Agricultura
OBIECTIV
Obiectivul prezentul standard este de a prescrie tratamentul contabil și informațiile care trebuie furnizate cu privire la activitatea agricolă.
DOMENIU DE APLICARE
1. Prezentul standard trebuie aplicat la contabilizarea următoarelor elemente, în cazul în care ele se referă la o activitate agricolă:
(a) active biologice;
(b) produsele agricole în momentul recoltării; și
(c) subvențiile guvernamentale tratate la punctele 34-35.
2. Prezentul standard nu se aplică:
(a) terenurilor asociate unei activități agricole (a se vedea IAS 16 Imobilizări corporale și IAS 40 Investiții imobiliare); și
(b) imobilizărilor necorporale asociate unei activități agricole (a se vedea IAS 38 Imobilizări necorporale).
3. Prezentul standard se aplică produselor agricole, care reprezintă produsele recoltate de la activele biologice ale entității, doar la momentul recoltării. Ulterior, se aplică IAS 2 Stocuri sau alt standard aplicabil. În consecință, prezentul standard nu reglementează prelucrarea produselor agricole după recoltare; de exemplu, transformarea în vin a strugurilor obținuți de către un viticultor. Chiar dacă reprezintă continuarea logică și naturală a unei activități agricole, iar evenimentele care au loc pot fi, întrucâtva, similare cu transformarea biologică, astfel de transformări nu sunt incluse în definiția activității agricole din prezentul standard.
4. Tabelul de mai jos oferă exemple de active biologice, produse agricole și produse rezultate ca urmare a prelucrării care are loc după recoltare:
Active biologice | Produs agricol | Produse rezultate prin prelucrarea după recoltare |
Oi | Lână | Fire, covoare |
Copacii dintr-o pepinieră | Bușteni | Cherestea |
Plante | Bumbac | Fire, îmbrăcăminte |
Trestie de zahăr recoltată | Zahăr |
Vaci de lapte | Lapte | Brânză |
Porci | Carcase | Cârnați, șuncă prelucrată |
Arbuști | Frunze | Ceai, tutun tratat |
Viță-de-vie | Struguri | Vin |
Pomi fructiferi | Fructe culese | Fructe prelucrate |
DEFINIȚII
Agricultură – definiții conexe
5. În sensul prezentului standard, termenii de mai jos au următorul înțeles:
Activitatea agricolă reprezintă administrarea de către o entitate a transformării biologice a activelor biologice pentru vânzare în produse agricole sau în active biologice suplimentare.
Produsul agricol reprezintă produsul recoltat de la activele biologice ale entității.
Un activ biologic este un animal viu sau o plantă vie.
Transformarea biologică cuprinde procesele de creștere, degenerescență, producere și procreare care produc modificări calitative sau cantitative unui activ biologic.
Un grup de active biologice reprezintă o grupare de animale sau plante vii similare.
Recolta reprezintă separarea produselor agricole de un activ biologic sau încetarea proceselor vitale ale unui activ biologic.
6. Activitatea agricolă include o gamă largă de activități; de exemplu, creșterea animalelor, silvicultura, cultivarea de plante anuale sau perene, cultivarea pomilor fructiferi sau a altor plantații, floricultura și acvacultura (inclusiv piscicultura). În această diversitate există, totuși, câteva caracteristici comune:
(a) capacitatea de modificare. Animalele și plantele vii sunt capabile de transformări biologice;
(b) administrarea modificării. Modul de administrare facilitează transformarea biologică prin îmbunătățirea sau, cel puțin, stabilizarea condițiilor necesare desfășurării procesului (de exemplu, nivelul de elemente nutritive, umiditatea, temperatura, fertilitatea și lumina). Această administrare diferențiază activitatea agricolă de alte activități. De exemplu, recoltarea produselor din resurse negestionate (cum ar fi pescuitul oceanic sau defrișarea) nu reprezintă o activitate agricolă; și
(c) evaluarea modificării. Modificarea calitativă (de exemplu, calitatea genetică, densitatea, gradul de coacere, conținutul de grăsimi, conținutul de proteine și gradul de rezistență al fibrelor) sau cantitativă (de exemplu, numărul de pui, greutatea, volumul, lungimea sau diametrul fibrelor și numărul de boboci) determinată de transformările biologice este evaluată și monitorizată ca funcție de rutină a administrării.
7. Transformarea biologică poate conduce la următoarele tipuri de rezultate:
(a) modificări ale activelor prin (i) creștere (o creștere cantitativă sau o îmbunătățire a calității unui animal sau a unei plante), (ii) degenerescență (o scădere cantitativă sau o deteriorare a calității unui animal sau a unei plante) sau (iii) procreare (crearea de animale sau plante vii suplimentare); sau
(b) producția unor produse agricole, de exemplu, latex, frunze de ceai, lână și lapte.
Definiții generale
8. În sensul prezentului standard, termenii de mai jos au următorul înțeles:
O piață activă este o piață pe care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
(a) elementele tranzacționate pe piața în cauză sunt omogene;
(b) în mod normal, pot fi găsiți cumpărători și vânzători interesați în orice moment; și
(c) prețurile sunt disponibile publicului.
Valoarea contabilă este valoarea la care un activ este recunoscut în bilanț.
Valoarea justă este valoarea pentru care un activ ar putea fi tranzacționat sau o datorie decontată, între părți interesate și aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții desfășurate în condiții obiective.
Subvențiile guvernamentale sunt definite în IAS 20 Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența guvernamentală.
9. Valoarea justă a unui activ depinde de locația și starea lui actuală. Ca urmare, de exemplu, valoarea justă a unei bovine dintr-o fermă reprezintă prețul acesteia pe piața relevantă minus transportul și alte costuri necesare pentru aducerea la piață a animalului.
RECUNOAȘTERE ȘI EVALUARE
10. O entitate trebuie să recunoască un activ biologic sau un produs agricol dacă și numai dacă:
(a) entitatea controlează activul ca rezultat al evenimentelor anterioare;
(b) este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate activului să revină entității; și
(c) valoarea justă sau costul activului pot fi evaluate în mod credibil.
11. În activitatea agricolă, controlul poate fi evidențiat, de exemplu, prin dreptul de proprietate asupra vitelor sau prin tatuarea sau marcarea vitelor în alt mod în momentul achiziției, nașterii sau înțărcării. Beneficiile viitoare sunt estimate, în mod normal, prin evaluarea caracteristicilor fizice semnificative.
12. Un activ biologic trebuie evaluat la recunoașterea inițială și la fiecare dată a bilanțului la valoarea sa justă minus costurile estimate la punctul de vânzare, cu excepția cazului descris la punctul 30, în care valoarea justă nu poate fi evaluată în mod credibil.
13. Produsele agricole recoltate din activele biologice ale unei entități trebuie evaluate la valoarea lor justă minus costurile estimate la punctul de vânzare în momentul recoltării. Valoarea astfel evaluată constituie costul la acea dată atunci când se aplică IAS 2 Stocuri sau un alt standard aplicabil.
14. Costurile la punctul de vânzare includ comisioanele intermediarilor și ale comercianților, taxele impuse de autoritățile de reglementare și bursele de mărfuri și taxele și impozitele de transfer. Costurile la punctul de vânzare nu includ transportul și alte costuri necesare pentru introducerea activelor pe piață.
15. Determinarea valorii juste a unui activ biologic sau a unui produs agricol poate fi facilitată de gruparea activelor biologice sau a produselor agricole în funcție de caracteristici semnificative; de exemplu, în funcție de vârstă sau calitate. O entitate selectează caracteristicile de regrupare în funcție de caracteristicile utilizate pe piață la stabilirea prețurilor.
16. Entitățile încheie în mod frecvent contracte pentru vânzarea activelor lor biologice sau a produselor lor agricole la o dată ulterioară. Prețurile contractelor nu sunt neapărat relevante pentru determinarea valorii juste, deoarece valoarea justă reflectă condițiile de pe piața curentă în cadrul căreia un vânzător și un cumpărător interesați ar încheia o tranzacție. În consecință, valoarea justă a unui activ biologic sau a unui produs agricol nu este ajustată datorită existenței unui contract. În anumite cazuri, un contract de vânzare a unui activ biologic sau a unui produs agricol poate constitui un contract oneros, astfel cum este definit în IAS 37 Provizioane, datorii contingente și active contingente. IAS 37 se aplică contractelor oneroase.
17. Dacă există o piață activă pentru un activ biologic sau un produs agricol, prețul cotat pe piața în cauză reprezintă o bază adecvată pentru determinarea valorii juste a activului. În cazul în care are acces la mai multe piețe active, o entitate utilizează piața cea mai relevantă. De exemplu, dacă are acces la două piețe active, o entitate va utiliza prețul existent pe piața pe care se așteaptă să o utilizeze.
18. Dacă nu există o piață activă, pentru determinarea valorii juste o entitate utilizează unul sau mai multe dintre următoarele criterii, după caz:
(a) prețul de tranzacționare cel mai recent de pe piață, cu condiția ca între data tranzacției în cauză și data bilanțului să nu fi intervenit modificări semnificative ale împrejurărilor economice;
(b) prețurile pe piață pentru active similare ajustate corespunzător pentru a reflecta diferențele; și
(c) prețurile de referință ale sectorului, cum ar fi valoarea unei livezi exprimată per lădiță exportată, unitate de producție sau hectar, sau valoarea șeptelului, exprimată per kilogram de carne.
19. În anumite cazuri, sursele de informații enumerate la punctul 18 pot sugera concluzii diferite privind valoarea justă a unui activ biologic sau a unui produs agricol. Pentru a obține cea mai credibilă estimare a valorii juste într-un interval relativ restrâns de estimări rezonabile, o entitate ia în considerare motivele care determină astfel de diferențe.
20. În anumite împrejurări, este posibil ca prețurile sau valorile determinate pe piață să nu fie disponibile pentru un activ biologic în starea sa actuală. În astfel de cazuri, pentru a determina valoarea sa justă, o entitate utilizează valoarea curentă a fluxurilor de trezorerie nete estimate a fi generate de activul în cauză, actualizate cu o rată înainte de impozitare determinată de condițiile curente de pe piață.
21. Valoarea curentă a fluxurilor de trezorerie nete estimate este calculată pentru a determina valoarea justă a unui activ biologic în locația și starea sa actuală. O entitate ia în considerare acest obiectiv atunci când stabilește rata adecvată de actualizare și estimează fluxurile de trezorerie nete. Starea actuală a unui activ biologic exclude orice creșteri ale valorii ca urmare a unor transformări biologice suplimentare și a unor activități viitoare ale entității, cum ar fi ameliorarea viitoare a transformărilor biologice, recoltarea și vânzarea.
22. O entitate nu include fluxurile de trezorerie pentru finanțarea activelor, impozitelor sau pentru restabilirea activelor biologice după recoltare (de exemplu, costul replantării copacilor după recoltare într-o plantație forestieră).
23. În momentul în care încheie o tranzacție cu preț obiectiv, vânzătorii și cumpărătorii interesați și aflați în cunoștință de cauză iau în considerare posibilitatea ca fluxurile de trezorerie să varieze. Prin urmare, valoarea justă reflectă posibilitatea apariției unor astfel de variații. În consecință, o entitate include estimările privind posibilele variații ale fluxurilor de trezorerie fie în fluxurile de trezorerie estimate, fie în rata de actualizare, fie într-o combinație a celor două. Pentru determinarea ratei de actualizare, o entitate utilizează ipoteze consecvente cu acelea utilizate pentru estimarea fluxurilor de trezorerie, pentru a evita ca anumite ipoteze să fie ignorate sau luate în considerare de două ori.
24. Uneori, valoarea justă poate fi aproximată prin cost, în special în cazul în care:
(a) au avut loc puține transformări biologice din momentul recunoașterii costurilor inițiale (de exemplu, pentru puieții de pomi fructiferi plantați imediat înainte de o dată a bilanțului); sau
(b) nu se așteaptă ca impactul transformării biologice asupra prețului să fie semnificativ (de exemplu, pentru creșterea inițială într-o plantație de pini care are un ciclu de producție de 30 de ani).
25. Activele biologice sunt adesea atașate fizic de terenul pe care se află (de exemplu, copacii dintr-o plantație forestieră). Este posibil ca pentru activele biologice care sunt atașate de teren să nu existe o piață separată, dar să existe o piață activă pentru activele combinate, adică pentru activele biologice, terenul viran și amenajări ale acestuia, considerate ca un pachet. Pentru determinarea valorii juste a activelor biologice, o entitate poate să utilizeze informații referitoare la activele combinate. De exemplu, valoarea justă a terenului viran și a amenajărilor acestuia poate fi dedusă din valoarea justă a activelor combinate pentru a stabili valoarea justă a activelor biologice.
Câștiguri și pierderi
26. Un câștig sau o pierdere rezultând din recunoașterea inițială a unui activ biologic la valoarea justă minus costurile estimate la punctul de vânzare și dintr-o modificare a valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare trebuie inclus(ă) în profitul sau pierderea perioadei în care apare.
27. La recunoașterea inițială a unui activ biologic se poate înregistra o pierdere, deoarece pentru determinarea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare a unui activ biologic sunt deduse costurile estimate la punctul de vânzare. La recunoașterea inițială a unui activ biologic poate apărea un câștig, de exemplu, atunci când se naște un vițel.
28. Un câștig sau o pierdere rezultând din recunoașterea inițială a produselor agricole la valoarea justă minus costurile estimate la punctul de vânzare trebuie inclus(ă) în profitul sau pierderea perioadei în care apare.
29. La recunoașterea inițială a produselor agricole poate apărea un câștig sau o pierdere ca urmare a recoltării.
Incapacitatea evaluării valorii juste în mod credibil
30. Se presupune că valoarea justă a unui activ biologic poate fi evaluată în mod credibil. Totuși, această ipoteză poate fi respinsă doar la recunoașterea inițială a unui activ biologic pentru care prețurile sau valorile determinate pe piață nu sunt disponibile și pentru care se consideră că estimările alternative ale valorii juste nu sunt credibile. Într-un astfel de caz, activul biologic în cauză trebuie evaluat la cost minus orice amortizare cumulată și orice pierderi din depreciere cumulate. Odată ce valoarea justă a unui astfel de activ biologic poate fi evaluată în mod credibil, o entitate trebuie să îl evalueze la valoarea sa justă minus costurile estimate la punctul de vânzare. Odată ce un activ biologic imobilizat corespunde criteriilor de clasificare ca fiind deținut în vederea vânzării (sau este inclus într-un grup destinat cedării, clasificat ca fiind deținut în vederea vânzării), în conformitate cu IFRS 5 Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activități întrerupte, se presupune că valoarea justă poate fi evaluată în mod credibil.
31. Ipoteza de la punctul 30 poate fi respinsă doar la recunoașterea inițială. O entitate care a evaluat anterior un activ biologic la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare continuă să evalueze activul biologic la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare până la cedarea lui.
32. În toate cazurile, o entitate evaluează produsele agricole în momentul recoltării la valoarea lor justă minus costurile estimate la punctul de vânzare. Prezentul standard reflectă ideea că valoarea justă a produselor agricole în momentul recoltării poate fi întotdeauna evaluată în mod credibil.
33. Pentru determinarea costului, a amortizării cumulate și a pierderilor din depreciere cumulate, o entitate aplică IAS 2 Stocuri, IAS 16 Imobilizări corporale și IAS 36 Deprecierea activelor.
SUBVENȚII GUVERNAMENTALE
34. O subvenție guvernamentală necondiționată acordată pentru un activ biologic evaluat la valoarea sa justă minus costurile estimate la punctul de vânzare trebuie recunoscută drept venit atunci și numai atunci când subvenția guvernamentală devine exigibilă.
35. Dacă o subvenție guvernamentală acordată pentru un activ biologic evaluat la valoarea sa justă minus costurile estimate la punctul de vânzare este condiționată, inclusiv atunci când o subvenție guvernamentală impune unei entități să nu desfășoare activități agricole specifice, o entitate trebuie să recunoască subvenția în cauză ca venit atunci și numai atunci când sunt îndeplinite condițiile impuse pentru acordarea subvenției.
36. Termenii și condițiile pentru acordarea subvențiilor guvernamentale variază. De exemplu, o subvenție guvernamentală poate impune unei entități să cultive pământul într-o anumită locație timp de cinci ani și să ramburseze integral subvenția dacă nu respectă termenul de cinci ani. În acest caz, subvenția guvernamentală nu este recunoscută drept venit decât la expirarea celor cinci ani. Cu toate acestea, dacă subvenția guvernamentală permite păstrarea unei părți din fondurile acordate proporțional cu trecerea timpului, entitatea recunoaște subvenția ca venit, proporțional cu timpul trecut.
37. În cazul în care o subvenție guvernamentală este acordată pentru un activ biologic evaluat la cost minus orice amortizare cumulată și orice pierderi din depreciere cumulate (a se vedea punctul 30), se aplică IAS 20 Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența guvernamentală.
38. Prezentul standard prevede un tratament diferit față de cel prezentat în IAS 20, în cazul în care o subvenție guvernamentală este acordată pentru un activ biologic evaluat la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare sau în cazul în care o subvenție guvernamentală impune unei entități să nu desfășoare activități agricole specifice. IAS 20 se aplică doar pentru o subvenție guvernamentală acordată pentru un activ biologic evaluat la cost minus orice amortizare cumulată și orice pierderi din depreciere cumulate.
PREZENTAREA INFORMAȚIILOR
39. [Eliminat]
Aspecte generale
40. O entitate trebuie să prezinte câștigul sau pierderea agregat(ă) în cursul perioadei curente provenind din recunoașterea inițială a activelor biologice și a produselor agricole și din modificarea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare a activelor biologice.
41. O entitate trebuie să ofere o descriere a fiecărui grup de active biologice.
42. Informațiile a căror prezentare este prevăzută la punctul 41 pot lua forma unei descrieri narative sau cuantificate.
43. O entitate este încurajată să ofere o descriere cuantificată a fiecărui grup de active biologice, făcând o distincție între activele biologice consumabile și productive sau între activele biologice mature și imature, după caz. De exemplu, o entitate poate prezenta valorile contabile ale activelor biologice consumabile și productive pe grupe. În continuare, o entitate poate defalca valorile contabile în cauză în active mature și imature. Aceste distincții oferă informații care pot fi utile pentru evaluarea plasării în timp a fluxurilor de trezorerie viitoare. O entitate menționează pe ce bază a făcut astfel de distincții.
44. Activele biologice consumabile sunt acelea care urmează a fi recoltate ca produse agricole sau vândute ca active biologice. Exemple de active biologice consumabile sunt animalele destinate producției de carne, animalele deținute în vederea vânzării, peștii din fermele piscicole, culturile, cum ar fi cele de porumb și grâu, și copacii crescuți pentru cherestea. Activele biologice productive sunt orice active altele decât activele biologice consumabile; de exemplu, animalele de lapte, vița-de-vie, pomii fructiferi și copacii din care se obține lemn de foc, dar care nu sunt tăiați. Activele biologice productive nu sunt produse agricole, ci, mai degrabă sunt autoregeneratoare.
45. Activele biologice pot fi clasificate fie ca active biologice mature, fie ca active biologice imature. Activele biologice mature sunt cele care au atins stadiul de recoltare (pentru activele biologice consumabile) sau care pot fi utilizate pentru recoltări periodice (pentru activele biologice productive).
46. Dacă nu sunt prezentate în altă parte în cadrul informațiilor din situațiile financiare, o entitate trebuie să descrie următoarele:
(a) natura activităților sale care implică fiecare grup de active biologice; și
(b) evaluări sau estimări nefinanciare ale cantităților fizice ale:
(i) fiecărui grup de active biologice ale entității la sfârșitul perioadei; și
(ii) produselor agricole în cursul perioadei.
47. O entitate trebuie să prezinte metodele și ipotezele semnificative utilizate pentru determinarea valorii juste a fiecărui grup de produse agricole în momentul recoltării și a fiecărui grup de active biologice.
48. O entitate trebuie să prezinte valoarea justă minus costurile de vânzare estimate la punctul de vânzare a produselor agricole recoltate în cursul perioadei, determinată în momentul recoltării.
49. O entitate trebuie să prezinte:
(a) existența și valorile contabile ale activelor asupra cărora dreptul de proprietate este limitat și valorile contabile ale activelor biologice oferite drept garanții pentru datorii;
(b) valoarea angajamentelor pentru dezvoltarea sau achiziția de active biologice; și
(c) strategiile de gestionare a riscurilor financiare aferente activității agricole.
50. O entitate trebuie să prezinte o reconciliere a modificărilor valorii contabile a activelor biologice între începutul și sfârșitul perioadei curente. Reconcilierea trebuie să includă:
(a) câștigul sau pierderea din modificările valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare;
(b) creșterile datorate cumpărărilor;
(c) reducerile atribuite vânzărilor și activelor biologice clasificate ca fiind deținute în vederea vânzării (sau incluse într-un grup destinat cedării clasificat ca fiind deținut în vederea vânzării) în conformitate cu IFRS 5;
(d) reducerile datorate recoltării;
(e) creșterile rezultate din combinări de întreprinderi;
(f) diferențele nete de curs de schimb valutar rezultate din conversia situațiilor financiare într-o monedă de prezentare diferită și din conversia operațiunilor din străinătate în moneda de prezentare a entității raportoare; și
(g) alte modificări.
51. Valoarea justă minus costurile estimate la punctul de vânzare a unui activ biologic se poate modifica atât ca urmare a unor modificări fizice, cât și ca urmare a variației prețurilor pe piață. Prezentarea separată a modificărilor fizice și a variației prețurilor este utilă pentru evaluarea performanței perioadei curente și a perspectivelor viitoare, mai ales atunci când ciclul de producție depășește un an. În astfel de cazuri, o entitate este încurajată să prezinte, pe grupuri sau în alt mod, valoarea modificării valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare inclusă în profit sau pierdere, datorită modificărilor fizice și variației prețului. Aceste informații sunt în general mai puțin utile atunci când ciclul de producție este mai mic de un an (de exemplu, în cazul creșterii de găini sau al cultivării de cereale).
52. Transformarea biologică generează diverse tipuri de modificări fizice – creștere, degenerescență, producție și procreare, fiecare dintre ele putând fi observată și evaluată. Fiecare dintre aceste modificări fizice are o influență directă asupra beneficiilor economice viitoare. O modificare a valorii juste a unui activ biologic datorată recoltării este, de asemenea, o modificare fizică.
53. Activitatea agricolă este expusă deseori riscurilor climaterice, bolilor și altor riscuri naturale. Dacă are loc un eveniment care generează un element semnificativ de venit sau cheltuială, natura și valoarea acelui element sunt prezentate în conformitate cu IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare. Exemple de astfel de evenimente includ epidemiile, inundațiile, secetele sau înghețurile semnificative și invaziile de insecte.
Prezentarea informațiilor suplimentare pentru activele biologice în cazul în care valoarea justă nu poate fi evaluată în mod credibil
54. În cazul în care o entitate evaluează activele biologice la costul lor minus orice amortizare cumulată și orice pierderi din depreciere cumulate (a se vedea punctul 30) la sfârșitul perioadei, entitatea trebuie să prezinte pentru astfel de active biologice:
(a) o descriere a activelor biologice;
(b) o explicație a motivului pentru care valoarea justă nu poate fi evaluată credibil;
(c) dacă este posibil, intervalul de estimări în care este cel mai probabil să se încadreze valoarea justă;
(d) metoda de amortizare utilizată;
(e) duratele de viață utilă sau ratele de amortizare folosite; și
(f) valoarea contabilă brută și amortizarea cumulată (agregată cu pierderile din depreciere cumulate) la începutul și la sfârșitul perioadei.
55. În cazul în care, în cursul perioadei curente, o entitate evaluează activele biologice la cost minus orice amortizare cumulată și orice pierderi din depreciere cumulate (a se vedea punctul 30), o entitate trebuie să prezinte orice câștig sau pierdere recunoscut(ă) la cedarea unor astfel de active biologice, iar reconcilierea impusă de punctul 50 trebuie să prezinte separat valorile aferente activelor biologice în cauză. În plus, reconcilierea trebuie să includă următoarele valori incluse în profitul sau pierderea asociat(ă) activelor biologice respective:
(a) pierderile din depreciere;
(b) reluările de pierderi din depreciere; și
(c) amortizarea.
56. În cazul în care valoarea justă a unor active biologice evaluate anterior la cost minus orice amortizare cumulată și orice pierderi din depreciere cumulate poate fi evaluată credibil în cursul perioadei curente, o entitate trebuie să prezinte pentru astfel de active biologice:
(a) o descriere a activelor biologice;
(b) o explicație a motivului pentru care valoarea justă poate fi evaluată în mod credibil; și
(c) efectul modificării.
Subvenții guvernamentale
57. O entitate trebuie să prezinte următoarele informații cu privire la activitatea agricolă care intră sub incidența prezentului standard:
(a) natura și amploarea subvențiilor guvernamentale recunoscute în situațiile financiare;
(b) condițiile care nu au fost îndeplinite și alte contingențe aferente subvențiilor guvernamentale; și
(c) reducerile semnificative preconizate privind nivelul subvențiilor guvernamentale.
DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE ȘI DISPOZIȚII TRANZITORII
58. Prezentul standard intră în vigoare pentru situațiile financiare anuale aferente perioadelor care încep la 1 ianuarie 2003 sau ulterior acestei date. Aplicarea anticipată este încurajată. Dacă o entitate aplică prezentul standard pentru perioade care încep înainte de 1 ianuarie 2003, entitatea trebuie să prezinte acest lucru.
59. Prezentul standard nu stabilește dispoziții tranzitorii specifice. Adoptarea prezentului standard este contabilizată în conformitate cu IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori.
