CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENTELA.
Principalele operaţiuni în legătură cu clientela sunt:
1. Operaţiuni de creditare.
2. Operaţiuni cu disponibilităţi şi depozite.
1. Contabilitatea operaţiunilor de creditare.
În vederea organizării şi desfăşurării operaţiunii de creditare, băncile procedează la o evaluare a capacităţilor de plată ale clienţilor persoane fizice sau juridice care cer credite.
Procedura de evaluare se numeşte credit scoring şi poate fi iniţiată numai după ce clientul a adresat băncii sale cererea de credit şi a depus documentele necesare evaluării.
În cazul în care agenţii economici depun documente reprezentate prin situaţii financiare anuale sau semestriale care certifică solvabilitatea firmei şi bonitatea clientului banca le acordă credite.
Pentru persoane fizice documentele se referă la: adeverinţa de salarizare, starea civilă şi proprietăţi.
Pentru persoane juridice criteriile de apreciere pot fi: forma de proprietate, domeniul de activitate, calitatea echipei de conducere, dependenţa de pieţele de aprovizionare şi desfacere din ţară sau străinătate, referinţele bancare (dacă are depozite la alte bănci, dacă are conturi la alte bănci sau titluri de valoare gajate), situaţia financiară cu lichiditate, solvabilitate, rentabilitate, grad de îndatorare.
Pentru persoanele fizice criteriile de apreciere şi evaluare pot fi:
- venitul mediu lunar
- starea civilă
- persoane aflate în întreţinere
- proprietăţile persoanelor fizice
- profesia
- vârsta.
Indiferent de felul clientului (persoană fizică sau juridică) la fiecare criteriu de evaluare se dă un răspuns sau se calculează un indicator care este apreciat cu un număr de puncte. Numărul de puncte se înmulţeşte cu coeficientul de importanţă acordat fiecărui criteriu şi se obţine astfel un număr de puncte care evaluează riscul de credit al fiecărui client.
În funcţie de punctajul obţinut s-au de riscul pe care-l reprezintă fiecare client s-au stabilit 5 categorii de clienţi:
1. Clienţi categoria A – reprezintă clienţi cu situaţie economică financiară bună
2. Clienţi categoria B – reprezintă clienţi cu situaţie economică financiară foarte bună dar care prezintă lichidităţi fluctuante
3. Clienţi categoria C - reprezintă clienţi cu situaţie economică financiară foarte bună dar al căror indicatori de bonitate prezintă tendinţe de staţionare sau de înrăutăţire.
4. Clienţi categoria D - reprezintă clienţi cu situaţie economică financiară slabă dar a căror activitate înregistrează profit zero sau un rezultat pozitiv dar foarte mic
5. Clienţi categoria E – reprezintă clienţi care obţin succesiv pierdere. Corespunzător acestei categorii de client există 5 categorii de credite:
a. credite performante (standard) – nu prezintă risc şi se acordă clienţilor A
b. credite în observaţie – prezintă un risc mediu şi se acordă clienţilor B
c. credite sub standard – prezintă un risc mediu şi se acordă C
d. credite incerte – prezintă un risc major şi se acordă clienţilor D
e. credite neperformante (în pierdere) –credite a căror recuperare nu se realizează şi sunt acord. clienţilor E.
Orice tip de credit este concretizat printr-o datorie. Aceasta reprezintă suma dintre rata de rambursare şi dobânda aferentă ratei precum şi modul cum debitorul respectă sau nu scadenţele înscrise în contractul de credit.
Serviciul datoriei unui credit poate fi:
a. bun – atunci când se respectă suma de plată şi scadenţa stabilită în contract
b. slab – atunci când se respectă suma de plată dar scadenţa este întârziată cu cel puţin 30 de zile faţă de scadenţa iniţială
c. necorespunzător – atunci când suma de plată se respectă sau nu iar scadenţa este întârziată cu cel mult 30 de zile
Pornind de la categoria de clienţi cu creditele aferente şi cu serviciul datoriei BNR a elaborat matricea creditelor cu ajutorul căreia băncile evaluează corect funcţie de serviciul datoriei, de riscul de credit şi de dobânda.
Principiul de elaborare al matricei este:
- la acordarea creditului corespunzător categoriei de clienţi
- pe parcursul rambursării creditului decade într-o categorie imediat inferioară în condiţiile în care nu respectă termenele scadente stabilite în contract.
