luni, 21 decembrie 2009

Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv

În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.

Cu alte cuvinte evaluarea elementelor care se adună pentru a fi prezentate în fiecare post bilanţier trebuie stabilită separat pentru fiecare ţinându-se cont de eventualele deprecieri sau creşteri de valoare, potrivit cerinţelor restului principiilor, în special cel al prudenţei.

Acest principiu trebuie înţeles în opinia noastră ca şi o aplicare în evaluarea elementelor prezentate în situaţiile financiare a principiului necompensării.

Cu alte cuvinte, dacă este prezentat explicit acest principiu el trebuie tratat împreună cu cel al necompensării, fiecare referindu-se la una din cele două probleme ale prezentării elementelor în situaţiile financiare: recunoaştere (principiul necompensării) şi evaluare (principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv).

Aducem ca argument în favoarea celor afirmate mai sus faptul că de exemplu în Franţa (exponenta sistemul contabil continental) principiul necompensării este prezentat ca regulă de prezentare a elementelor în situaţiile financiare, iar pentru evaluarea elementelor situaţiilor financiare este menţionat separat principiul necompensării în evaluarea elementelor de activ şi de pasiv.

Totodată acest principiu al evaluării separate (element cu element) este menţionat distinct în sistemul contabil german şi în cel belgian .

Lumea contabilă anglo-saxonă nu face o distincţie clara între necompensarea în recunoaştere şi necompensarea în evaluare, dar considerăm că această dublă necompensare este de la sine înţeleasă atunci când elementele de prezentat au valori semnificative (aşa cum se ştie în sistemele contabile de influenţă anglo-saxonă primează principiul pragului de semnificaţie celui de necompensare).

Dacă nu se poate realiza evaluarea separată (element cu element) a elementelor prezentate în situaţiile financiare atunci nu se poate realiza nici recunoaşterea lor distinctă în situaţiile financiare deoarece între criteriile de recunoaşterea a oricăror elemente din situaţiile financiare se numără posibilitatea evaluării credibile a lor.

În acest sens necompensarea în prezentare nu are nici un sens fără necompensarea în evaluare, deoarece dacă elementele nu se pot evalua separat atunci nici nu pot fi recunoscute separat în situaţiile financiare.