Interese în asocierile în participație
DOMENIU DE APLICARE
1. Prezentul standard trebuie aplicat la contabilizarea intereselor în asocierile în participație și la raportarea activelor, a datoriilor, a veniturilor și a cheltuielilor aparținând asocierii în participație în situațiile financiare ale asociaților și ale investitorilor, oricare ar fi structurile sau formele sub care se desfășoară activitățile asocierii în participație. Totuși, el nu se aplică intereselor asociaților în entități controlate în comun deținute de:
(a) organizații cu capital de risc; sau
(b) fonduri mutuale, fonduri închise de investiții și entități similare, inclusiv fonduri de asigurare cu componentă de investiții,
care la recunoașterea inițială sunt desemnate ca fiind la valoarea justă prin profit sau pierdere sau sunt clasificate drept deținute în vederea tranzacționării și contabilizate conform IAS 39 Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare. Astfel de investiții trebuie evaluate la valoarea justă în conformitate cu IAS 39, cu modificările valorii juste recunoscute în profit sau pierdere în perioada în care modificările au loc.
2. Un asociat într-o asociere în participație cu interes într-o entitate controlată în comun este scutit de îndeplinirea dispozițiilor de la punctele 30 (consolidare proporțională) și 38 (metoda punerii în echivalență) dacă îndeplinește următoarele condiții:
(a) interesul este clasificat drept deținut în vederea vânzării, în conformitate cu IFRS 5 Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activități întrerupte;
(b) este aplicabilă excepția de la punctul 10 din IAS 27 Situații financiare consolidate și individuale, care permite unei societăți-mamă care are, de asemenea, un interes într-o entitate controlată în comun să nu prezinte situații financiare consolidate; sau
(c) se întrunesc toate condiţiile ce urmează:
(i) asociatul într-o asociere în participație este o filială deținută în totalitate sau este o filială deținută parțial a unei alte entități și proprietarii săi, inclusiv cei care, în alte condiții, nu au drept de vot, au fost informați despre, și nu au fost împotriva neaplicării de către asociatul într-o asociere în participație a metodei consolidării proporționale sau a punerii în echivalență;
(ii) instrumentele de datorie sau de capitaluri proprii ale asociatului într-o asociere în participație nu sunt tranzacționate pe o piață publică [o bursă de valori națională sau străină sau o piață nereglementată (OTC), inclusiv pe piețele locale și regionale];
(iii) asociatul într-o asociere în participație nu a depus și nici nu este pe cale să depună situațiile sale financiare la o comisie pentru valori mobiliare sau alt organism de reglementare, în scopul emiterii oricărui tip de instrumente pe o piață publică; și
(iv) societatea-mamă finală sau orice societate-mamă intermediară a asociatului într-o asociere în participație întocmește situații financiare consolidate disponibile pentru uz public, în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.
DEFINIȚII
3. Următorii termeni sunt folosiți în prezentul standard cu înțelesul specificat în continuare:
Controlul este autoritatea de a controla politicile financiare și de exploatare ale unei activități economice pentru a obține beneficii din aceasta.
Metoda punerii în echivalență este o metodă de contabilizare prin care o participație într-o entitate controlată în comun este înregistrată inițial la cost și ajustată ulterior în funcție de modificările ulterioare achiziției a cotei-parte a asociatului într-o asociere în participație din activele nete ale entității controlate în comun. Profitul sau pierderea unui asociat într-o asociere în participație include cota-parte a unui asociat într-o asociere în participație din profitul sau pierderea entității controlate în comun.
Un investitor într-o asociere în participație este o parte a unei asocieri în participație și nu are controlul comun asupra respectivei asocieri în participație.
Controlul comun reprezintă modalitatea contractuală de repartizare a controlului asupra unei activități economice și există numai atunci când deciziile financiare și de exploatare legate de activitate necesită consensul unanim al părților ce împart controlul (asociații).
O asociere în participație este o înțelegere contractuală prin care două sau mai multe părți întreprind o activitate economică supusă controlului comun.
Consolidarea proporțională este o metodă de contabilizare prin care cota-parte a unui asociat într-o asociere în participație din activele, datoriile, veniturile și cheltuielile unei entități controlate în comun este combinată, element cu element, cu elementele similare din situațiile financiare ale asociatului într-o asociere în participație ori raportate ca elemente-rând separate în situațiile financiare ale asociatului într-o asociere în participație.
Situațiile financiare individuale sunt situațiile prezentate de către o societate-mamă, de un investitor într-o entitate asociată sau de un asociat într-o entitate controlată în comun, în care investițiile sunt contabilizate pe baza interesului direct în capitalurile proprii și nu pe baza rezultatelor raportate și a activelor nete ale entităților în care s-a investit.
Influența semnificativă este capacitatea de a participa la luarea deciziilor de politică financiară și de exploatare ale unei activități economice, dar fără a avea control sau control comun asupra politicilor respective.
Un asociat într-o asociere în participație este o parte într-o asociere în participație care deține controlul comun asupra acelei asocieri în participație.
4. Situațiile financiare în care este aplicată metoda consolidării proporționale sau a punerii în echivalență nu sunt situații financiare individuale, și nici situații financiare ale unei entități care nu are o filială, o entitate asociată sau un interes asociat într-o entitate controlată în comun.
5. Situațiile financiare individuale sunt cele prezentate suplimentar situațiilor financiare consolidate, situații financiare în care investițiile sunt contabilizate prin metoda punerii în echivalență și situații financiare în care interesele asociatului într-o asociere în participație sunt consolidate proporțional. Situațiile financiare individuale nu trebuie să fie anexate sau să însoțească respectivele situații.
6. Entitățile care sunt scutite de consolidare, în conformitate cu punctul 10 al IAS 27, de la aplicarea metodei punerii în echivalență în conformitate cu punctul 13 litera (c) din IAS 28 Investiții în entități asociate sau de la aplicarea consolidării proporționale sau a metodei punerii în echivalență în conformitate cu punctul 2 din prezentul standard pot să prezinte situațiile financiare individuale drept singurele lor situații financiare.
Forme de asocieri în participație
7. Asocierile în participație au forme și structuri diferite. Prezentul standard identifică trei tipuri principale – activități controlate în comun, active controlate în comun și entități controlate în comun – care sunt de obicei descrise ca fiind asocieri în participație și corespund definițiilor acestora. Următoarele caracteristici sunt comune tuturor asocierilor în participație:
(a) doi sau mai mulți asociați sunt legați printr-un angajament contractual; și
(b) angajamentul contractual stabilește controlul comun.
Control comun
8. Controlul comun poate fi înlăturat atunci când o entitate în care s-a investit se află în reorganizare judiciară sau în faliment, sau își desfășoară activitatea sub restricții severe pe termen lung în ceea ce privește capacitatea sa de a transfera fonduri asociatului într-o asociere în participație. Dacă se continuă controlul comun, aceste evenimente în sine nu sunt suficiente pentru a justifica necontabilizarea asocierilor în participație, în conformitate cu prezentul standard.
Angajament contractual
9. Existența unui angajament contractual face distincția între participațiile ce presupun control comun și investițiile în entități asociate, în care investitorul are influență semnificativă (a se vedea IAS 28). Activitățile care nu au la bază un angajament contractual care să instituie controlul comun nu sunt asocieri în participație, în sensul prezentului standard.
10. Angajamentul contractual poate fi evidențiat în diferite moduri, de exemplu, printr-un contract între asociați sau prin procesele-verbale ale discuțiilor între aceste părți. În unele cazuri, angajamentul este încorporat în statut sau alte acte de constituire ale asocierii în participație. Indiferent de forma acestuia, angajamentul contractual este realizat, de regulă, în scris și tratează aspecte precum:
(a) activitatea, durata și obligațiile de raportare ale asocierii în participație;
(b) numirea consiliului de administrație sau a organului de conducere echivalent al asocierii în participație, precum și drepturile de vot ale asociaților acesteia;
(c) aporturile de capital ale asociaților; și
(d) împărțirea de către asociați a producției, veniturilor, cheltuielilor sau rezultatelor asocierii în participație.
11. Angajamentul contractual stabilește controlul comun asupra asocierii în participație. O astfel de cerință garantează că niciunul dintre asociați nu este în măsură să controleze unilateral activitatea.
12. Angajamentul contractual poate identifica un asociat într-o asociere în participație drept gestionar sau administrator al asocierii în participație. Gestionarul nu controlează asocierea în participație, dar acționează în spiritul politicilor financiare și de exploatare care au fost acceptate de asociați în concordanță cu angajamentul contractual și cu care gestionarul a fost delegat. Dacă gestionarul are autoritatea de a guverna politicile financiare și de exploatare ale activității economice, atunci el controlează societatea și aceasta este o filială a gestionarului, nu o asociere în participație.
ACTIVITĂȚI CONTROLATE ÎN COMUN
13. Activitatea unor asocieri în participație implică mai degrabă folosirea activelor și a altor resurse ale asociaților decât înființarea unei corporații, a unui parteneriat sau a unei alte entități, ori a unei structuri financiare care este separată de asociații înșiși. Fiecare asociat într-o asociere în participație își folosește propriile imobilizări corporale, precum și propriile stocuri. De asemenea, el are propriile cheltuieli și datorii și își procură propria finanțare, care reprezintă propriile obligații. Activitatea asocierii în participație poate fi desfășurată de angajații asociatului într-o asociere în participație pentru activitățile similare ale acestuia. Contractul de asociere în participație oferă, de obicei, un mijloc prin care veniturile din vânzarea produsului comun, precum și orice cheltuieli suportate în comun sunt împărțite între asociați.
14. Un exemplu de activitate controlată în comun este situația în care doi sau mai mulți asociați își combină activitățile, resursele și experiența pentru a produce, comercializa și distribui în comun un anumit produs, cum ar fi un avion. Fiecare dintre asociați se ocupă de o anumită parte a procesului de fabricație. Fiecare asociat într-o asociere în participație suportă propriile costuri și fiecăruia îi revine o cotă-parte din veniturile ce rezultă din vânzarea avionului, cota-parte fiind determinată în concordanță cu înțelegerea contractuală.
15. În privința participațiilor proprii în activitățile controlate în comun, un asociat într-o asociere în participație trebuie să recunoască în situațiile sale financiare:
(a) activele pe care le controlează și datoriile pe care le suportă; și
(b) cheltuielile pe care le suportă și partea lui din veniturile obținute din vânzarea bunurilor sau serviciilor de către asocierea în participație.
16. Pentru că activele, datoriile, veniturile și cheltuielile sunt recunoscute în situațiile financiare ale asociatului într-o asociere în participație, nu se impun ajustări sau alte proceduri de consolidare în ceea ce privește aceste elemente atunci când asociatul într-o asociere în participație prezintă situații financiare consolidate.
17. Înregistrările contabile individuale pot să nu fie impuse asocierii în participație, iar situațiile financiare pot să nu fie întocmite pentru aceasta. Totuși, asociații pot ține contabilitate de gestiune astfel încât să poată evalua performanța asocierii în participație.
ACTIVE CONTROLATE ÎN COMUN
18. Unele asocieri în participație presupun controlul comun și adeseori deținerea în comun de către asociații unei asocieri în participație a unuia sau mai multor active care contribuie la sau sunt achiziționate în scopul asocierii în participație și sunt dedicate scopurilor acesteia. Activele sunt folosite la obținerea de beneficii pentru asociații respectivei asocieri în participație. Fiecare asociat într-o asociere în participație poate lua o parte din producția generată de active și suportă o parte convenită din cheltuielile angajate.
19. Aceste asocieri în participație nu implică înființarea unei corporații, a unui parteneriat sau a unei alte entități, sau a unei structuri financiare care este separată de asociații înșiși. Fiecare asociat într-o asociere în participație are control asupra părții sale din beneficiile economice viitoare prin partea lui din activul controlat în comun.
20. Multe activități din industria extractivă de petrol, gaz și minereu implică active controlate în comun. De exemplu, o serie de companii petroliere pot controla și exploata în comun o conductă prin care se transportă țiței. Fiecare asociat într-o asociere în participație folosește conducta pentru a transporta propriul său produs și, în schimb, suportă o proporție convenită din cheltuielile de exploatare ale conductei. Un alt exemplu de activ controlat în comun este acela când două întreprinderi controlează în comun o proprietate, fiecare luând o parte din chiriile încasate și suportând o parte din cheltuieli.
21. În privința participațiilor proprii ale unui asociat al unei asocieri în participație în activele controlate în comun, acesta trebuie să recunoască în situațiile sale financiare:
(a) partea lui din activele controlate în comun, clasificate în funcție de natura acestora;
(b) orice datorii care au fost suportate;
(c) partea lui din orice datorie suportată în comun cu alți asociați, în relație cu asocierea în participație;
(d) orice venit din vânzarea sau folosirea părții lui din producția asocierii în participație, împreună cu partea lui din orice cheltuieli suportate de asocierea în participație; și
(e) orice cheltuieli care au fost suportate cu privire la interesul său în asocierea în participație.
22. În privința propriilor participații în activele controlate în comun, fiecare asociat al unei asocieri în participație include în înregistrările contabile proprii și recunoaște în situațiile sale financiare:
(a) partea lui din activele controlate în comun clasificate, mai degrabă, conform naturii acestora decât drept investiție. De exemplu, o parte dintr-o conductă petrolieră controlată în comun este clasificată drept imobilizare corporală;
(b) orice datorii suportate, ca, de exemplu, cele suportate pentru finanțarea propriei părți din active;
(c) partea ce îi revine din orice datorii suportate în comun cu alți asociați, în relație cu asocierea în participație;
(d) orice venit din vânzarea sau folosința părții lui din producția asocierii în participație împreună cu partea care îi revine din orice cheltuială suportată de asocierea în participație;
(e) orice cheltuieli care au fost suportate cu privire la interesul său în asocierea în participație, ca de exemplu cele care se referă la finanțarea participației asociatului în active și vânzarea cotei-părți din producție care îi revine acestuia.
Pentru că activele, datoriile, veniturile și cheltuielile sunt recunoscute în situațiile financiare ale asociatului într-o asociere în participație atunci când asociatul într-o asociere în participație prezintă situații financiare consolidate nu se impun ajustări sau alte proceduri de consolidare în ceea ce privește aceste elemente.
23. Tratamentul activelor controlate în comun reflectă substanța și realitatea economică și, de obicei, forma juridică a asocierii în participație. Înregistrările contabile separate ale asocierii în participație pot fi limitate la acele cheltuieli suportate în comun de asociați și în fond suportate de aceștia, în concordanță cu părțile lor convenite. Este posibil ca pentru asocierile în participație să nu se întocmească situații financiare, deși asociații pot ține contabilitate de gestiune, astfel încât să poată evalua performanța asocierii în participație.
ENTITĂȚI CONTROLATE ÎN COMUN
24. O entitate controlată în comun este o asociere în participație care presupune înființarea unei corporații, a unui parteneriat sau a altei entități în care fiecare asociat are un interes. Entitatea operează în același fel ca alte entități, exceptând faptul că un angajament contractual dintre asociații într-o asociere în participație stabilește controlul comun asupra activității economice a entității.
25. O entitate controlată în comun controlează activele asocierii în participație, suportă datorii, are cheltuieli și venituri. Ea poate încheia contracte în nume propriu și se ocupă de procurarea de fonduri pentru scopurile activității asocierii în participație. Fiecare asociat într-o asociere în participație are dreptul la o cotă-parte din profiturile entității controlate în comun, deși unele entități controlate în comun implică și o împărțire a producției asocierii în participație.
26. Un exemplu obișnuit de entitate controlată în comun este acela când două entități își combină activitățile lor într-o anumită linie de activitate prin transferarea activelor și datoriilor relevante într-o entitate controlată în comun. Un alt exemplu este acela al unei entități care își începe activitatea într-o țară străină împreună cu guvernul acelei țări sau cu o agenție din acea țară, formând o entitate separată care este controlată în comun de către entitate și de guvern sau agenție.
27. Multe entități controlate în comun sunt similare, în fond, cu acele asocieri în participație numite în continuare activități controlate în comun sau active controlate în comun. De exemplu, asociații unei asocieri în participație pot transfera un activ controlat în comun, cum ar fi o conductă petrolieră, într-o entitate controlată în comun, din motive legate de plata impozitului sau din alte motive. Similar, asociații unei asocieri în participație pot contribui la o entitate controlată în comun cu active care vor fi exploatate în comun. Unele dintre activitățile controlate în comun implică, de asemenea, crearea unei entități controlate în comun care să trateze aspecte particulare ale activității, ca, de exemplu, proiectarea, marketingul, distribuția sau întreținerea și serviciile postvânzare.
28. O entitate controlată în comun își ține propria contabilitate, întocmește și prezintă situații financiare în același mod ca și alte entități, în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.
29. Fiecare asociat al asocierii în participație contribuie, de obicei, în numerar sau cu alte resurse la entitatea controlată în comun. Aceste contribuții sunt incluse în registrele contabile ale asociatului și recunoscute în situațiile lui financiare ca o investiție în entitatea controlată în comun.
Situațiile financiare ale unui asociat într-o asociere în participație
Consolidarea proporțională
30. Un asociat al unei asocieri în participație trebuie să recunoască propriile participații într-o entitate controlată în comun, folosind metoda consolidării proporționale sau metoda alternativă descrisă la punctul 38. Când este utilizată metoda consolidării proporționale, trebuie utilizat unul din cele două formate de raportare descrise mai jos.
31. Un asociat într-o asociere în participație își recunoaște participația într-o entitate controlată în comun utilizând unul din cele două formate de raportare pentru consolidarea proporțională, indiferent dacă mai are investiții și în filiale sau dacă își caracterizează situațiile financiare ca fiind situații financiare consolidate.
32. În recunoașterea participațiilor într-o entitate controlată în comun este esențial ca un asociat într-o asociere în participație să reflecte fondul și realitatea economică a contractului, mai degrabă decât o anumită structură sau formă a asocierii în participație. Într-o entitate controlată în comun, un asociat într-o asociere în participație își controlează propria cotă-parte din beneficiile economice viitoare prin cota lui parte din activele și datoriile asocierii în participație. Acest fond și această realitate economică sunt reflectate în situațiile financiare consolidate ale asociatului într-o asociere în participație, când acesta își recunoaște interesele în activele, datoriile, veniturile și cheltuielile entității controlate în comun folosind unul dintre cele două formate de raportare pentru consolidare proporțională descrise la punctul 34.
33. Aplicarea consolidării proporționale înseamnă că bilanțul asociatului într-o asociere în participație include partea lui din active pe care o controlează în comun și partea lui din datorii pentru care este răspunzător în comun. Situația veniturilor și a cheltuielilor unui asociat într-o asociere în participație include partea lui din veniturile și cheltuielile entității controlate în comun. Multe dintre procedurile adecvate pentru aplicarea consolidării proporționale sunt similare celor folosite pentru consolidarea investițiilor în filiale, care sunt stabilite în IAS 27.
34. Pentru consolidarea proporțională pot fi folosite diferite formate de raportare. Asociatul într-o asociere în participație poate combina, element cu element, partea lui din fiecare dintre active, datorii, venituri sau cheltuieli ale entității controlate în comun cu articole similare din propriile situații financiare consolidate. De exemplu, poate combina partea lui din stocurile entității controlate în comun cu stocurile sale și partea lui din imobilizările corporale ale entității controlate în comun cu imobilizările sale corporale. Alternativ, asociatul într-o asociere în participație poate include în propriile situații financiare elemente-rând separate pentru partea lui din active, datorii, venituri sau cheltuieli ale entității controlate în comun. De exemplu, poate prezenta partea lui din activele curente ale entității controlate în comun, separat ca parte din activele sale; poate prezenta partea lui din imobilizările corporale ale entității controlate în comun, ca parte a imobilizărilor sale corporale. Ambele formate de raportare au drept rezultat raportarea unor valori identice ale profitului sau pierderii și ale fiecărei clasificări majore a activelor, datoriilor, veniturilor și cheltuielilor; ambele formate sunt acceptabile în sensul prezentului standard.
35. Indiferent de formatul folosit pentru aplicarea consolidării proporționale, nu este corect să se compenseze unele active sau datorii prin scăderea altor datorii sau active sau să se compenseze unele venituri sau cheltuieli prin scăderea altor cheltuieli sau venituri, cu excepția situației în care există un drept legal de compensare iar compensarea reprezintă așteptările cu privire la valorificarea activului sau decontarea datoriei.
36. Un asociat într-o asociere în participație trebuie să întrerupă folosirea consolidării proporționale de la data la care încetează să aibă control comun asupra unei entități controlate în comun.
37. Un asociat într-o asociere în participație întrerupe folosirea consolidării proporționale de la data la care încetează să împartă controlul unei entități controlate în comun. Aceasta se poate întâmpla, de exemplu, atunci când asociatul renunță la participația sa sau când asupra entității controlate în comun acționează astfel de restricții externe încât asociatul nu mai deține control comun.
Metoda punerii în echivalență
38. Ca o alternativă la consolidarea proporțională descrisă la punctul 30, un asociat al unei asocieri în participație trebuie să recunoască participația sa într-o entitate controlată în comun folosind metoda punerii în echivalență.
39. Un asociat într-o asociere în participație își recunoaște participația într-o entitate controlată în comun utilizând metoda punerii în echivalență indiferent dacă are investiții și în filiale sau dacă își prezintă situațiile financiare sub forma situațiilor financiare consolidate.
40. Unii asociați ai unei asocieri în participație își recunosc participațiile în entități controlate în comun folosind metoda punerii în echivalență, așa cum a fost descrisă în IAS 28. Folosirea metodei punerii în echivalență este susținută de cei care argumentează că nu este corect să se combine elementele controlate cu elementele controlate în comun și de cei care cred că asociații, într-o entitate controlată în comun, dețin, mai degrabă, o influență semnificativă decât un control comun. Prezentul standard nu recomandă folosirea metodei punerii în echivalență, deoarece consolidarea proporțională reflectă mai bine fondul și realitatea economică a participațiilor unui asociat într-o entitate controlată în comun, adică controlul asupra cotei-părți a asociatului într-o asociere în participație din beneficiile economice viitoare. Totuși, prezentul standard permite folosirea metodei punerii în echivalență ca tratament alternativ când se recunosc interese în entități controlate în comun.
41. Un asociat al unei asocieri în participație trebuie să întrerupă folosirea metodei de punere în echivalență de la data la care încetează să dețină control comun sau influență semnificativă într-o entitate controlată în comun.
Excepții de la consolidarea proporțională și de la metoda punerii în echivalență
42. Participațiile în entități controlate în comun care sunt clasificate drept deținute în vederea vânzării, în conformitate cu IFRS 5, trebuie contabilizate conform prevederilor din standardul menționat.
43. Când o participație într-o entitate controlată în comun, care a fost anterior clasificată drept deținută în vederea vânzării, nu mai îndeplinește criteriile acestei clasificări, ea trebuie contabilizată utilizând metoda consolidării proporționale sau metoda punerii în echivalență, începând de la data clasificării sale drept deținută în vederea vânzării. Situațiile financiare pentru perioadele ulterioare clasificării drept deținută în vederea vânzării trebuie modificate în consecință.
44. [Eliminat]
45. De la data la care o entitate controlată în comun devine o filială a unui asociat într-o asociere în participație, asociatul într-o asociere în participație trebuie să își contabilizeze participațiile în conformitate cu IAS 27. De la data la care o entitate controlată în comun devine o entitate asociată a unui asociat în participație, asociatul trebuie să își contabilizeze participația sa conform IAS 28.
Situațiile financiare individuale ale unui asociat într-o asociere în participație
46. O participație într-o entitate controlată în comun trebuie contabilizată în situațiile financiare individuale ale unui asociat într-o asociere în participație conform punctelor 37-42 din IAS 27.
47. Prezentul standard nu stipulează care sunt entitățile care întocmesc situații financiare individuale accesibile publicului.
TRANZACȚII ÎNTRE UN ASOCIAT ȘI O ASOCIERE ÎN PARTICIPAȚIE
48. Când un asociat într-o asociere în participație contribuie cu sau vinde active unei asocieri în participație, recunoașterea oricărei proporții dintr-un câștig sau o pierdere din tranzacție trebuie să reflecte fondul tranzacției. Atât timp cât activele sunt reținute de asocierea în participație și cu condiția ca asociatul într-o asociere în participație să fi transferat riscurile și recompensele semnificative aferente dreptului de proprietate, asociatul respectiv trebuie să recunoască numai acea parte din câștig sau pierdere care este atribuibilă participațiilor celorlalți asociați [1]. Asociatul trebuie să recunoască valoarea totală a oricărei pierderi atunci când contribuția sau vânzările oferă dovezi privind reducerea valorii realizabile nete a activelor circulante sau existența unei pierderi din depreciere.
49. Când un asociat într-o asociere în participație cumpără active ale unei asocieri în participație, acesta nu trebuie să recunoască partea lui din profiturile asocierii în participație de la efectuarea tranzacției până când nu revinde activele unei părți independente. Un asociat într-o asociere în participație trebuie să recunoască partea lui din pierderile rezultate din aceste tranzacții în același mod ca și profiturile, cu excepția faptului că pierderile trebuie recunoscute imediat, atunci când reprezintă o reducere a valorii realizabile nete a activelor circulante sau o pierdere din depreciere.
50. Pentru a evalua măsura în care o tranzacție între un asociat și o asociere în participație furnizează dovezi privind deprecierea unui activ, asociatul într-o asociere în participație determină valoarea recuperabilă a activului pe baza IAS 36 Deprecierea activelor. Pentru a determina valoarea de utilizare, asociatul estimează fluxurile viitoare de trezorerie generate de activul respectiv luând în considerare utilizarea continuă a activului și cedarea finală a activului de către asocierea în participație.
RAPORTAREA INTERESELOR ÎN ASOCIERILE ÎN PARTICIPAȚIE ÎN SITUAȚIILE FINANCIARE ALE UNUI INVESTITOR
51. Un investitor într-o asociere în participație care nu exercită control comun trebuie să contabilizeze investiția în conformitate cu IAS 39 sau, dacă exercită o influență semnificativă în asocierea în participație, în conformitate cu IAS 28.
OPERATORII UNOR ASOCIERI ÎN PARTICIPAȚIE
52. Gestionarii sau administratorii unei asocieri în participație trebuie să contabilizeze orice onorariu în concordanță cu IAS 18 Venituri.
53. Unul sau mai mulți asociați pot îndeplini funcția de gestionar sau administrator al unei asocieri în participație. Gestionarii primesc, de obicei, un onorariu pentru astfel de servicii. Onorariile sunt contabilizate de asocierea în participație ca o cheltuială.
PREZENTAREA INFORMAȚIILOR
54. Un asociat într-o asociere în participație trebuie să prezinte, separat de valoarea altor datorii contingente, valoarea agregată a următoarelor datorii contingente, în afara cazului în care probabilitatea de pierdere este minimă:
(a) orice datorii contingente suportate de asociatul într-o asociere în participație cu privire la participațiile sale în asociere și partea lui din fiecare dintre datoriile contingente care au fost suportate în comun cu ceilalți asociați;
(b) partea lui din datoriile contingente ale asocierilor în participație față de care este eventual răspunzător; și
(c) acele datorii contingente care apar deoarece asociatul într-o asociere în participație este eventual răspunzător pentru datoriile altor asociați ai unei asocieri în participație.
55. Un asociat într-o asociere în participație trebuie să prezinte valoarea agregată a următoarelor obligații cu privire la interesele sale în asociere, separat de alte angajamente:
(a) orice angajamente de capital ale asociatului în relație cu participarea sa în asociere și partea lui din aceste angajamente care a fost suportată în comun cu alți asociați; și
(b) partea lui din angajamentele de capital ale asocierii în cauză înseși.
56. Un asociat într-o asociere în participație trebuie să prezinte o enumerare și o descriere a intereselor în asocierile în participație semnificative și proporția participației deținute în entități controlate în comun. Un asociat care recunoaște participațiile în entități controlate în comun, folosind formatul de raportare, element cu element, pentru consolidarea proporțională sau metoda punerii în echivalență, trebuie să prezinte valorile agregate ale fiecăruia dintre următoarele elemente active circulante, active imobilizate, datorii curente, datorii pe termen lung, venituri și cheltuieli legate de participațiile sale în asocieri.
57. Un asociat într-o asociere în participație trebuie să prezinte metoda pe care o utilizează în recunoașterea participațiilor sale în entități controlate în comun.
DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE
58. O entitate trebuie să aplice prezentul standard pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2005 sau ulterior acestei date. Se încurajează aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică prezentul standard pentru o perioadă care începe anterior datei de 1 ianuarie 2005, entitatea trebuie să prezinte acest fapt.
RETRAGEREA IAS 31 (REVIZUIT 2000)
59. Prezentul standard înlocuiește IAS 31 Raportarea financiară a intereselor în asocierile în participație (revizuit în 2000).
[1] A se vedea SIC-13 Entități controlate în comun – Contribuții nemonetare ale asociaților.
