luni, 18 octombrie 2010

Contabilitate bancara-3

B.N.R

Activitatea bancară din România e reglementată de:
- legea S.C 31/1990 republicată
- legea bancară 58 / 1998 modificată cu O.G 137 din 18 / 10 / 2001, M.O 671 din 24 / 10 /2001 şi O.G 136 din 18 / 10 / 2001
- legea privind procedura falimentelor băncilor numărul 83 /1998 modificată prin O.G 186 / 1996, O.G 138 din 18 / 10 / 2001
- legea contabilităţii numărul 82 / 1991 republicată
- ordinul ministerului finanţelor 1418 / 1997
- ordinul BNR 344 privind aprobarea planului de conturi pentru societăţile bancare
- alte norme şi reglementări emise de BNR.
Dintre operaţiile active ale BNR fac parte:
1. aur şi creanţe externe
2. creanţe asupra statului
3. creanţe din operaţiuni de refinanţare
4. aur şi alte active de rezervă de primit
5. alte active

Aur şi creanţe externe – această operaţie se referă în perspectivă la achiziţionarea aurului monetar şi a valutelor efective. Aceste operaţii se regăsesc în bilanţul contabil al BNR la următoarele posturi bilanţiere:
- aur
- disponibile la vedere în străinătate (se înscriu valutele deţinute de BNR la băncile centrale din străinătate)
- alte disponibile în străinătate unde se înscriu contribuţia României la FMI şi alte organisme financiare internaţionale.

Creanţe asupra statului – sumele pe care BNR la pune la dispoziţia statului pentru acoperirea cheltuielilor directe sau curente sau pentru acoperirea deficitului bugetar.

Creanţe din operaţii de refinanţare – rezultă ca urmare a operaţiuni de refinanţare efectuate în favoarea băncilor comerciale şi a celorlalte instituţii financiare bancare. Atât băncile comerciale cât şi celelalte instituţii sunt presupuşi clienţi ai BNR care prin statutul sau nu întreţine decât într-o foarte mică măsură relaţii cu clientela refinanţatoare ( persoane fizice sau agenţi economici care nu desfăşoară activităţi bancare).
Presupuse operaţii generatoare de creanţe:
- reescontarea efectelor de comerţ (operaţia de cumpărare de către BNR a efectelor de comerţ adunate în patrimoniul unei bănci comerciale astfel încât BNR acordă băncilor valoarea actuală a efectelor de comerţ în schimbul efectelor în numerar. Valoarea actuală a efectelor de comerţ este diferenţa dintre valoarea netă înscrisă pe efect şi AGIO (suma valorii reescontate + comisioanele percepute de BNR). Reescontul este calcularea patrimoniului formulei dobânzii simple.
- achiziţionare de efecte publice ( efectele publice sunt titluri de valoare garantate de stat sau de către o S.C cu capital integral sau majoritar de stat). În categoria efectelor publice intră bonuri de tezaur, obligaţiuni, certificate de trezorerie, achiziţionarea de efecte publice = modalitatea de plasament a resurselor BNR prin intervenţia directă a acestora pe piaţa financiară.
- acordarea de credite pe gaj de titluri. Această acordare se referă la avansările în cont curent acordate de BNR, societăţi publice, private şi băncile comerciale. Aceste avansări se numesc credite lombard şi au caracter de credite acordate în acoperirea de conturi garantate cu efecte publice deţinute de titularul creditelor.

Dintre operaţiile pasive ale BNR fac parte:
1. bancnotele sau biletele de bancă în circulaţie
2. angajamente externe sau conturile creditoare externe
3. contul curent al trezoreriei publice
4. conturi curente ale agenţiilor economice şi financiari
5. capitalul propriu şi fondurile de rezervă
6. ECU de avansare
7. rezerva averilor publice în aur
8. alte pasive

1. Bancnotele sau biletele de bancă în circulaţie – acestea sunt reprezentate de moneda existentă sub formă de monede metalice sau de bancnote de pe piaţa financiară a României. Această masă monetară reprezintă pentru BNR angajamentele asumate faţă de deţinători.
2. Angajamente externe sau conturile creditoare externe – corespunde disponibilului în conturile agenţiilor financiari externi şi băncile comerciale din străinătate. În această categorie se cuprinde şi împrumuturi deţinute de BNR de la băncile din străinătate precum şi angajamentele pe termen scurt rezultate din operaţiile de tip Swap.
3. Contul curent al trezoreriei publice – se constituie drept sursă a BNR în cazul în care în acest cont există disponibilităţi.
4. Conturi curente ale agenţiilor economice şi financiari – sunt reprezentate în perspectivă de conturile curente ale băncii comerciale deschise la BNR. În aceste conturi trebuie să existe cel puţin suma care reprezintă rezerva minimă obligatorie constituită de fiecare bancă.
5. Capitalul propriu şi fondurile de rezervă – capitalul propriu e alcătuit în perspectivă din fonduri de rezervă şi capital social. Capitalul social = obligaţiile BNR faţă de micul său acţionar (statul român)., utilizat fie pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi fie pentru alte destinaţii hotărâte de Consiliul de Administraţie al BNR.