Teorii

CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR DE CREDIT

ORGANIZARE, PRINCIPII, EVALUARE, PLAN DE CONTURI

Instituţiile de credit sunt definite ca persoane juridice autorizate sa efectueze in mod curent operatiuni bancare. Ele sunt obligate, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991 sa organizeze si sa tina contabilitate. Prin aceasta se urmareste redarea sub o forma unica, generalizata si normalizata a evenimentelor economice, financiare, juridice si fiscale. In cazul bancilor contabilitatea trebuie sa reflecte in expresie baneasca disponibilitatile banesti si depozitele banesti, bunurile mobile si imobile, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute.
Legea contabilitatii si planul de conturi pentru banci sunt obligatorii pentru toate bancile cu sediul in Romania si pentru subunitatile cu sediul in Romania ale bancilor cu sediul in strainatate.

1.1. PRINCIPII CONTABILE IN BANCA
In organizarea si conducerea contabilitatii in banca sunt aplicate aceleasi principii contabile generale. Totusi, specificul activitatii bancare face sa existe numeroase derogari si exceptii de la acestea.
1. Principiul prudentei - urmareste sa evite un transfer in viitor al incertitudinilor din prezent. Acesta permite contabilizarea pierderilor certe si probabile, a veniturilor certe dar nu si a veniturilor potentiale. In contabilitatea bancara se omite acest principiu in cazul operatiunilor de piata, atunci cand sunt evaluate la pretul pietei (titluri de tranzactie, devize, instrumente financiare la termen).
2. Principiul permanentei metodelor - care asigura comparabilitatea in timp a informatiilor contabile prin mentinerea acelorasi norme si reguli de inregistrare in contabilitate. Schimbarea acestora se face numai extraordinar si in mod justificat.
3. Principiul independentei exercitiilor - decupeaza activitatea bancii in perioade de timp de 12 luni, numite exercitii. Un exercitiu cuprinde toate veniturile si cheltuielile angajate de catre banca in perioada respectiva, indiferent de momentul in care acestea sunt incasate sau platite. De exemplu, dobanzile sunt inregistrate pe baza dobanzilor scurse in fiecare perioada si nu in functie de momentul incasarii sau platii lor.
4. Principiul continuarii activitatii - pleaca de la premisa ca banca isi continua in mod normal activitatea fara sa si-o reduca in mod sensibil sau sa intre in stare de lichidare.
5. Principiul intangibilitatii bilantului - cere ca bilantul de deschidere sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent.
6. Principiul necompensarii - in coformitate cu acest principiu nu se poate face nici-o compensare intre posturi de activ si posturi de pasiv din bilant sau intre venituri si cheltuieli in contul de rezultate. Prin operatiuni specifice, banca face o serie de exceptii de la acest principiu. Este cazul operatiunilor cu titluri de tranzactie, cu instrumente financiare la termen sau cazul swap-urilor de dobanzi.
7. Principiul costului istoric - cere mentinerea activelor si pasivelor bilantiere la valoarea istorica de intrare. Totusi, contabilitatea bancara reevalueaza periodic o serie de operatiuni in functie de pretul pietei.
8. Principiul importantei semnificative - in conformitate cu acest principiu, toate informatiile de importanta semnificativa trebuie prezentate in situatiile financiare elaborate. Sunt semnificative acele informatii a caror importanta poate- afecta deciziile si rationamentele utilizatorilor externi.
9. Principiul suprematiei realitatii asupra aparentei - pune pe primul plan aspectul economic si financiar in raport cu cel juridic.
10. Principiul regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele - urmareste furnizarea de informatii clare, precise si complete asupra patrimoniului, situatiei financiare, rezultatului, operatiunilor si riscurilor asumate.
11. Principiul cuantificarii monetare - cere exprimarea intr-o forma monetare a operatiunilor contabile inregistrate. Moneda de baza este cea nationala, leul, dar in functie de specificul operatiunii desfasurate,apar si alte monede straine.

1.2. EVALUAREA PATRIMONIULUI
Pentru a putea inscrie in contabilitate elementele de patrimoniu este important sa existe niste reguli generale, stabilite in baza principiilor contabile de baza. Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii stabileste astfel de reguli valabile pentru toate societatile, inclusiv pentru cele bancare. Tinand cont de particularitatile activitatii bancare, in contabilitatea pentru societatile bancare exista mici abateri de la aceste principiile generale de evaluare si chiar cateva reguli specifice.
Reguli generale
1. Evaluarea la data intrarii in patrimoniu
Bunurile sunt evaluate, in momentul intrarii in patrimoniu, la valoarea de intrare sau valoarea contabila. Aceasta se stabileste astfel:
- bunurile procurate cu titlu oneraos, la valoarea de achizitie denumita cost de achizitie;
- bunurile reprezentand aport la capitalul social sau obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de
utilitate, in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora;
- bunurile produse de banca, la cost de productie.
Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport si aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv.
Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Creantele si datoriile sunt evaluate in contabilitate la valoarea lor nominala.
2. Evaluarea la inventariere.
Bunurile sunt evaluate cu ocazia inventarierii la valoarea actuala sau valoarea de utilitate a fiecarui element, denumita si valoare de inventar. Aceasta se stabileste in functie de utilitatea bunului si de pretul pietei. Creantele si datoriile sunt evaluate la valoarea lor probabila de incasat sau de plata.
3. Evaluarea la inchiderea exercitiului.
Elementele patrimoniale sunt evaluate la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Pentru aceasta se compara valoarea contabila cu valoarea de inventar. Daca exista diferente se procedeaza astfel:
- pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, ele ramanand evidentiate la valoarea de intrare. Diferentele constatate in minus, in cazul imobilizarilor, se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii (cand deprecierea este ireversibila) sau se constituie provizioane (cand deprecierea este reversibila). Pentru celelalte elemente de activ se constituie provizioane. Valoarea elementelor de activ se mentine, de asemenea, la valoarea lor de intrare;
- pentru elemenetele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin constituirea de provizioane, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
4. Evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum.
In acest caz , al iesirii din patrimoniu, bunurile sunt evaluate si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
Reguli specifice
a) la fiecare inchidere anuala contabila, operatiunile calificate de acoperire sunt evaluate la cursul utilizat pentru evaluarea elementelor acoperite. Cursul utilizat este cursul la vedere sau cursul la termen, in functie de natura operatiunilor acoperite;
b) operatiunile in devize se inregistreaza in conturi deschise pe fiecare deviza in parte, iar soldul acestora se evalueaza la valoarea lor de piata;
c) cesiunile temporare de active sunt considerate operatiuni de trezorerie cu mentionarea in activ a elementelor cedate. Elementele cedate cu posibilitate de rascumparare se inregistreaza in conturile din afara bilantului;
d) titlurile de tranzactie se evalueaza la valoarea lor de piata;
e) primele sau decotarile aferente titlurilor de investitii se repartizeaza asupra conturilor de venituri sau cheltuieli, dupa caz, pe durata de viata reziduala a titlurilor. In cazul scaderii valorii titlurilor de investitii, ca urmare a deprecierii valorii acestora, nu se constituie provizioane;
f) in cadrul operatiunilor consortiale de finantare, fiecare banca asociata intr-un consortiu sau sindicat inregistreaza numai cota-parte fixata prealabil, aplicandu-se, in general, urmatoarele reguli:
- se inregistreaza numai cota parte a bancii de finantare sau prin angajamentul prin semnatura, in conturile de credite, respectiv in conturile in afara bilantului, indiferent de pozitia bancii in cadrul consortiului sau sindicatului;
- in cazul in care cota-parte din riscul unei banci este mai mare decat finantarea, excedentul se inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamentul de garantie dat. In situatia inversa, diferenta se inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamente de garantie primite;
g) activele gajate sau date in garantie, cu exceptia numerarului, sunt mentionate, in toate cazurile, in bilantul bancii, iar activele primite in gaj sau in garantie, cu exceptia numerarului, nu figureaza in bilantul bancii, chiar daca se refera la angajamente proprii sau in contul tertilor;
h) angajamentele date in contul tertilor se inregistreaza in conturile in afara bilantului, in cadrul angajamentelor de garantie, iar cele date in cont propriu se evidentiaza numai in conturile de evidenta in afara bilantului.

1.3. DOCUMENTELE BANCARE
Pentru a-si putea derula activitatea in scopul obtinerii de profit, bancile efectueaza zilnic o serie de operatiuni interbancare, operatiuni cu clientela, operatiuni cu titluri, operatiuni cu devize, ca si operatiuni care nu tin de specificul societatilor bancare. Toate aceste operatuni trebuie inregistrate in contabilitate prin intermediul unor documente justificative. Documentele folosite in banci pot fi documente caracteristice bancilor sau documente generale, valabile pentru toate societate comerciala. In ambele cazuri, ele angajeaza raspunderea celor care le-au intocmit, vizat, aprobat ori inregistrat in contabilitate.
La completarea documentele justificative se au in vedere, in general, urmatoarele elemente:
- denumirea documentului;
- denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul;
- numarul si data intocmirii documentului;
- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii patrimoniale;
- continutul operatiunii patrimoniale;
- datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate;
- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat;
- alte elemete menite sa asigure consemnarea completa a operatiunii inregistrata.
In general, documentele folosite de contabilitatea bancara se incadreaza in una din urmatoarele categorii:
- ?documente primare - acestea se completeaza, de regula, pentru o singura operatiune, in momentul desfasurarii procesului sau fenomenului economic. In aceasta categorie se incadreaza cecurile, ordinele de incasare sau de plata;
-? documente de sinteza - acestea cumuleaza mai multe informatii, intr-o forma coerenta din punct de vedere contabil, reflectand un fenomen mai complex sau o activitate economica. Sunt realizate pe baza celorlalte documente justificative. In aceasta categorie se incadreaza jurnalele contabile, balanta de verificare, bilantul;
- ?documente centralizatoare - cumuleaza, de regula, mai multe informatii privind acelasi fenomen sau proces economic. Se intocmesc pe baza unei serii de documente de acelasi tip. Aici se intalnesc, de exemplu, borderourile de cecuri de decontare;
-? documente statistice - sunt folosite in evidentele statistice si apar sub forma unor liste sau situatii. De exemplu, situatia creditelor acordate de banca. Dintre documentele sintetice, Legea contabilitatii obliga societatile bancare la intocmirea urmatoarelor registre:
- registrul jurnal;
- registrul inventar;
- registrul "cartea mare".
Registrul jurnal este un document obligatoriu, ce trebuie tinut la centrala bancii si la fiecare subunitate cu contabilitate proprie. El inregistreaza in ordine cronologica operatiunile patrimoniale, tinand cont de data de intrare sau intocmire a documentelor. Registrul jurnal este tinut sub forma unui registru jurnal general si a unor registre jurnal auxiliare ( "Jurnalul
operatiunilor zilei", "Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei"). Datele mentionate in aceste jurnale fac referire la felul, numarul si data documentului justificativ, explicatiile si conturile debitoare si creditoare corespunzatoare operatiunilor efectuate.
Registrul inventar inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilant. Inregistrarea acestor elemente se face pe baza unor liste de inventariere, intocmite in conformitate cu normele in legale. Registrul inventar se tine centralizat si la nivelul fiecarei subunitati bancare.
Registrul "cartea mare" este un document contabil obligatoriu, intocmit de centrala bancii si de toate subunitatile cu contabilitate proprie, in care se inscriu lunar, pentru fiecare cont, inregistrarile efectuate in registrul jurnal auxiliar "Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei", stabilindu-se situatia fiecarui cont: sold initial, rulaje debitoare, rulaje
creditoare si sold final. Datele inscrise in registrul "cartea mare" sunt preluate la intocmirea balantei de verificare. Legea contabilitatii cere si societatilor bancare sa intocmeasca lunar balanta de verificare. Aceasta permite verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor patrimoniale si sta la baza intocmirii bilantului contabil.
Balanta de verificare trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi, soldurile initiale debitoare si creditoare, rulajele debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare si creditoare. Cu ajtorul balantei se poate constata concordantele dintre urmatoarele informatii generate de dubla inregistrare: concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul jurnal si totalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din "cartea mare" si totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din balanta. Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele analitice, permitand verificarea concordantei dintre ele. De asemenea, ea cuprinde conturile
bilantiere, iar separat, pe cele in afara bilantului.
Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este un document de sinteza ce realizeaza o analiza in dinamica a veniturilor si cheltuielilor si evidentiaza rezultatul contabil al activitatii desfasurate. El permite, de asemenea, sa se calculeze o serie de indicatori care sa prezinte performantele acestei activitati. Elemenetele componente ale acestui document sunt grupate in functie de natura lor astfel:
I. Venituri:
1. Venituri din activitatea de exploatare bancara;
2. Venituri diverse din exploatare;
3. Venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate;
4. Venituri exceptionale;
5. Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit.
II. Cheltuieli:
1. Cheltuieli de exploatare bancara;
2. Cheltuieli de personal;
3. Impozite si taxe;
4. Cheltuieli cu materialele, lucrarile si serviciile executate de terti;
5. Cheltuieli diverse de exploatare;
6. Cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile necorporale si corporale;
7. Cheltuieli exceptionale.
III. Rezultatul curent: I (1+2+3+5) - II (1+2+3+4+5+6)
IV. Rezultatul exceptional: I.4 - II.7
V. Rezultatul exercitiului: III + IV
VI. Rezerve si fonduri de risc
VII. Profit impozabil: V - VI
VIII. Impozit pe profit
IX. Profit net: VII - VIII


1.4. PLANUL DE CONTURI AL SOCIETATILOR BANCARE
Planul de conturi al societatilor bancare este prezentat in intregime, in ultimul capitol. El tine cont de cadrul general al planului de conturi pe economie si de specificul activitatii bancare. Conturile sunt simbolozate in baza sistemului zecimal si sunt grupate astfel:
-? pe clase - corespund primei cifre din simbolul contului;
-? pe grupe - coespund primelor doua cifre din simbolul contului;
-? pe conturi sintetice de gradul intai - corespund primelor trei cifre din simbolul contului;
-? pe conturi sintetice de gradul doi - corespund primelor patru cifre din simbolul contului;
- ?pe conturi sintetice de gradul trei - corespund primelor cinci cifre din simbolul contului.
O astfel de structura permite identificarea apartenentei unui cont la o anumita clasa, grupa sau categorie de conturi si, in acelasi timp, in baza apartenentei stabilite, contului respectiv i se atribuie o serie de caracteristici (de exemplu, contul 6025 este un cont de cheltuieli, de activ, ce incepe a functiona prin debitare, iar la sfarsitul perioadei nu prezinta sold). Planul de conturi al societatilor bancare prezinta urmatoarea structura pe clase:
Clasa 1 Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare - cuprinde conturile din evidenta centralei bancii, conturile ce reflecta lichiditatile la alte banci si conturile folosite pe relatia cu banca centrala.
Clasa 2 Operatiuni cu clientela - cuprinde conturi utilizate pentru evidentierea relatiei dintre banca si clientii sai.
Clasa 3 Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse - cuprinde conturi folosite pentru reflectarea contabila a operatiunilor cu titluri si o serie de conturi utilizate in gestiunea interna a bancii.
Clasa 4 Valori imobilizate - contine conturi ce inregistreaza bunurile si valorile caracterizate ca imobilizari corporale si necorporale, amortizarile acestora si operatiuni de leasing si de locatie simpla.
Clasa 5 Capitaluri proprii, asimilate si provizioane - inregistreaza fondurile investite in banca pentru o perioada lunga de timp (fonduri proprii si datorii subordonate), la care se adauga o serie de provizioane si fonduri de risc.
Clasa 6 Cheltuieli - cuprinde conturi ce reflecta cheltuielile bancii.
Clasa 7 Venituri - cuprinde conturi necesare inregistrarii veniturilor bancare. Atat veniturile cat si cheltuielile prezinta o structura ce reflecta specificul activitatii bancare. Elementul cel mai des intalnit este reprezentat de dobanda platita sau incasata.
Clasa 9 Operatiuni in afara bilantului - contine conturi ce reflecta contabil angajamentele bancii in relatiile cu alte banci sau cu clientii.
La constituirea planului de conturi s-au urmarit anumite aspecte care sa-i dea coerenta si sa-l faca usor de inteles si utilizat. In continuare sunt prezentate cateva dintre aceste aspecte, fara a garanta o aplicare stricta si generala:
- grupele tin cont de natura economica a continutului conturilor;
- elementele de pasiv tin cont si de natura juridica a continutului conturilor;
- conturile de venituri si cheltuieli sunt grupate in mod asemanator, dupa natura veniturilor si a cheltuielilor;
- provizioanelor le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se termina cu cifra noua;
- creantelor restante si indoielnice le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se termina cu cifra opt;
- dobanzilor de incasat sau de platit le sunt asociate conturi de creante sau de datorii, ale caror simboluri se termina cu cifra sapte.

CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII ŞI ASIMILATE

Capitalul poate fi definit ca expresia baneasca a obligatiilor bancii fata de persoanele fizice si juridice care au participat la constituirea sa. Banca Nationala a Romaniei defineste si reglementeaza capitalurile bancare. Astfel, intalnim doua categorii de capital: a) capital propriu; b) capital suplimentar.
Pe ansamblu, capitalul bancar include capitalul social varsat, prime legate de capital, profitul nerepartizat din anii anteriori si reportat pentru exercitiul curent, rezultatul net al exercitiului curent, rezerve, diferente din reevaluare, subventii, provizioane reglementate pentru riscuri si cheltuieli si imprumuturi pe termen lung reprezentand datorii subordonate. Pentru evidentiere in contabilitate, capitalurile dispun de clasa 5 - Capitaluri poprii, asimilate si provizioane din planul de conturi pentru societatile bancare.
Capitalul social este alcatuit din totalitatea valorilor nominale al actiunilor emise de banca. Actiunile pot fi nominale sau la purtator. Pentru societatile bancare, Banca Nationala a Romaniei stabileste si actualizeaza nivelul minim al capitalului social. Bancile comerciale pot majora nivelul capitalului social in baza hotararii actionarilor si cu acordul BNR utilizand urmatoarele surse:
a) emiterea de noi actiuni;
b) prime legate de capital ramase dupa acoperirea cheltuielilor legate de operatiunile respective;
c) rezerve constituite din profitul net;
d) diferente din reevaluarea patrimoniului;
e) obligatiuni, dividende si datorii convertibile in actiuni;
f) rezerve constituite din diferente favorabile de curs valutar, conform normelor legale.
Diminuarea capitalului social se poate face prin rascumpararea actiunilor proprii, prin acoperirea pierderilor din exercitiile financiare anterioare sau prin alte operatiuni, conform normelor legale.
Pentru evidentierea capitalului social se folosesc urmatoarele conturi:
Grupa 50 - Capital
501 - Capital social
5011 - Capital subscris nevarsat
5012 - Capital subscris varsat
502 - Elemente asimilate capitalului
503 - Diferente de conversie
508 - Actionari sau asociati
Contul 501 - Capital social este un cont de pasiv, ce prezinta analitice pentru capitalul varsat si cel nevarsat. De asemenea, exista analitice pentru fiecare actionar sau asociat. Contul se crediteaza la constituirea capitalului social sau la majorarea lui si se debiteaza la diminuarea acestuia prin anularea actiunilor si acoperirea pierderilor inregistrate de banca.
Exemple de contabilizare
1. Subscrierea capitalului social in lei de catre actionari sau asociati:
508 Actionari sau asociati = 5011 Capital subscris nevarsat
2. Varsarea capitalului social subscris:
5011 Capital subscris nevarsat = 512 Capital subscris varsat
3. Majorare de capital social prin includerea profitului net si a rezultatului reportat din anii anteriori:
% = 5012 Capital subscris varsat
581 Rezultatul reportat
592 Repartizarea profitului
4. Reducerea capitalului social pentru acoperirea unor pierderi reportate sau unor pierderi inregistrate la sfarsitul exercitiului:
5012 Capital subscris varsat = %
581 Rezultatul reportat
591 Profit sau pierdere
Primele legate de capital apar ca un plus de valoare inregistrat la valoarea de emisiune fata de valoarea nominala, in cazul actiunilor sau partilor sociale si imbraca urmatoarele forme:
a) prime de emisiune - apar la emisiunile de actiuni, in conditiile in care valoarea de emisiune este mai mare decat valoarea nominala a titlului;
b) prime de aport - apar ca diferenta intre valoarea majorarii de capital in natura si valoarea nominala a actiunilor emise;
c) prime de fuziune - se intalnesc in cazul in care societatea absorbita la fuziune aduce un aport contabil mai mare decat valoarea lui nominala;
d) prime de sciziune - reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a aportului rezultat in urma unei operatiuni de sciziune si valoarea lui nominala;
e) prime de conversie - apar atunci cand obligatiuni emise, datorii sau dividende neplatite sunt transformate in actiuni.
Evidentierea contabila a primelor legate de capital se face utilizand urmatoarele conturi din grupa 51 - Prime legate de capital:
511 - Prime legate de capital
5111 - Prime de emisiune sau de aport
5112 - Prime de fuziune, de sciziune, de conversie
5119 - Alte prime
Contul 511 - Prime legate de capital este un cont de pasiv. El este creditat cu valoarea primelor rezultate in corespondenta cu debitul contului 508 - Actionari sau asociati, la emisiuni, aport, fuziuni si sciziuni,cu debitul conturilor 3251 - Obligatiuni sau 354 - Dividende de plata, la conversii de obligatiuni sau dividende sau cu debitul contului 3722 - Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul primelor in devize. Contul este debitat prin creditul conturilor 501 - Capital social, daca primele sunt incorporate in capital sau 519 - Alte rezerve, daca primele sunt incorporate la rezerve.
Exemple de contabilizare
1. Subscrierea de capital in conditiile existentei unei prime de emisiune in lei:
508 Actionari sau asociati = 5111 Prime de emisiune sau de aport
2. Prime de conversie aparute la obligatiuni convertibile in actiuni
3251 Obligatiuni = 5112 Prime de fuziune, de sciziune, de conversie
3. Prime de emisiune sau de aport incluse in capitalul social:
511 Prime de emisiune sau de aport = 5012 Capital subscris varsat
Normele in vigoare permit societatilor bancare sa-si constituie mai multe categorii de rezerve. Astfel intalnim urmatoarele rezerve bancare:
a) rezerva legala - este folosita pentu acoperirea pierderilor din activitatea bancara.
b) rezerva generala pentru riscul de credit - se constituie pentru acoperirea pierderilor din creditele nerecuperate din profitul brut si din profitul net, in baza reglementarilor existente.
c) rezerva statutara - se constituie si se utilizeaza in conformitate cu prevederile statutului bancii. Sursa de constituire o reprezinta profitul net.
In afara acestor rezerve, bancile isi pot constituii si altele la dorinta actionarilor (rezerve facultative), la cerinta bancii centrale (rezerva minima obligatorie) sau in situatii exceptionale favorabile (rezerve din reevaluarea activelor).
Contabilizarea operatiunilor
Inregistrarea in contabilitate a rezervelor bancare se face apeland la conturi din grupa 51 - Prime legate de capital si rezerve:
512 - Rezerve legale
5121 - Rezerve legate de profitul brut
5122 - Rezerve legate de profitul net
513 - Rezerve statutare
514 - Rezerva generala pentru riscul de credit
5141 - Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul brut
5142 - Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul net
516 - Diferente din reevaloare
519 - Alte rezerve
Conturile de rezerve sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirea rezervelor din profitul brut, profitul net sau din profitul reportat din anii anteriori, in corespondenta cu debitul conturilor 592 - Repartizarea profitului sau 581 - Rezultatul reportat. Debitarea conturilor se face la utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderii bancii, pentru acoperirea creditelor nerecuperate sau prin trecere pe venituri a rezervei generale pentru riscul de credit, in cazul in care depaseste procentul ce se poate deduce din profitul brut. Debitarea se face in corespondenta cu creditele conturilor 591 - Profit sau pierdere, 781 - Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credite sau cu un cont din clasa 1 sau 2, in cazul acoperirii pierderilor din credite.
Exemple de contabilizare
1. Constituirea rezervei legale din profitul brut sau net:
592 Repartizarea profitului = 512 Rezerve legale
2. Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit din profitul brut sau net:
592 Repartizarea profitului = 514 Rezerva generala pentru riscul de credit
3. Utilizarea rezervei legale pentru acoperire unei pierderi:
512 Rezerve legale = 591 Profit sau pierdere
4. Utilizarea rezervei generale de risc pentru acoperirea unor credite nercuperabile:
514 Rezerva generala pentru riscul de credit = 2821 Creante indoielnice
Fondul de dezvoltare este utilizat la executarea sau achizitia de mijloace fixe. El este alimentat din amortizarea inclusa pe cheltuieli, din sume obtinute la vanzarea sau dezmembrarea unor mijloace fixe si din sume repartizate din profitul net realizat in exercitiile financiare precedente si reportat in exercitiul financiar curent. Datoriile subordonate reprezinta imprumuturi primite in urma unor emisiuni de titluri sau imprumuturi subordonate, cu o scadenta indepartata sau nedeterminata, a caror rambursare este conditionata de anumite clauze contractuale. Acestea defavorizeaza creditorul din punct de vedere al prioritatii la rambursare in caz de lichidare a bancii sau pot suspenda rambursarea in cazul in care banca se afla intr-un program de redresare. Datoriile subordonate sunt incluse in categoria capitalului suplimentar bancar, pana la nivelul de 50 % din capitalul propriu Subventiile pentru investitii reprezinta sume primite cu titlu nerambursabil de la bugetul statului sau al unor institutii publice pentru achizitionarea sau crearea de imobilizari. Tot subventii pentru investitii sunt si imobilizarile primite cu titlu gratuit.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile cu fonduri, datorii subordonate si subventii exista urmatoarele conturi:
Grupa 52 - Fonduri
521 - Fondul de dezvoltare
528 - Alte fonduri
529 - Repartizari la fondul de dezvoltare
Grupa 53 - Datorii subordonate
531 - Datorii subordonate la termen
5311 - Titluri subordonate la termen
5312 - Imprumuturi participative
5319 - Alte imprumuturi subordonate la termen
532 - Datorii subordonate pe durata nedeterminata
5321 - Titluri subordonate pe durata nedeterminata
5322 - Imprumuturi subordonate pe durata nedeterminata
537 - Datorii atasate
Grupa 54 - Subventii si fonduri publice alocate
541 - Subventii pentru investitii
5411 - Subventii pentru investitii inregistrate la venituri
542 - Fonduri publice alocate
Contul 521 - Fondul de dezvoltare este un cont de pasiv ce se crediteaza la constituirea fondului, in corespondenta cu conturile 529, 592 sau 591, care arata provenienta surselor de alimentare ale fondului si se debiteaza la utilizarea lui. Conturile de datorii subordonate sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la obtinerea imprumutului si sunt debitate la rambursarea sau la capitalizarea lui, in corespondenta cu un cont de trezorerie, de debitori sau de capital. Dobanzile de platit sunt evidentiate in contul 537 - Datorii atasate. Subventiile pentru investitii primite sunt inregistrate in creditul contului de pasiv 541 - Subventii pentru investitii. Debitul acestui cont inregistreaza preluarea pe venituri a acestor subventii.
Exemple de contabilizare
1. Majorarea fondului de dezvoltare pe baza includerii profitului net reportat din exercitiile anterioare:
581 Rezultat reportat = 521 Fondul de dezvoltare
2. Primirea unui imprumut in baza unor tituri emise:
111 Cont curent la BNR = 531 Datorii subordonate la termen
Sunt asimilate capitalurilor urmatoarele tipuri de provizioane: ?provizioane pentru riscuri si cheltuieli; ?provizioane reglementate. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt constituite, de regula, la sfarsitul exercitiului pentru elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta sau pentru cheltuieli exigibile in perioadele urmatoare. In aceasta categorie se constituie urmatoarele categorii de comisioane:
a) provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura - acestea compenseaza eventualele pierderi in cazul in care debitorii garantati de banca nu isi onoreaza obligatiile de plata;
b) provizioane pentru facilitati acordate personalului - apar in special in cazul unor credite fara garantii, acordate personalului;
c) provizioane pentru riscuri de tara - sunt create pentru compensarea unor pierderi in cazul plasamentelor externe;
d) alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli - vizeaza, in special, provizioane pentru cheltuieli ce se vor efectua in exercitii viitoare.
Provizioanele reglementate se pot constituii facutativ, in conformitate cu normele in vigoare, pentru a beneficia de unele facilitati fiscale, legate preponderent de infiintarea de subunitati in strainatate. Constituirea unui provizion reprezinta o cheltuiala pentru banca. Anularea sau diminuarea lui datorita manifestarii riscului, datorita eliminarii riscului sau datorita lipsei
obiectului pentru care s-a provizionat, se face prin cresterea veniturilor bancii. In practica, gestiunea provizioanelor vizeaza protectia impotriva riscurilor. Uneori se urmareste si majorarea provizioanelor in scopul reducerii impozitului pe profit. In realitate avem de-a face doar cu o amanare la plata a impozitului, pana la expirarea perioadei de provizionare.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru contabilizarea operatiunilor cu provizioane asimilate capitalurilor se folosesc urmatoarele conturi:
Grupa 55 - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
551 - Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura
552 - Provizioane pentru facilitati acordate personalului
553 - Provizioane pentru riscuri de tara
559 - Alte provizioane
Grupa 56 - Provizioane reglementate
561 - Provizioane reglementate
Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirea sau majorarea provizionaului in corespondenta cu debitul unui cont de cheltuieli (665, 666) si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizionaului, in corespondenta cu creditul unui cont de venituri (765, 766).
Exemple de contabilizare
1. Constituirea de provizioane pentru riscul de tara:
6653 Cheltuieli cu provizioane pentru riscul de tara = 553 Provizioane pentru riscul de tara
2. Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscul de tara:
553 Provizioane pentru riscul de tara = 7653 Venituri din provizioane pentru riscul de tara
3. Constituirea de provizioane reglementate:
666 Cheltuieli cu provizioane reglementate = 561 Provizioane reglementate
4. Diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate:
561 Provizioane reglementate = 766 Venituri din provizioane reglementate
La sfarsitul exercitiului, societatile bancare isi stabilesc rezultatul exercitiului sub forma de profit sau de pierdere. Acesta cuprinde: ?rezultatul curent; ?rezultatul exceptional, care este obtinut din operatiuni exceptionale, in afara activitatii curente bancare. Pentru obtinerea rezultatului exercitiului, acesta preia soldurile conturilor de venituri si cheltuieli. Cu aceasta ocazie aceste conturi se inchid. Diferenta rezultata reprezinta profitul brut (sold creditor) sau pierdere bruta (sold debitor). Din profitul brut se pot deduce anumite cheltuieli, inainte de stabilirea impozitului pe profit, dar numai cele permise de normele in vigoare si in limitele prevazute legal (pierdere din anii precedenti, rezerva legala, rezerva generala pentru riscul de credit) Eliminand impozitul pe profit se obtine profitul net al exercitiului. Acesta se va repartiza pe destinatii (rezerve, dividende, fond de participare a salariatilor la profit) sau poate fi reportat pentru exercitiul urmator.
Contabilizarea operatiunilor
Evidentierea contabila a rezultatelor se face apeland la urmatoarele conturi:
Grupa 58 - Rezultatul reportat
581 - Rezultatul reportat
Grupa 59 - Rezultatul exercitiului
591 - Profit sau pierdere
592 - Repartizarea profitului
Contul 581 - Rezultatul reportat este un cont bifunctional. Se crediteaza cu profitul net realizat in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unei pierderri, cu acoperirea acesteia din rezerve sau capital social. Se debiteaza cu pierderile realizate in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unui profit, cu destinatiile care i se dau acestuia: capital social, rezerve dividende, fond de dezvoltare. Contul 591 - Profit sau pierdere este, de asemenea, un cont bifunctional. El este creditat la preluarea veniturilor pentru stabilirea rezultatelor sau la acoperirea pierderilor din exercitiul financiar curent, prin diminuarea capitalului social sau diminuarea rezervelor. Debitarea lui se face la preluarea cheltuielilor pentru stabilirea rezultatelor exercitiului, la preluarea profitului net nerepartizat in exercitii financiare precedente sau la repartizarea profitului din exercitiul curent. Contul 592 - Repartizarea profitului este un cont de activ ce se debiteaza cu destinatiile profitului repartizat si se crediteaza la inchidere prin contul 591.
Exemple de contabilizare
1. Descarcarea conturilor de cheltuieli la sfarsitul exercitiului:
591 Profit sau pierdere = %
601 Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare
677 Alte cheltuieli exceptionale
2. Descarcarea conturilor de venituri la sfarsitul exercitiului:
% = 591 Profit sau pierdere
701 Venituri din operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare
777 Alte venituri
3. Constituirea rezervelor din profitul brut:
592 Repartizarea profitului = %
512 Rezerve legale
514 Rezerva generala pentu riscul de credit
4. Inregistrarea si deducerea impozitului pe profit:
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 3531 Impozit pe profit
591 Profit sau pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
5. Constituirea rezervelor din profitul net:
592 Repartizarea profitului = %
512 Rezerve legale
513 Rezerve statutare
519 Alte rezerve
6. Repartizarea dividendelor catre actionari:
592 Repartizarea profitului = 354 Dividende de plata
7. Profit net ramas nerepartizat din exercitiul anterior:
581 Rezultat reportat = 591 Profit sau pierdere
8. Inchiderea contului de rezultate la inceputul exercitiului urmator:
591 Profit sau pierdere = 592 Repartizarea profitului

CONTABILITATEA VALORILOR IMOBILIZATE

Clasa 4 de conturi - Valori imobilizate - este utilizata pentru evidentierea contabila a operatiunilor cu imobilizari.
Imobilizarile financiare reprezinta utilizari pe termen lung ale unor resurse la crearea capitalurilor altor societati. Aceste utilizari pot imbraca forma unor credite, intalnite la debitor ca datorii asimilate capitalurilor, sau a unor titluri prezentate in continuare.
Creditele subordonate reprezinta creante pe termen lung, neconsemnate sub forma unui titlu, pentru care banca accepta rambursarea, in caz de lichidare, dupa satisfacerea celorlalti creditori, iar in caz de redresare juridica accepta suspendarea drepturilor sale pana la sfarsitul perioadei de redresare. In functie de modul de stabilire a scadentei creditele subordonate pot fi la termen sau pe durata nedeterminata. Cele mai reprezentative credite subordonate la termen sunt creditele participative. Partile in societatile comerciale legate reprezinta actiuni si alte titluri cu venit variabil, detinute de banca la societati. In mod obligatoriu, banca trebuie sa fie proprietara a cel putin 50 % din capitalul acestor societati, ceea ce ii permite sa le poata controla exclusiv si sa le poata integra intr-un ansamblu consolidabil.
Titlurile de participare sunt constituite din actiuni si alte titluri cu venit variabil, altele decat partile in societatile comerciale legate, care ii permit bancii sa se implice in procesul decizional al societatilor respective prin cel putin una dintre urmatoarele conditii:
- detinerea de titluri sa se ridice la cel putin 10 % din capitalul societatii;
- societatea emitenta sa fie condusa de administratori comuni cu ai bancii;
- societatea emitenta sa detina participatii la banca;
- decizai sa se ia de un grup de control comun.
Titlurile activitatii de portofoliu sunt actiuni si alte titluri cu venit variabil, achizitionate de banca pentru o perioada mare de timp in scopul obtinerii unor venituri. Aceste titluri nu permit bancii sa se implice in procesul decizional la nivelul emitentilor. Societatile bancare pot da cu imprumut imobilizari financiare materializate sub forma de titluri, ceea ce le permite sa incaseze venituri sub forma de dobanzi
Contabilizarea operatiunilor
Imobilizarile financiare sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul urmatoarelor conturi din grupele 40 - Credite subordonate si 41 - Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu:
Grupa 40 - Credite subordonate
401 - Credite subordonate la termen
4011 - Credite participative
4019 - Alte creite subordonate la termen
402 - Credite subordonate pe durata nedeterminata
407 - Creante atasate
Grupa 41 - Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu
411 - Parti in societatile comerciale legate
4111 - Parti in societati bancare
4112 - Parti in societati cu caracter financiar
4113 - Parti in alte societati cu caracter nefinanciar
412 - Titluri de participare
4121 - Titluri de participare la societati bancare
4122 - Titluri de participare la societatile cu caracter financiar
4123 - Titluri de participare la alte societati cu caracter nefinanciar
413 - Titluri ale activitatii de portofoliu
414 - Diferente de conversie
415 - Titluri date cu imprumut
417 - Creante atasate
418 - Varsaminte de efectuat pentru parti in societati comerciale legate, pentru titluri de participare si pentru titluri ale activitatii de portofoliu
Conturile 401 - Credite subordonate la termen, 402 - Credite subordonate pe durata nedeterminata, 411 - Parti in societati comerciale legate, 412 - Titluri de participare si 413 - Titluri ale activitatii de portofoliu sunt conturi de activ. Acestea se debiteaza la acordarea creditelor sau la achizitia titlurilor si se crediteaza la rambursare sau la vanzare in contrapartida cu un cont de trezorerie. Dobanzile de incasat la credite apar in contul 407 - Creante atasate.
Exemple de contabilizare
1. Acordarea unui credit subordonat la termen catre o alta institutie bancara:
401 Credite subordonate la termen = 111 Cont curent la BNR
2. Acordarea unui credit subordonat pe durata nedeterminata, acordat unui client:
402 Credite subordonate pe durata nedeterminata = 2511 Conturi curente
3. Inregistrarea dobanzii la creditul subordonat la termen:
407 Creante atasate = 7051 Dobanzi de la creditele subordonate
4. Rambursarea creditului subordonat la termen si incasarea dobanzii:
111 Cont curent la BNR = %
401 Credite subordonate la termen
407 Creante atasate
5. Achizitia de titluri de participare de la alta societate bancara:
4121 Titluri de participare la societati bancare = 111 Cont curent la BNR
6. Vanzarea titlurilor de participare la un pret mai mic decat valoarea lor contabila:
% = 4121 Titlurile de participare la societati bancare
111 Cont curent la BNR
6462 Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare
7. Parti in societatile comerciale legate date cu imprumut:
415 Titluri date cu imprumut = 411 Parti in societatile comerciale legate
Imobilizarile necorporale reprezinta active de lunga durata de natura fondului comercial, cheltuielilor de constituire, brevetelor, concesiunilor, licentelor, programelor informatice, etc.
Fondul comercial participa intr-o maniera directa sau indirecta la pastrarea sau cresterea potentialului de dezvoltare al bancii. In cadrul lui intalnim clientela, prestigiul, reputatia, vadul si alte elemente necorporale.
Cheltuielile de constituire apar la crearea bancii, la extinderea sau modificarea activitatii ei. Astfel intalnim cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli legate de emiterea si vanzarea actiunilor sau cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate.
Imobilizarile corporale sunt supuse amortizarii. Ele sunt amortizate liniar intr-o perioada de cel mult 5 ani.
Contabilizarea operatiunilor
Imobilizarile necorporale sunt inregistrate in contabilitate folosind urmatoarele conturi:
Grupa 43 - Imobilizari in curs
431 - Imobilizari necorporale in curs
Grupa 44 - Imobilizari ale activitatii de exploatare
441 - Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare
4411 - Fondul comercial
4412 - Cheltuieli de constituire
4419 - Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare
Grupa 45 - Imobilizari in afara activitatii de exploatare
451 - Imobilizari necorporale in afara activitatii de exploatare
Grupa 46 - Amortizari privind imobilizarile
461 - Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare
4611 - Amortizarea imobilizarilor necorporale
46111 - Amortizarea fondului comercial
46112 - Amortizarea cheltuielilor de constituire
46119 - Amortizarea altor imobilizari necorporale
462 - Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare
4621 - Amortizarea imobilizarilor necorporale
Conturile de imobilizari necorporale sunt conturi de activ. Acestea se debiteaza la intrarea imobilizarilor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea lor, dupa amortizarea completa. Conturile de amortizare a imobilizarilor necorporale sunt conturi de pasiv ce se crediteaza periodic in corespondenta cu un cont de cheltuili cu amortizarea si se debiteaza la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in corespondenta cu un cont de imobilizari corporale.
Exemple de contabilizare
1. Cheltuieli efectuate cu reclama:
4412 Cheltuieli de constituire = 111 Cont curent la BNR
2. Achizitia de programe informatice de la un client:
4419 Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare = 2511 Conturi curente
3. Amortizarea imobilizarilor necorporale:
651 Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor necorporale = 4611 Amortizarea imobilizarilor necorporale
4. Scoaterea din evidenta a imobilizarilor necorporale complet amortizate:
4611 Amortizarea imobilizarilor necorporale = 441 Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare
Imobilizarile corporale sunt bunuri ce indeplinesc conditiile legale de valoare si de durata normala de functionare. In aceasta categorie intra terenurile si mijloacele fixe clasificate in:
- cladiri;
- constructii speciale;
- masini, utilaje si instalatii de lucru;
- aparate si instalatii de masurare, control si reglare;
- mijloace de transport;
- unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica;
- animale si plantatii;
- alte imobilizari corporale.
In acelasi timp, contabilitatea bancara urmareste distinct imobilizarile corporale din activitatea de exploatare, din afara acestei activitati si imobilizarile corporale in curs. Valoarea imobilizarilor corporale este actualizata periodic prin intermediul amortizarii.
Contabilizarea operatiunilor
Evidenta contabila a imobilizarilor corporale este tinuta cu ajutorul urmatoarelor conturi:
Grupa 43 - Imobilizari in curs
432 - Imobilizari corporale in curs
Grupa 44 - Imobilizari ale activitatii de exploatare
442 - Imobilizari corporale ale activitatii de exploatare
4421 - Terenuri
44211 - Terenuri
44212 - Amenajari de terenuri
4422 - Mijloace fixe
44221 - Cladiri
44222 - Constructii speciale
44223 - Masini, utilaje si instalatii de lucru
44224 - Aparate si intalatii de masurare, control si reglare
44225 - Mijloace de transport
44227 - Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica
44228 - Alte active corporale mobile
Grupa 45 - Imobilizari in afara activitatii de exploatare
452 - Imobilizari corporale in afara activitatii de exploatare
4521 - Terenuri
45211 - Terenuri
45212 - Amenajari de terenuri
4522 - Mijloace fixe
45221 - Cladiri
45222 - Constructii speciale
45223 - Masini, utilaje si instalatii de lucru
45224 - Aparate si intalatii de masurare, control si reglare
45225 - Mijloace de transport
45226 - Animale si plantatii
45227 - Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica
45228 - Alte active corporale mobile
Grupa 46 - Amortizari privind imobilizarile
461 - Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare
4612 - Amortizarea imobilizarilor corporale
46121 - Amortizarea amenajarilor de terenuri
46122 - Amortizarea cladirilor
46123 - Amortizarea constructiilor speciale
46124 - Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru
46125 - Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control si reglare
46126 - Amortizarea mijloacelor de transport
46127 - Amortizarea uneltelor, dispozitiv. instrum , mobilier, aparat birotica
46128 - Amortizarea altor active corporale mobile
462 - Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare
4622 - Amortizarea imobilizarilor corporale
46221 - Amortizarea amenajarilor de terenuri
46222 - Amortizarea cladirilor
46223 - Amortizarea constructiilor speciale
46224 - Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru
46225 - Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control, reglare
46226 - Amortizarea mijloacelor de transport
46227 - Amortizarea animalelor si plantatiilor
46228 - Amortizarea uneltelor, instrumentelor, mobilierului, aparaturii birotice
46229 - Amortizarea altor active corporale mobile
Conturile de imobilizari corporale din grupele 43 - Imobilizari in curs, 44 - Imobilizari ale activitatii de exploatare si 45 - Imobilizari din afara activitatii de exploatare sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la intrarea in patrimoniu a activului imobilizat, in corespondenta cu un cont ce indica sursa de provenienta si se crediteaza la iesirea din patrimoniu a activului, dupa amortizarea sa completa. Conturile de amortizare a imobilizarilor corporale din grupa 46 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza periodic cu valoarea amortizata, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si se debiteaza la iesirea din patrimoniu a acestor imobilizari, in corespondenta cu conturile de imobilizari corporale.
Exemple de contabilizare
1. Achizitionarea unui mijloc de transport pentru activitatea de baza:
44225 Mijloace de transport = 3566 Alti creditori diversi
2. Amenajarea unui teren pe parcursul mai multor exercitii:
432 Imobilizari corporale in curs = 7494 Venituri din productia de imobilizari
3. Amortizarea unui mijloc fix:
652 Cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor corporale = 4612 Amortizarea imobilizarilor corporale
4. Scoaterea din functiune a unui mijloc fix amortizat complet:4612 Amortizarea imobilizarilor corporale = 4422 Mijloace fixe
5. Vanzarea unui mijloc fix complet amortizat:
3556 Alti debitori diversi = 7461 Venituri din cesiunea imobilizarilor corporale si necorporale
Leasingul reprezinta o operatiune prin care o persoana numita locator cedeaza unei alte persoane, numita locatar, dreptul de a utiliza un bun contra unei chirii, cu optiune de cumparare la scadenta, la un pret convenit initial. Caracteristic leasingului este faptul ca locatorul achizitioneaza bunul la cererea locatarului si pentru a-i satisface acestuia anumite necesitati. Pe toata durata inchirierii, locatorul calculeaza si inregistreaza amortizare pentru bunul dat in inchiriere. La scadenta, locatorul poate vinde bunul locatarului. Daca acesta nu doreste cumpararea, locatorul il poate utiliza intr-o alta operatiune de leasing, il poate vinde sau poate fi considerat pierdere.
Operatiunea de leasing este, in principiu, asemanatoare cu o operatiune de creditare, deoarece este practicata de banci ca o operatiune de plasare a resurselor, acestea detinand proprietatea asupra bunului dat in inchiriere pe toata durata operatiunii, fiind remunerate prin dobanzi si comisioane. Bunul in cauza se constituie in garantie pentru operatiune. Spre deosebire de operatiunea de leasing, in cazul locatiei simple nu exista optiune de cumparare la finele contractului.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile de leasing si de locatie simpla se folosesc urmatoarele conturi din grupa 47:
Grupa 47 - Leasing, locatie simpla si operatiuni asimilate
471 - Operatiuni de leasing si asimilate
4711 - Leasing mobiliar
4712 - Leasing imobiliar
4713 - Leasing cu active necorporale
4717 - Creante atasate
472 - Operatiuni de leasing privind imobilizarile in curs
4721 - Leasing mobiliar
4722 - Leasing imobiliar
4723 - Leasing cu active necorporale
473 - Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat
474 - Bunuri date in locatie simpla
4741 - Bunuri date in locatie simpla
4747 - Creante atasate
476 - Amortizari
4761 - Amortizari privind operatiuni de leasing
4762 - Amortizari privind operatiuni de locatie simpla
Conturile de leasing mobiliar, imobiliar si cu active corporale (4711, 4712, 4713, 4721, 4722, si 4723) sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la cumpararea bunurilor ce constituie obiectul leasingului si sunt creditate la vanzarea loc catre locatar, la scoaterea lor din evidenta dupa amortizarea completa sau la rezilierea contractului de leasing, cand bunurile vor fi reinchiriate altor locatari. Chiriile aferente operatiunilor de leasing sunt inregistrate in contul 376 - Venituri inregistrate in avans, in cazul incasarii avansului sau in contul 4717 - Creante atasate, in cazul chiriilor de primit.
Contul 473 - Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat, cont de activ, se debiteaza si se crediteza, in principal, in corespondenta cu un cont de leasing, la preluarea bunului in urma rezilierii contractului, respectiv la reinchirierea lui catre un alt locatar. Pentru bunurile date in locatie simpla se folosesc in mod asemanator leasingului conturile de activ 4741 - Bunuri date in locatie simpla, pentru urmarirea bunului si 4747 - Creante atasate, pentru urmarirea chiriei. Amortizarea operatiunilor de leasing si de locatie simpla se evidentiaza in conturile de pasiv 4761 si 4762. Acestea sunt creditate la inregistrarea amortizari, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si sunt debitate la iesirea bunului din patrimoniu, in corespondenta cu contul de imobilizari in care este inregistrat bunul.
Exemple de contabilizare
1. Bunuri achizitionate pentru a fi date in leasing:
4711 Leasing mobiliar = 2511 Conturi curente
2. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de leasing:
376 Venituri inregistrate anticipat = 70411 Venituri din chirii
3. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de locatie simpla:
376 Venituri inregistrate anticipat = 70421 Venituri din chirii
4. Inregistrarea chiriei de incasat la operatiunea de leasing:
4717 Creante atasate = 70411 Venituri din chirii
5. Incasarea chiriei la operatiunea de leasing:
2511 Conturi curente = 4717 Creante atasate
6. Incasarea in numerar a chiriei la operatiunea de locatie simpla:
101 Casa = 4747 Creante atasate
7. Inregistrarea amortizarii la bunurile date in leasing:
60411 Cheltuieli cu amortizarea = 4761 Amortizari privind operatiun de leasing
8. Vanzarea bunului catre locatar, prin exercitarea optiunii de cumparare la operatiunea de leasing:
% = 4711 Leasing mobiliar
4761 Amortizari privind operatiunile de leasing
60413 Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in leasing
9. Scoaterea din evidenta a unor bunuri amortizate complet, care au facut obiectul unui contract de leasing si pentru care nu s-a exercitat optiunea de cumparare: 4761 Amortizari privind operatiuni de leasing = 4712 Leasing imobiliar
10. Redarea bunurilor din operatiuni de leasig reziliat in alta operatiune de leasing:
4711 Leasing mobiliar = 473 Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat
Pentru valorile imobilizate, banca poate constituii provizioane care sa acopere pierderile previzibile si reversibile de valoare. In contabilitate, provizionarea imobilizarilor poate fi privita ca o rectificare a valorii contabile a acestora. Provizioanele sunt constituite sau majorate pe seama cheltuielilor si sunt anulate sau diminuate pe seama veniturilor.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru a tine evidenta provizioanelor pentru valori imobilizate se folosesc conturile grupei 49:
Grupa 49 - Provizioane pentru valori imobilizate
491 - Provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu
492 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
4921 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs
49211 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs
49211 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs
4922 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare
49221 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale ale activ de exploatare
49222 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale ale activ de exploatare
4923 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii de exploatare
49231 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz necorporale ale in afara activit de exploatare
49232 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz corporale ale in afara activit de exploatare
493 - Provizioane pentru operatiuni de leasing
494 - Provizioane pentru operatiuni de locatie simpla
499 - Provizioane pentru creante restante si indoielnice
Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirea sau majorarea provizioanelor, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu provizioanele si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizioanelor, in corespondenta cu un cont de venituri din provizioane.
Exemple de contabilizare
1. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea titlurilor de participare:
6641 Cheltuieli pentru provizioane pentru deprecierea partilor detinute in societatile comerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu = 491 Provizioane pentru deprecierea partilor detinute in societatile comerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu
2. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale:
6642 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor = 492 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
3. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale:
491 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor = 7461 Venituri din provizioane din deprecierea imobilizarilor
4. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing:
493 Provizioane pentru operatiuni de leasing = 70414 Venituri din provizioane din operatiuni de leasing


CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU CLIENTELA

Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. In economiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleaza productia, sustine cresterea economica si are un rol si in creatia monetara.
Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii:
1. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite: credite pe termen scurt (pana la 1 an); credite pe termen mediu (1 - 5 ani); credite pe termen lung (peste 5 ani).
2. in functie de destinatie: credite comerciale; credite de trezorerie; credite pentru export; credite pentru echipamente; credite pentru bunuri imobiliare; alte credite.
3. dupa modalitatea de rambursare: credite rambursabile la scadenta (in fine); credite rambursabile prin rate fixe; credite rambursabile prin anuitati constante.
4. dupa tipul clientilor beneficiari: credite acordate clientelei financiare; credite acordate societatilor nefinanciare; credite acordate populatiei.
5. dupa forma: avansul in cont curent; imprumut acordat; cesiune de creante (scontare, factoring); creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie.
6. dupa situatia economica si financiara a debitorului: credite performante; credite in observatie; credite substandard; credite incerte; credite cu risc major.
In conditiile in care o intreprindere solicita un credit de la banca, trebuie sa furnizeze acesteia o serie de documente care sa stea la baza deciziei de creditare. Astfel, intreprinderea prezinta urmatoarea documentatie:
- cerere de acordare de credit;
- bilantul si contul de profit si pierdere din ultimul an sau din ultimii trei ani;
- bugetul de venituri si cheltuieli din anul curent;
- situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditare. Daca este cazul un plan de fezabilitate;
- lista bunurilor constituite in garantie;
- alte documente.
Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de puncte in functie de mai multe criterii. Cel mai adesea se au in vedere urmatoarele:
- forma de organizre a agentului economic;
- sectorul in care isi desfasoara activitatea;
- pozitia unitatii in ramura sau subramura respectiva;
- lichiditatea patrimoniala;
- indicatorul de solvabilitate;
- rotatia activelor circulante;
- garantiile asiguratorii;
- gradul de indatorare;
- dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere;
- nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor;
- calitatea managementului;
- perspectivele societatii.
In cazul persoanelor fizice, prin metoda credit-scoring se analizeaza clientul in primul rand dupa veniturile si cheltuielile sale, dar si dupa o serie de criterii subiective: conditiile de locuit, profesia si locul de munca, starea civila, numarul de copii, etc. Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu imprumut, de nivelul rate dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla sau compusa. Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati:
a) Rambursare in rate egale - presupune ca marimea rate sa fie constanta pe toata perioada de derulare a creditului. Pe masura rambursarii dobanda platita va fi din ce in ce mai mica.
b) Rambursare prin anuitati constante - face ca suma platita bancii (rata + dobanda) sa nu se modifice pe toata perioada de rambursare. Anuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei:

unde: K - creditul; d - rata anuala a dobanzii; n - numarul de ani.
c) Rambursare totala la scadenta sau "in fine" - cand creditul se ramburseaza la final iar dobanda se plateste periodic.
Garantiile utilizate la creditare pot fi de baza sau complementare, reale sau personale. La garantare se are in vedere denumirea clara a garantiei, anul de fabricatie sau de constructie, valoarea contabila, valoarea estimata de banca, valoarea asigurata si data la care asigurarea expira. Pot constituii garantie pentru credit:
a) depozitul bancar
b) garantia bancara
c) gajul fara deposedare
d) gajul cu deposedare
e) ipoteca
f) cesiunea de creante
In urma analizei debitorului, daca se consiera ca acesta indeplineste conditiile de creditare, se negociaza caracteristicile creditarii referitoare la volumul creditului, termenul si modalitatea de rambursare, marimea ratelor, dobanda, garantiile, dupa care Comitetul de risc si credit si Comitetul de Directie urmeaza sa aprobe creditul. In acest caz, conventia de credit reprezinta actul prin care partile se angajeaza sa respecte conditiile negociate.
Ea se realizeaza prin cesiunea de creante intalnita la operatiunilor de scontare si la factoring.
Scontarea - reprezinta operatiunea prin care posesorul unei cambii obtine de la banca prin cesiune inainte de scadenta, contravaloarea acestui titlu, diminuata cu un agio.
Agio = Scont + Comision
Scontul, care poate fi asimilat unei dobanzi, depinde de nivelul taxei scontului, de valoarea nominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta:

unde: Vn - valoarea nominala a efectului comercial; ts - taxa scontului; d - durata in zile de la scontare pana la scadenta.
Factoringul - reprezinta operatiunea prin care clientul, numit aderent, cedeaza proprietatea asupra creantelor sale catre un factor, primind in schimb, imediat sau la scadenta, valoarea lor nominala diminuata cu un agio. Factorul sa insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor si isi asuma riscul in caz de neplata. Factoringul prezinta urmatoarele trasaturi ce caracterizeaza si scontarea:
· factorul garanteaza creanta. Cesiunea este fara recurs, aderentul descarcandu-se de riscul de a detine facturi neincasate. De remarcat ca prin contract se pot stipula si alte dispozitii;
· factorul se angajeaza sa plateasca, aderentul scapa de gestiunea postului "clienti" si de probleme de plata.
Contabilizarea creditelor
Contabilizarea operatiunilor de creditare a creantelor comerciale se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 20:
Grupa 20 - Credite acordate clientelei
201 - Creante comerciale
2011 - Creante comerciale
20111 - Scont si operatiuni asimilate
20112 - Factoring
20119 - Alte creante comerciale
2017 - Creante atasate
Contabilitatea privind creditarea creantelor comerciale se tine cu ajutorul contului sintetic 201 - Creante comerciale, cont de activ ce prezinta analitice pentru operatiuni de creditare, inclusiv pentru dobanzile de incasat la astfel de operatiuni. In cazul scontarii, contul 20111 - Scont si operatiuni asimilate inregistreaza pe debit valoarea actuala a efectelor comerciale, urmand sa fie creditat la incasare. Castigul bancii din scont se inregistreaza initial ca un venit inregistrat in avans, prin contul 376 - Venituri inregistrate in avans si ulterior in contul 70211 - Dobanzi la operatiuni de scont, iar castigul din comision in contul de venituri 7029 - Comisioane. Daca se retine o garantie pentru incasare, folosim un depozit colateral, 25336 - Alte depozite colaterale.
Exemple de contabilizare:
1. Inregistrarea scontarii:
20111 Scont si operatiuni asimilate = 2511 Cont curent
2. Retinerea scontului:
2511 Cont curent = 376 Venituri inregistrate in avans
3. Retinerea comisionului:
2511 Cont curent = 7029 Comisioane
4. Retinerea garantiei:
2511 Cont curent = 25336 Alte depozite colaterale
5. Restituirea garantiei:
25336 Alte depozite colaterale = 2511 Cont curent
6. Inregistrarea periodica a incasarii scontului
376 Venituri inregistrate in avans = 70211 Dobanzi la operatiuni de scont
7. Incasarea cambiei de la un client al bancii:
2511 Cont curent / debitor = 20111 Scont si operatiuni asimilate
8. Incasarea cambiei de la un client al altei banci:
111 Cont curent la BNR = 20111 Scont si operatiuni asimilate
La operatiunea de factoring inregistrarea se face cu ajutorul contului 20112 - Factoring . Acest cont de activ se debiteaza la achizitionarea creantelor cu valoarea lor nominala si se crediteaza la incasarea lor. Evidenta sumelor datorate clientului se tine utilizand contul de pasiv 2521 - Factoring (analitic 1 daca aderentul primeste banii la vanzare sau analitic 2 daca promeste banii la scadenta creantelor). Castigul factorului, sub forma unui comision de finantare, se urmareste, ca si in cazul scontarii, prin contul 376 - Venituri inregistrate in avans si apoi 70212 - Dobanda din factoring, iar sub forma unui comision de gestiune prin 7029 - Comisioane. Primul comision remunereaza banca pentru punerea anticipata la dispozitie a contravalorii creantelor, iar al doilea pentru efortul depus in scopul recuperarii creantelor. Garantia este inregistrata in contul 25335 - Alte depozite colaterale.
Exemple de contabilizare:
1. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare imediata:
20112 Factoring = 25211 Cont de factoring disponibil
2. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare la scadenta:
20112 Factoring = 25212 Cont de factoring indisponibil
3. Retinerea comisionului de finantare:
25211 Cont de factoring disponibil = 376 Venituri inregistrate in avans
4. Retinerea comisionului de gestiune:
25211 Cont de factoring disponibil = 7029 Comisioane
5. Retinerea garantiei:
25211 Cont de factoring disponibil = 25336 Alte depozite colaterale
6. Suma ramasa dupa retineri se pune la dispozitia aderentului:
25211 Cont de factoring disponibil = 2511 Cont curent / aderent
Creditele de trezorerie sunt credite pe termen scurt acordate de banca in contul curent al clientului Ele se determina ca diferenta intre activele curente si pasivele curente ale firmei. Pentru a se stabili necesarul de credite de trezorerie clientul bancii trebuie sa intocmeasca un plan de trezorerie pe baza bilantului contabil, bugetului de venituri si cheltuieli si a planului de activitate. Daca rezulta un deficit de trezorerie, acesta se poate acoperi prin credit. Din punct de vedere contabil, evidenta creditelor de trezorerie se tine cu ajutorul contului sintetic 202 - Credite de trezorerie.
202 - Credite de trezorerie
2021 - Credite de trezorerie
20211 - Vanzari in rate
20212 - Credite acordate persoanelor fizice
20213 - Diferente de rambursat legate de utilizarea cartilor de plata
20214 - Utilizari de deschideri de credite permenente
20215 - Credite global de exploatare
20216 - Credite pentru finantarea stocurilor
20217 - Credite garantate cu valori financiare
20218 - Credite acordate importatorilor
20219 - Alte credite de trezorerie
2027 - Creante atasate
Contul 202 - Credite de trezorerie prezinta analitice dupa natura creditului: vanzari in rate, credite pentru persoane fizice, credite pentru finantarea stocurilor, credite pentru importatori, etc. Aceste conturi sunt de activ, debitandu-se la acordarea creditului si creditanduse la rambursarea lui. Dobanda de incasat se urmareste cu ajutorul contului 2027 - Creante atasate.
Exemple de contabilizare:
1. Acordarea creditului:
2021 Credite de trezorerie = 2511 Conturi curente
2. Inregistrarea periodica a dobanzilor:
2027 Creante atasate = 70213 Dobanzi la credite trezorerie
3. Rambursarea creditului:
2511 Conturi curente = 2021 Credite de trezorerie
4. Plata dobanzii:
2511 Conturi curente = 2027 Creante atasate
5. Constituirea de provizioane de risc de credit:
6621 Cheltuieli cu provizioane de risc de credit = 2911 Provizioane specifice de risc de credit
6. Constituirea de provizioane de risc de dobanda:
6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda
Creditele pentru export sunt evidentiate in contul 203 - Credite pentru export si finanteaza nevoile firmei legate de activitatea de export de bunuri si servicii. Aceste credite sunt acordate sub urmatoarele forme:
· prin mobilizarea creantelor pe termen scurt (cambii, bilete la ordin) asupra strainatatii- sunt evidentiate de contul 20311 - Credite garantate cu creante asupra strainatatii;
· credite furnizor - constau in finantari acordate exportatorilor rezidenti prin scontarea cambiilor detinute de acestia asupra clientilor importatori. Utilizeaza contul 20312 - Credite furnizor;
· credite cumparator - se acorda cumparatorilor nerezidenti pentru a plati exportatorilor romani, clienti ai bancii. Utilizeaza contul 20313 - Credite comerciale acordate nerezidentilor. Aceste credite de activ se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la rambursare.
Exemple de contabilizare:
1. Acordarea unui credit de export prin mobilizarea creantelor:
20311 Credite garantate cu creante asupra strainatatii = 2511 Conturi curente
2. Acordarea unui credit prin scontarea unei cambii trase de exportator asupra importatorului:
20312 Credite furnizori = 2511 Conturi curente
3. Perceperea taxei de scontare:
2511 Conturi curente = 376 Venituri inregistrate in avans
4. Incasarea unui comision:
2511 Conturi curente = 7029 Comisioane
Creditele pentru echipament sunt credite pe termen mediu si lung acordate clientilor pentru investitii productive. Se pot finanta astfel achizitii, constructii sau amenajari de imobilizari corporale. Acordarea creditului se inregistreaza prin debitarea contului 2041 - Credite pentru echipament, iar rambursarea prin creditarea aceluiasi cont.
204 - Credite pentru echipamente
2041 - Credite pentru echipamente
2047 - Creante atasate
Exemple de contabilizare:
Acordarea unui credit pentru echipament:
2041 Credite pentru echipament = 2511 Conturi curente
1. Inregistrarea periodica a dobanzii:
2047 Creante atasate = 70215 Dobanzi de la creditele pentru echipament
2. Rambursarea creditului, de obicei prin rate periodice:
2511 Conturi curente = 2041 Credite pentru echipament
3. Plata dobanzii:
2511 Conturi curente = 2047 Creante atasate
Creditele pentru finantarea de bunuri mobiliare se acorda investitorului proprietar sau unei persoane specializate (promotor imobiliar) pentru achizitia, amenajarea sau repararea unor imobile cu destinatia locuinta. Terenul aferent locuintei face, de asemenea obiectul creditului. Inregistrarea contabila apeleaza la contul 205 - Credite pentru bunuri imobiliare, cu desfasurare pentru finantarea investitorilor sau finantarea promotorilor.
205 - Credite pentru bunuri imobiliare
2051 - Credite investitori
2052 - Credite promotori
2057 - Creante atasate
Exemple de contabilizare:
1. Acordarea unui credit pentru amenajarea locuintei:
2051 Credite investitori = 2511 Conturi curente
2. Acordarea unui credit pentru constructii de locuinte de firme specializate:
2052 Credite promotori = 2511 Conturi curente
3. Inregistrarea periodica a dobanzii:
2057 Creante atasate = 70216 Dobanzi de la credite pentru bunuri imobiliare
4. Rambursarea creditului:
2511 Conturi curente = 2051 Credite investitori
2511 Conturi curente = 2052 Credite promotori
5. Plata dobanzii:
2511 Conturi curente = 2057 Creante atasate
Creditele consortiale nu dispun de conturi specifice, insa reprezinta un caz aparte. Spunem ca avem un astfel de credit atunci cand mai multe banci se asociaza pentru a finanta un client. Aceste banci isi vor imparti participarea la creditare, riscurile asumate si dobanzile incasate. Daca o banca participa cu o cota de risc asumat mai mare decat cota sa de finantare, excedentul de risc se inregistreaza in afara bilantului ca un angajament de garantie dat si in mod normal va fi remunerat. Daca prezinta un deficit de risc asumat in raport cu finantarea va iregistra un angajament de garantie primit ce trebuie platit. O banca poate ocupa in cadrul consortiului o pozitie de sef de fila sau de participant. Seful de fila este cel care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitor si cu celelalte banci din consortiu.
Exemplu de contabilizare:
Exemplele vizeaza inregistrarea operatiunilor in paralel in contabilitatea sefului de fila si in contabilitatea unei banci participante.
1. Acordarea creditului (total) in contabilitatea sefului de fila:
% = 2511 Conturi curente
2061 Alte credite
111 Cont curent la BNR
2. Acordarea creditului (cota sa) in contabilitatea unei banci participante la consortiu:
2061 Alte credite = 111 Cont curent la BNR
3. Incasarea comisionului de la debitor de catre seful de fila si virarea (prin contul 111) cotei
parti catre banca participanta:
2511 Conturi curente = %
7029 Comisioane
111 Cont curent la BNR
4. Banca participanta incaseaza comisionul de la seful de fila:
111 Cont curent la BNR = 7029 Comisioane
5. Inregistrarea periodica a dobanzii (toata) la seful de fila si la banca participanta (numai cota sa parte):
2067 Creante atasate = 70217 Dobanzi la alte credite
6. Incasarea dobanzii la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:
2511 Conturi curente = %
2067 Creante atasate
111 Cont curent la BNR
7. Incasarea dobanzii de la seful de fila la banca participanta:
111 Cont curent la BNR = 2067 Creante atasate
8. Rambursarea creditului la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:
2511 Conturi curente = %
2061 Alte credite
111 Cont curent la BNR
Rambursarea creditului la banca participanta:
111 Cont curent la BNR = 2061 Alte credite
Relatiile de credit ale bancilor nu se rezuma numai la populatie si intreprinderi. O clientela aparte este reprezentata de societatile financiare nebancare: cooperativele de credit, societatile de valori mobiliare, societatile de investitii financiare. In raport cu acestea, bancile pot acorda credite, dar se pot si imprumuta. Aceste oepratiuni pot fi derulate prin contul curent al clientului, printr-un cont corespondent nostro sau loro sau prin banca centrala. Evidenta operatiunilor este tinuta cu ajutorul conturilor din grupa 23 - Credite si imprumuturi privind clientela financiara. Exista conturi diferite pentru credite (conturi de activ), pentru imprumuturi (conturi de pasiv) si pentru dobanzi de incasat sau de platit:
Grupa 23 - Credite si imprumuturi privind clientela financiara
231 - Credite acordate clientelei financiare
2311 - Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare
2312 - Credite la termen acordate clientelei financiare
2317 - Creante atasate
232 - Imprumuturi de la clientela financiara
2321 - Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara
2322 - Imprumuturi la termen de la clientela financiara
2327 - Datorii atasate
Exemple de contabilizare:
1. Acordarea unui credit de pe o zi pe alta:
2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare = 2511 Conturi curente
2. Acordarea unui credit la termen printr-un cont corespondent:
2312 Credite la termen acordate clientelei financiare = 121 Cont de corespondent
3. Inregistrarea periodica a dobanzilor de incasat:
2317 Creante atasate = 7022 Dobanzi de la creditele acordate clientelei financiare
4. Rambursarea creditului:
2511 Conturi curente = 2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare
5. Plata dobanzii:
2511 Conturi curente = 2317 Creante atasate
6. Imprumut la termen primit de la clientela financiara:
111 Cont curent la BNR = 2322 Imprumuturi la termen de la clientela financiara
7. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit:
6022 Dobanzi la imprumuturi primite de la clientela financiara = 2327 Datorii atasate
8. Rambursare imprumut:
2322 Imprumut la termen de la clientela financiara = 111 Cont curent la BNR
9. Plata dobanzii:
2327 Datorii atasate = 2511 Conturi curente sau 2327 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR
Depozitele bancare se materializeaza prin sume depuse in conturi bancare de titulari sau transferate de terti in favoarea titularilor de cont.
In procesul economisirii si al derularii operatiunilor de incasari si plati intalnim urmatoarele tipuri de conturi bancare:
Depozit in cont curent - reprezinta sume depuse de titular sau de alte persoane in favoarea titularului, rezultate din cadrul operatiunilor curente de incasari si plati ( ex: plata salariilor, plata si incasarea facturilor). Aceste sume pot fi retrase de client in favoarea sa sau a altor persoane in orice moment, fara preaviz. Soldul contului trebuie sa fie creditor. Exceptie fac conturile care beneficiaza de un plafon de creditare din partea bancii, ce ii permite titularului sa efectueze plati sau retrageri fara a dispune de sumele necesare. Rata dobanzii care remunereaza contul curent este printre cele mai reduse, putand sa fie chiar zero.
Depozitele la vedere - reprezinta un cont slab remunerat sau chiar neremunerat, destinat sa primeasca sume de la titular in vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul contului este creditor si poate fi retras in orice moment, fara preaviz. In practica se intalneste si cazul in care banca cere, mai ales pentru sume importante, un preaviz pe termen foarte scurt, de obicei o zi lucratoare. In lipsa unei scadente definite (observatie valabila si pentru conturile curente), durata constituirii contului la vedere depinde de nevoile si bunul plac al titularului
Depozit la termen - reprezinta o suma depusa de titular si blocata la dispozitia bancii pana la o scadenta stabilita prin contract, in momentul constituirii depozitului. Spre deosebire de conturile prezentate anterior, depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat, care sa compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobanzii se stabileste intre deponent si bancher in functie de puterea de negociere a fiecaruia si tinand cont de marimea sumei depuse si de scadenta. De regula, nivelul ratei dobanzii este apropiat de cel al ratei dobanzii pe piata monetara, pentru o perioada asemanatoare.
Depozite colaterale - reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea garantarii unor obligatii contractuale ale clientului, ca de exemplu:
- deschidere de acreditive;
- emitere de scrisori de garantie;
- ordine de plata cu scadenta;
- cecuri certificate;
- garantii gestionari.
Certificate de depozit - reprezinta sume depuse intr-un cont, in functie de banca primindu-se:
- certificat de economii;
- carnet de economii;
- certificat de depozit.
Aceste forme de economisire pot fi la vedere sau la termen. Dobanda poate fi incasata la scadenta sau anticipat.
Depozite pe librete de economii - reprezinta o forma de economisire, asemanatoare carnetelor de economii si caracteristica Casei de Economii si Consemnatiuni.
Contabilizarea operatiunilor cu depozite
Depozitele clientelei sunt inregistrate contabil in conturi din clasa 2 - Operatiuni cu clientela:
Grupa 25 - Conturile clientelei
251 - Conturi curente
2511 - Conturi curente
2517 - Creante si datorii atasate
25171 - Creante atasate
25172 - Datorii atasate
252 - Conturi de factoring
2521 - Conturi de factoring
25211 - Conturi de factoring disponibile
25212 - Conturi de factoring indisponibile
2527 - Datorii atasate
253 - Conturi de depozite
2531 - Depozite la vedere
2532 - Depozite la termen
2533 - Depozite colaterale
25331 - Depozite pentru deschiderea de acreditive
25332 - Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie
25333 - Depozite pentru cecuri certificate
25334 - Depozite pentru ordine de plata cu scadenta
25335 - Depozite pentru garantii gestionari
25336 - Alte depozite colaterale
2537 - Datorii atasate
254 - Certificate de depozit, carnete si librete de economii
2541 - Certificate de depozit
2542 - Carnete si librete de economii
2547 - Datorii atasate
Disponibilitatile titularilor de cont se tin in contul curent - 2511. Acesta este un cont bifunctional, inregistrand pe credit intrarile ca depuneri sau sume transferate in favoarea titularului, iar pe debit retrageri sau plati catre alte conturi. Soldul creditor al contului reprezinta disponibilitatile titularului. Soldul debitor reprezinta un credit acordat de banca pentru descoperire de cont (overdraft). Contul se poate dezvolta pe analitice in functie de nevoile titularului si de moneda utilizata.
Exemple de contabilizare:
1. Depuneri de numerar in contul curent:
101 Casa = 2511 Cont curent
2. Incasare in cont curent de la un client cu contul la aceiasi banca:
2511 Cont curent / client = 2511 Cont curent / furnizor
3. Incasare in cont curent de la un client cu contul la alta banca, prin Casa de compensatie:
111 Cont curent la BNR = 2511 Cont curent
4. Ridicare de numerar din cont:
2511 Cont curent = 101 Casa
5. Plata catre un beneficiar cu contul la alta banca, prin Casa de compensatii:
2511 Cont curent = 111 Cont curent la BNR
6. Plata catre un beneficiar cu contul la alta unitate ale aceleiasi banci:
2511 Cont curent = 341 Decontari intrabancare
Economisirea se poate realiza utilizand un cont de depozit. Acestea se desfasoara ca analitice ale conturilor 253 - Conturi de depozit sau 254 - Certificate de depozit, carnete si librete de economii. Conturile de depozit sunt conturi de pasiv, creditandu-se cu sumele intrate in cont ca depunere in numerar sau virament si debitandu-se cu iesirele din cont, la lichidarea depozitului. Soldul este creditor reflectand disponibilul existent in cont.
Exemple de contabilizare:
1. Depunere de numerar pentru constituirea unui depozit la termen:
101 Casa = 2532 Depozite la termen
2. Achizitionarea unui certificat de depozit:
101 Casa = 2541 Certificate de depozit
3. Constituirea unui depozit la vedere din contul curent:
2511 Cont curent = 2531 Depozite la vedere
4. Lichidarea unui depozit in numerar:
2532 Depozite la termen = 101 Casa
5. Diminuarea unui depozit la vedere prin transfer in cont curent:
2531 Depozit la vedere = 2511 Cont curent
6. Rambursarea unui certificat de depozit in numerar:
2541 Certificate de depozit = 101 Casa
Dobanzile platite de banca pot fi capitalizate, cand se adauga in cont alaturi de capitalul investit initial, sau necapitalizate, cand dobanda trece intr-un cont adiacent. Din punct de vedere contabil, dobanzile de incasat sau de platit sunt inregistrate periodic in conturile de creante atasate sau datorii atasate in corespondenta cu un cont din clasa 7 - venituri sau clasa 6 -cheltuieli ( exemplu: 60251 - Dobanzi la depozitele la vedere ale clientilor).
Exemple de contabilizare:
1. Inregistrarea periodica a dobanzii creditoare la contul curent:
6024 Dobanzi la conturi curente = 25172 Datorii atasate
2. Plata dobanzii creditoare de la contul curent:
25172 Datorii atasate = 2511 Cont curent
3. Inregistrarea periodica a dobanzii la un depozit la termen:
60252 Dobanzi la depozit la termen = 2537 Datorii atasate
4. Plata dobanzii la depozitul la termen:
2537 Datorii atasate = 2511 Cont curent
5. Dobanzi platite anticipat in cont curent:
375 Cheltuieli inregistrate in avans = 2511 Cont curent
6. Dobanzile platite anticipat sunt reluate periodic pe cheltuieli cu dobanzile:
6025 Dobanzi la conturi de depozit = 375 Cheltuieli inregistrate in avans
7. Dobanzi inregistrate de banca pentru soldul debitor al contului curent:
25171 Creante atasate = 7024Dobanzi de la cont curent
8. Incasarea dobanzilor debitoare:
2511 Cont curent = 25171 Creante atasate
9. Dobanzi neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor restante:
2812 Dobanzi restante = 25171 Creante atasate
10. Dobanzi restante neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor indoielnice:
2822 Dobanzi indoielnice = 2812 Dobanzi restante
Operatiunile de pensiune sunt de fapt operatiuni de creditare garantate printr-un transfer temporar de proprietate asupra efectelor de comert si titlurilor cedate. Garantarea creditului se face prin bonuri de tezaur, obligatiuni, actiuni si alte titluri, ce raman mentionate in activul cedentului. Elementele de activ cedate pot face obiectul unei livrari efective sau pot ramane in continuare la debitor. Operatiunile de pensiune in raport cu clientela sunt reflectate contabil cu ajutorul conturilor din grupa 24:
Grupa 24 - Valori primite sau date in pensiune
241 - Valori primite in pensiune
2411 - Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta
2412 - Valori primite in pensiune la termen
2417 - Creante atasate
243 - Valori date in pensiune
2431 - Valori date in pensiune de pe o zi pe alta
2432 - Valori date in pensiune la termen
2437 - Datorii atasate
Contul 241 - Valori primite in pensiune este un cont de activ, debitandu-se la acordarea creditului si creditandu-se la rambursare acestuia. Contul 243 - Valori date in pensiune este un cont de pasiv, creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la acordarea sa. Ambele conturi prezinta analitice pentru operatiuni de pensiune de pe o zi pe alta (analitic 1) si pentru operatiuni de pensiune la termen (analitic 2). Dobanda aferenta de incasat sau de platit este urmarita cu ajutorul conturilor atasate: 2417 - Creante atasate si 2437 - Datorii atasate.
Exemple de contabilizare
1. Acordarea unui credit printr-o operatiune de primire in pensiune de pe o zi pe alta:
2411 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta = 2511 Conturi curente
2. Primirea unui imprumut printr-o operatiune de cedare in pensiune la termen:
2511 Conturi curente = 2432 Valori primite in pensiune la termen
3. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat la credit: 2417 Creante atasate = 7023 Dobanzi la valori primite in pensiune
4. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit la imprumut: 6023 Dobanzi la valori date in pensiune = 2437 Datorii atasate
5. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2411 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta
6. Rambursarea imprumutului: 2432 Valori date in pensiune la Termen = 2511 Conturi curente
7. Incasarea dobanzii la credit: 2511 Conturi curente = 2417 Creante atasate
8. Plata dobanzii la imprumut: 2537 Datorii atasate = 2511 Conturi curente
Desfasurand operatiuni pentru clientela, banca poate ajunge in situatia in care trebuie sa recupereze anumite sume sau datoreaza o suma clientilor sai. Sumele de recuperat pot sa apara din erori de inregistrare contabila, plati efectuate din greseala, cecuri si efecte comerciale neonorate. Sumele datorate provin din erori de inregistrare contabila, din sume incasate de clienti si inregistrate provizoriu ca sume datorate sau sume in curs de clarificare. Din punct de vedere contabil evidenta acestor sume se tine cu ajutorul conturilor din grupa 26 - Valori de recuperat si sume datorate:
Grupa 26 - Valori de recuperat si alte sume datorate
261 - Valori de recuperat
2611 - Valori de recuperat
2617 - Creante atasate
262 - Alte sume datorate
2621 - Alte sume datorate
2627 - Datorii atasate
Sumele inregistrate in aceste conturi nu pot figura decat provizoriu pana la lamurirea statutului lor. Contul 261 - Valori de recuperat este un cont de activ, debitandu-se cu sumele luate in evidenta pentru a fi recuperate si creditandu-se cu sumele recuperate. Contul 262 - Alte sume datorate este un cont de pasiv ce se crediteaza cu sumele luate in evidenta ca reprezentand datorii ale bancii si se debiteaza cu sumele ce reprezinta datorii platite. In cazul in care se emit pretentii de remunerare prin dobanda, privind sumele de recuperat sau sumele datorate, se apeleaza la conturile atasate 2617 si 2627.
Exemple de contabilizare
1. Un cec primit spre incasare nu este platit de emitent: 2611 Valori de recuperat = 3712 Valori primite spre incasare
2. Banca inregistreaza dobanzi de incasat la sumele de recuperat: 2617 Creante atasate = 70279 Venituri diverse din dobanzi
3. Recuperarea unei sume de la un client: 2511 Conturi curente = 2611 Valori de recuperat
4. Recuperarea unei sume prin Casa de Compensatii: 111 Cont curent la BNR = 2611 Valori de recuperat
5. Incasarea dobanzilor la sume de recuperat: 2511 Conturi curente = 2617 Creante atasate
6. Sume datorate platite clientilor: 2621 Alte sume datorate = 2511 Conturi curente
In conditiile in care un credit nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. Aici sunt cuprinse si dobanzile care nu au fost platite la data prevazuta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica. Din punct de vedere contabil, pentru evidentiere se utilizeaza grupa de conturi 28 - Creante restante si indoielnice:
Grupa 28 - Creante restante si indoielnice
281 - Creante restante
2811 - Creante restante
2812 - Dobanzi restante
2817 - Creante atasate
282 - Creante indoielnice
2821 - Creante indoielnice
2822 - Dobanzi indoielnice
2827 - Creante atasate
Conturile 281 - Creante restante si 282 - Creante indoielnice sunt conturi de activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. In acest ultim caz avem conturile 667 - Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 - Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii.
Exemple de contabilizare:
1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante: 2811 Creante restante = 2031 Credite pentru export
2. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante: 2812 Dobanzi restante = 2037 Creante atasate
3. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante: 2817 Creante restante = 7028 Dobanzi din creditele restante si indoielnice
4. Rambursarea creantelor restante: 2511 Conturi curente = 2811 Creante restante
5. Incasarea dobanzilor restante: 2511 Conturi curente = 2812 Dobanzi restante
6. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante: 2511 Conturi curente = 2817 Creante atasate
7. Creante restante devenite indoielnice: 2821 Creante indoielnice = 2811 Creante restante
8. Dobanzi restante devenite indoielnice: 2822 Dobanzi indoielnice = 2812 Dobanzi restante
9. Inregistrarea dobanzii pentru creante si dobanzi indoielnice:
2827 Creante atasate = 7028 Dobanzi din creditele restante si indoielnice
10. Creante indoielnice rambursate: 2511 Conturi curente = 2821 Creante indoielnice
11. Dobanzi incasate pentru creante si dobanzi indoielnice: 2511 Conturi curente = 2827 Creante atasate
12. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi:
668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 2821 Creante indoielnice
13. Dobanda inregistrata pentru creante si dobanzi indoielnice neplatita:
668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 2827 Creante atasate
Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale. Astfel exista urmatoarele grupe si cote de provizionare:
· credite standard 0% · credite in observatie 5% · credite substandard 20% · credite indoielnice 50% · credite pierdere 100%
Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 29 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela:
Grupa 29 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela
291 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela
2911 - Provizioane specifice de risc de credit
2912 - Provizioane specifice de risc de dobanda
Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit si riscul de dobanda.
Exemple de contabilizare:
1. Constituirea sau majorarea provizionului:
6621 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit = 2911 Provizioane specifice de risc de credit
6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda
2. Anularea sau diminuarea provizionului:
2911 Provizioane specifice de risc de credit = 7621 Venituri din provizioane specifice de risc de credit
2912 Provizioane specifice de risc de dobanda = 7622 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda

CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE TREZORERIE ŞI INTERBANCARE

Relatiile dintre banci se pot impartii in relatii interbancare si relatii intrabancare.
Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate intre banci diferite, privite ca persoane juridice independente. In acest caz avem urmatoarele tipuri de relatii:
1. relatii dintre banci si banca centrala, derulate prin intermediul conturilor curente deschise de banci la banca centrala;
2. relatii interne sau relatii desfasurate intre bancile apartinand aceluiasi sistem bancar, derulate prin intermediul sistemului de compensare interbancara sau utilizand relatiile de corespondent create;
3. relatii externe dintre banci ce apartin unor sisteme bancare diferite. Acestea sunt in general relatii de corespondent sau de parteneriat cu banci straine.
Relatiile intrabancare sunt relatii ce au la baza operatiuni desfasurate intre unitati ce apartin aceleiasi banci. Aceste relatii se pot dezvolta in plan vertical, intre filiale, sucursale si centrala sau in plan orizontal intre subunitati diferite. Operatiunile intrabancare mai sunt cunoscute si ca operatiuni intre sedii (OIS).
Relatiile pe piata interbancara pot crea creante si datorii, respectiv creditori si debitori. Creantele si datoriile dintre parti se sting prin decontari bancare, adica prin transferuri de mijloace banesti dintr-un cont, apartinand persoanelor fizice sau juridice, intr-alt cont.
Decontarea poate avea la baza acceptarea platii sau punerea la dispozitie anticipat de sume in vederea efectuarii platilor. In cazul acceptari se folosesc ca instrumente de decontare ordinul de plata, cecul, cambia, biletul la ordin. In al doilea caz intalnim acreditivul si scrisoarea de garantie.
Decontarile intrabancare realizeaza stingerea obligatiilor rezultate in urma unor operatiuni comerciale sau necomerciale, desfasurate intre clientii aceleiasi banci sau realizate de catre subunitatile bancii, in nume si in cont propriu. Decontarile intrabancare, numite si operatiuni intre sedii, apar atat in contabilitatea unitatii platitoare, cat si a unitatii beneficiara a platii.
Numim unitate bancara initiatoare, unitatea bancara care ordona o plata fara numerar pentru contul clientului sau ori pentru propriul cont. Ea este cea care initiaza decontarea. De asemenea, numim unitate bancara destinatara, unitatea bancara ce primeste de la unitatea initiatoare o plata sau un ordin de a efectua o plata. In functie de aceste doua situatii se foloseste urmatoarele documente interne:
· avizul de creditare - atunci cand banca initiatoare este banca platitorului;
· avizul de debitare - atunci cand banca initiatoare este banca beneficiarului.

Contabilizarea operatiunilor
Operatiunile intrabancare sunt evidentiate contabil cu ajutorul conturilor:
111 - Cont curent la BNR
341 - Decontari intrabancare
Contul 111 - Cont curent la BNR este un cont de activ ce se debiteaza la depunerea unor sume in cont, la incasari sau credite obtinute de banca si se crediteaza cu iesirile din cont sub forma unor retrageri de numerar, plati catre alte banci sau rambursari de credite. Acest cont este folosit exceptional in cazul decontarilor intrabancare.
Contul 341 - Decontari intrabancare este un cont bifunctional. Acesta se crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si se debiteaza cu sumele primite de la acesti clientii. Creditarea sau debitarea acestui cont stabileste tipul avizului de decontare folosit intre sediile bancii.

Exemple de contabilizare:
1. Plata unei sume catre un client ce are contul la o alta sucursala bancara:
2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare
2. Incasarea unei sume de la un client ce are contul la o alta sucursala bancara:
341 Decontari intrabacare = 2511 Conturi curente / beneficiar
Decontarile interbancare reprezinta plati fara numerar, efectuate de unitatile bancare pentru clientii lor sau in nume propriu, avand ca beneficiar o unitate bancara a altei banci. Aceste operatiuni se pot efectua in mod direct, prin conturi de corespondent deschise reciproc de banci sau in mod intermediat, prin casele de compensatii.
Instituriile de credit din cadrul sistemului bancar isi pot deconta platile reciproce prin intermediul caselor de compensatii. Acestea functioneaza sub tutela bancii centrale. Pentru realizarea procesului de compensare, fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala.
In conditiile in care o banca doreste sa efectueze , la cererea unui client, o plata catre un furnizor ce are contul la o alta banca, va initia operatiunea pe langa casa de compensatii. Astfel, banca platitorului va depune documentele de plata la casa de compensatii. Pe baza acestor documente, casa de compensatii crediteaza contul curent al bancii, operatiune echivalenta cu o iesire de fonduri din banca si debiteaza contul curent al bancii furnizorului, operatiune echivalenta cu o intrare de fonduri in banca. Concomitent, fiecare banca are grija sa opereze in contul clientului sau aceasta operatiune. Contul platitorului este debitat, iar contul furnizorului beneficiar este creditat. Acest exemplu prezinta decontarea unei operatiuni prin intermediul casei de compensatii. In procesul compensarii insa, se realizeaza nu numai decontarea ci si compensarea operatiunilor bancare. Aceasta inseamna ca se are in vedere totalul platilor si incasarilor bancii dintr-o zi pentru operarea in contul curent deschis la compensare.
Contabilizarea operatiunilor
Operatiunile sunt contabilizate folosind conturile prezentate la decontarea intrabancara: 111 - Cont curent la BNR si 341 - Decontari intrabancare. Specific decontarii prin casele de compensatii este folosirea obligatorie a contului 111, deschis la compensare. In functie de locul unde se afla unitatile bancare ale platitorului si beneficiarului si de locul unde se realizeaza compensarea, intalnim urmatoarele situatii (consideram ca banca platitorului initiaza plata):
a) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in acelasi judet. Compensarea se face la casa de compensatii din judetul unde se afla situate bancile.
Exemple de contabilizare:
1. Plata unei sume inregistrata la banca platitorului:
2511 Conturi curente / platitor = 111 Cont curent la BNR
2. Incasarea inregistrata la banca beneficiarului:
111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente / beneficiar
b) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul beneficiarului. In acest caz compensarea se va face intre banca beneficiarului si sucursala platitorului din acelasi judet. Banca platitorului trebuie sa vireze suma de plata printr-o operatiune intrabancara la sucursala sa din judetul beneficiarului.
Exemple de contabilizare:
1. Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se va face compensarea in vederea efectuarii platii:
2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare
2. Primirea avizului de creditare de catre subunitatea care va face compensarea si initierea compensarii:
341 Decontari intrabancare = 111 Cont curent la BNR
3. Incasarea la banca beneficiarului:
111 Cont curent la BNR= 2511 Conturi curente / beneficiar
c) Bancile sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul bancii platitorului. In acest caz, compensarea se face intre banca platitorului si sucursala bancii beneficiarului din acelasi judet. Va exista o operatiune intrabancara de virament de la aceasta din urma catre sucursala unde are contul beneficiarul.
Exemple de contabilizare:
1. Efectuarea platii prin compensare:
2511 Conturi curente / platitor = 111 Cont curent la BNR
2. Incasarea sumei prin compensare de catre subunitatea bancii beneficiarului, situata in judetul platitorului si virarea sumei catre subunitatea platitorului:
111 Cont curent la BNR = 341 Decontari intrabancare
3. Incasarea la subunitatea beneficiarului:
341 Decontari intrabancare = 2511 Conturi curente / beneficiar
d) Bancile se afla in judete diferite. Compensarea se face la nivelul centralelor, prin sistemul BNR. In acest caz apar in plus doua operatiuni intrabancare. In prima operatiune se realizeaza un virament de la subunitatea platitorului catre centrala, iar in a doua operatiune se face un virament de la centrala bancii beneficiarului catre subunitatea unde acesta are contul.
Exemple de contabilizare
1. Subunitatea platitoare expediaza un aviz de creditare catre centrala, in vederea efectuarii platii:
2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare
2. Centrala bancii platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii:
341 Decontari intrabancare = 111 Cont curent la BNR
3. Centrala bancii beneficiarului incaseaza prin compensare suma si o deconteaza catre subunitatea unde beneficiarul are contul:
111 Cont curent la BNR = 341 Decontari intrabancare
4. Incasarea sumei de catre beneficiar la subunitatea unde are contul:
341 Decontari intrabancare = 2511 Conturi curente / beneficiar
In cadrul relatiilor bilaterale dintre barci un loc important il are acordarea statutului de banca corespondenta. Relatiile de corespondenta presupun existenta urmatoarelor caracteristici:
- se bazeaza pe cunoastere si incredere reciproca dintre banci;
- in relatii internationale fiecare banca efectueaza pentru banca corespondenta operatiuni in zona in care functioneaza;
- bancile isi deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondent nostro si loro) in cadrul carora se stabilesc plafoane maxime de indatorare;
- se stabileste regimul de dobanzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si regulile de stingere a datoriilor.
Utilizand conturile de corespondent, bancile pot realiza decontari directe fara sa apeleze la casele de compensatii. Conturile de corespondent pot fi:
· conturi nostro - acestea sunt conturi curente ale bancii deschise la alte banci, reprezentand plasamente la acele banci;
· conturi loro - sunt conturi curente ale altor banci deschise la banca, reprezentand resurse obtinute de la acele banci.
Contabilizarea operatiunilor
Decontarile directe prin conturi de corespondent sunt reflectate contabil prin conturile:
121 - Conturi de corespondent la banci (nostro)
122 - Conturi de corespondent ale bancilor (loro)
Contul 121 - Conturi de corespondent la banci este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele intrate in cont, in favoarea bancii si se crediteaza cu sumele platite de banca. Contul 122 - Conturi de corespondent ale bancilor este un cont de pasiv, ce se crediteaza cu sumele intrate in cont in favoarea bancii titulare a contului si se debiteaza cu sumele iesite din cont, ca plati efectuate de aceasta. O operatiune dintre bancile corespondente poate fi reflectata atat prin contul nostro cat si prin contul loro. Astfel, daca banca are de incasat o suma de la o banca corespondenta, operatiunea se poate derula prin debitarea contului nostro sau prin creditarea contului loro. In cazul in care exista conturi de corespondent la centrala bancii, pentru decontari la nivelul subunitatilor bancare se vor efectua operatiuni intrabancare suplimentare de transfer de fonduri spre sau de la centrala.
Exemple de contabilizare:
1. Banca efectueaza o incasare pentru un client prin conturi de corespondent:
121 Conturi de corespondent la banci = 2511 Conturi curente sau
122 Conturi de corespondent ale bancilor = 2511 Conturi curente
2. Banca efectueaza o plata pentru un client prin conturi de corespondent:
2511 Conturi curente = 121 Conturi de corespondent la banci sau
2511 Conturi curente = 122 Conturi de corepondent ale bancilor
3. Banca primeste un imprumut prin conturi de corespondent:
121 Conturi de corespondent la banci = 142 Imprumuturi primite de la banci sau
122 Conturi de corespondent ale bancilor = 142 Imprumuturi primite de la banci
Bancile comerciale aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru a obtine lichiditati. In astfel de situatii, se acorda imprumuturi de refinantare, in conditii stabilite de catre banca centrala. La randul sau, Banca Nationala a Romaniei este interesata de sustinerea bancilor aflate in dificultate, in contextul asigurarii bunei functionari a sistemului bancar si mentinerii increderii in acesta. In acelasi timp, prin refinantare ea poate influenta activitatea bancilor comerciale in sensul atingerii obiectivelor monetare si de credit urmarite. Exista urmatoarele tipuri de imprumuturi acordate de catre Banca Nationala a Romaniei:
a. imprumut structural - reprezinta un imprumut acordat in limita unui plafon si garantat cu titluri si efecte de comert. Costul imprumutului este stabilit de BNR la nivelul taxei oficiale a scontului.
b. imprumut de licitatie - in acest caz BNR acorda un imprumut plafonat pentru intreg sistemul bancar, pe un termen de maxim 15 zile. Pentru a obtine lichiditati din acest imprumut, bancile liciteaza dobanda, beneficiare fiind cele care sunt dispuse sa plateasca mai mult.
c. imprumut special - este un imprumut acordat in mod extraordinar de catre BNR bancilor aflate in lipsa de lichiditate.
d. imprumut lombard sau overdraft - reprezinta un imprumut pentru descoperire de cont, acordat de catre BNR bancilor care in timpul zilei au de efectuat plati mai mari decat disponibilul din contul curent la banca centrala. Prin aceasta se asigura, in cadrul anumitor limite, siguranta si cursivitate in efectuarea decontarilor interbancare. Rata dobanzii este stabilita de catre BNR iar suma de care poate beneficia o banca nu depaseste 75 % din fondurile proprii ale bancii.
Contabilizarea operatiunilor
Evidenta contabila a imprumuturilor de refinantare primite se tine folosind conturi din grupa 11 - Decontari cu Banca Nationala a Romaniei:
Grupa 11 - Decontari cu Banca Nationala a Romaniei
111 - Cont curent la BNR
112 - Imprumuturi de refinantare de la BNR
1121 - Imprumuturi structurale
1122 - Imprumuturi de licitatie
1123 - Imprumuturi speciale
1124 - Imprumuturi lombard (overdraft)
117 - Creante si datorii atasate
1171 - Creante atasate
1172 - Datorii atasate
Contul 112 - Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei este un cont de pasiv si se desfasoara pe analitice in functie de tipul imprumutului primit. Creditarea si debitarea lui se face in contrapartida cu contul 111 - Cont curent la BNR la primirea imprumutului, respectiv la rambursarea lui. Dobanzile de incasat sau de platit pe relatia cu BNR se urmaresc folosin conturile atasate: 1171 - Creante atasate si 1172 - Datorii atasate.
Exemple de contabilizare:
1. Imprumut de refinantare primit de la BNR:
111 Cont curent la BNR = 112 Imprumuturi de refinantare de la BNR
2. Inregistrarea dobanzii de platit:
6011 Dobanzi la BNR = 1172 Datorii atasate
3. Plata dobanzii:
1172 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR
4. Rambursarea imprumutului de refinantare:
112 Imprumut de refinantare de la BNR = 111 Cont curent la BNR
Piata interbancara inregistreaza zilnic transferuri de fonduri intre banci sub forma de credite si imprumuturi. Acestea au valori mari si sunt realizate pe termen scurt sau foarte scurt, la o rata a dobanzii negociata intre parti. Gestiunea zilnica a trezoreriei face ca bancile sa caute in permanenta mentinerea unui echilibru intre nevoi si disponibilitati. In conditiile aparitiei unor deficite sau excedente apare necesitatea acoperirii acestora prin contractarea de credite de la alte banci sau plasarii acestora prin imprumuturi catre alte banci. Obtinerea unui profit reprezinta un alt motiv care impinge o banca spre o mai buna fructificare a unor disponibilitati prin plasarea lor sub forma de credite interbancare. Nu in ultimul rand, prin astfel de operatiuni banca se poate apara impotriva riscului lipsei de lichiditate sau riscului dobanzii.
Contabilizarea operatiunilor
Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul conturilor din grupa 14 - Credite si imprumuturi interbancare:
Grupa 14 - Credite si imprumuturi interbancare
141 - Credite acordate bancilor
1411 - Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor
1412 - Credite la termen acordate bancilor
1413 - Credite financiare acordate bancilor
1417 - Creante atasate
142 - Imprumuturi primite de la banci
1421 - Credite de pe o zi pe alta primite de la banci
1422 - Credite la termen primite de la banci
1423 - Credite financiare primite de la banci
1427 - Datorii atasate
Aici sunt cuprinse creditele acordate (contul 141 - Credite si imprumuturi interbancare) si imprumuturi primite (contul 142 - Imprumuturi primite de la banci) pe piata interbancara si incheiate fara garantii. Atat creditele cat si imprumuturile se dezvolta pe urmatoarele analitice:
- de pe o zi pe alta - cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau a unui contract pentru o perioada de maximum o zi lucratoare (conturile 1411 si 1421);
- la termen - cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau contract pentru un termen fix si o durata mai mare de o zi lucratoare (conturile 1412 si 1422);
- financiare - sunt de fapt credite cumparator acordate sau primite de la alte banci, avand ca beneficiari finali agentii economici (conturile1413 si 1423).
Conturile de credite interbancare sunt conturi de activ care se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la rambursarea lui. Conturile de imprumuturi interbancare sunt conturi de pasiv, ele creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la rambursarea acestuia.
Dobanzile de primit si dobanzile de platit se urmaresc prin conturile atasate, 1417 - Creante atasate si 1427 - Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau de cheltuieli.
Exemple de contabilizare:
1. Acordarea unui credit interbancar de pe o zi pe alta:
1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor = 111 Cont curent la BNR
2. Inregistrarea dobanzii:
1417 Creante atasate = 7014 Dobanzi la credite acordate bancilor
3. Incasarea dobanzii:
111 Cont curent la BNR = 1417 Creante atasate
4. Rambursarea creditului:
111 Cont curent la BNR = 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor
5. Imprumut la termen primit de la o alta banca:
111 Cont curent la BNR = 1422 Imprumuturi la termen primite de la alte banci
In mod asemanator creditelor si imprumuturilor interbancare, depozitele bancare reprezinta o modalitate de plasare a disponibilitatilor, respectiv o modalitate de a atrage resurse de la alte banci. Pe piata interbancara, aceste depozite sunt realizate pe termene scurte si foarte scurte
Contabilizarea operatiunilor
Depozitele interbancare sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 13 - Depozite interbancare:
Grupa 13 - Depozite bancare
131 - Depozite la banci
1311 - Depozite la vedere la banci
1312 - Depozite la termen la banci
1313 - Depozite colaterale la banci
1317 - Creante atasate
132 - Depozite ale bancilor
1321 - Depozite la vedere ale bancilor
1322 - Depozite la termen ale bancilor
1323 - Depozite colaterale ale bancilor
1327 - Datorii atasate
Aceasta grupa cuprinde diferitele tipuri de depozite create pe piata interbancara utilizandu-se conturi diferite pentru depozitele create la alte banci ( contul 131 - Depozite la banci) si depozitele altor banci la banca (contul 132 - Depozite ale bancilor). Astfel se intalnesc:
- depozite la vedere - constituite pentru o perioada de cel mult o zi lucratoare (conturile 1311 si 1321);
- depozite la termen - constituite pentru un termen fix, pe o durata initiala mai mare de o zi lucratoare (conturile 1312 si 1322);
- depozite colaterale - constituite drept garantii pentru alte operatiuni (conturile 1313 si 1323).
Contul 131 - Depozite la banci este un cont de activ. El este debitat atunci cand se creeaza depozitul la alte banci si se crediteaza la lichidarea depozitului. Contul 132 - Depozite ale bancilor este un cont de pasiv. El este creditat la constituirea depozitului si este debitat la lichidarea depozitului creat altei banci. Dobanzile aferente unor astfel de operatiuni sunt contabilizate in conturile 1317 - Creante atasate, pentru dobanzile de incasat si 1327 - Datorii atasate, pentru dobanzile de platit.
Exemple de contabilizare:
1. Constituirea unui depozit la termen la o alta banca:
1312 Depozite la termen la banci = 111 Cont curent la BNR
2. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat:
1317 Creante atasate = 7013 Dobanzi de la conturile de depozit la banci
3. Incasarea dobanzilor:
111 Cont curent la BNR = 1317 Creante atasate
4. Lichidarea depozitului:
111 Cont curent la BNR = 1312 Depozite la termen la banci
5. Constituirea unui depozit pentru o alta banca:
111 Cont curent la BNR = 1321 Depozite la vedere ale bancilor
6. Inregistrarea dobanzii de platit:
6013 Dobanzi la depozitele bancilor = 1327 Datorii atasate
7. Plata dobanzilor:
1327 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR
8. Lichidarea depozitului:
1321 Depozite la vedere ale bancilor = 111 Cont curent la BNR
Operatiunile de pensiune sunt in fapt credite acordate, in cazul valorilor primite in pensiune, sau imprumuturi, in cazul valorilor date in pensiune, garantate printr-un activ cedat. Garantia poate fi constituita din efecte de comert si titluri. Activele cedate pot face obiectul unei livrari efective sau nu. In cazul unei livrari efective avem urmatoarele doua cazuri:
- titlurile care exista material sunt fie livrate fizic drept garantie cesionarului, fie pastrate la cedant, dar mentionate pe numele cesionarului;
- titlurile dematerializate fac obiectul unui virament in contul deschis in numele cesionarului.
Pensiunile interbancare cuprind numai efectele comerciale livrate sau nelivrate si titlurile nelivrate. Scadenta care va fi luata in calcul este aceea a pensiunii si nu a activului cedat.
Contabilizarea operatiunilor
In contabilitate, operatiunile interbancare sunt consemnate folosind conturile din grupa 15 - Valori primite sau date in pensiune:
Grupa 15 - Valori primite sau date in pensiune
151 - Valori primite in pensiune
1511 - Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta
1512 - Valori primite in pensiune la termen
1517 - Creante atasate
152 - Valori date in pensiune
1521 - Valori date in pensiune de pe o zi pe alta
1522 - Valori date in pensiune la termen
1527 - Datorii atasate
Contul 151 - Valori primite in pensiune este un cont de activ. El este debitat la acordarea creditului garantat si este creditat la rambursarea acestuia. Contul 152 - Valori date in pensiune este un cont de pasiv, care este creditat la cedarea titlurilor in pensiune ,a primirea imprumutului si este debitat la rambursarea acestuia si recuperarea garantiilor. In functie de termen, operatiunile de pensiune interbancara dispun de conturi distincte pentru termene de 24 ore (conturile 1511 --Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta si 1521 - Valori date in pensiune de pe o zi pe alta) sau termene mai mari de 24 ore (conturile 1512 - Valori primite in pensiune la termen si 1522 - Valori date in pensiune la termen). Dobanzile de incasat sau de platit sunt evidentiate in conturile atasate, 1517 - Creante atasate si 1527 - Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau cheltuieli.
Exemple de contabilizare
1. Acordarea unui credit catre o alta banca, in baza unor titluri primite in pensiune:
1512 Valori primite in pensiune la termen = 111 Cont curent la BNR
2. Inregistrarea dobanzii de incasat:
1517 Creante atasate = 7015 Dobanzi de la valorile pimite in pensiune
3. Incasarea dobanzii:
111 = 1517
Cont curent la BNR Creante atasate
4. Se dau in pensiune titluri in vederea obtinerii unui imprumut:
111 Cont curent la BNR = 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta
5. Inregistrarea dobanzii de platit:
6015 Dobanzi la valori date in pensiune = 1527 Datorii atasate
6. Plata dobanzii:
1527 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR
7. Rambursarea imprumutului si recuperarea valorilor date in peniune:
1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta = 111 Cont curent la BNR
In conditiile in care un credit interbancar nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. In aceiasi situatie se afla si un depozit creat la o banca, ajuns la scadenta si nerecuperat. De asemenea, dobanzile de la astfel de credite si depozite, care nu au fost platite, sunt inregistrate la creditor ca fiind restante sau indoielnice. Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica. Din punct de vedere contabil, pentru evidentierea acestor creante rezultate din relatiile cu alte banci, se utilizeaza grupa de conturi 18 - Creante restante si indoielnice:
Grupa 18 - Creante restante si indoielnice
181 - Creante restante
1811 - Creante restante
1812 - Dobanzi restante
1817 - Creante atasate
182 - Creante indoielnice
1821 - Creante indoielnice
1822 - Dobanzi indoielnice
1827 - Creante atasate
Conturile 181 - Creante restante si 182 - Creante indoielnice sunt conturi de activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii.
Exemple de contabilizare:
1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante:
1811 Creante restante = 1412 Credite la termen acordate bancilor
2. Depozite la banci nerambursate:
1811 Creante restante = 1312 Depozite la termen la banci
3. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante:
1812 Dobanzi restante = 1417 Creante atasate
4. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante:
1817 Creante restante = 7018 Dobanzi din creditele restante si indoielnice
5. Rambursarea creantelor restante:
111 Cont curent la BNR = 1811 Creante restante
6. Incasarea dobanzilor restante:
111 Cont curent la BNR = 1812 Dobanzi restante
7. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante:
111 Cont curent la BNR = 1817 Creante atasate
8. Creante restante acoperite cu provizioane care nu pot fi recuperate:
667 Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane = 1811 Creante restante
9. Creante restante devenite indoielnice:
1821 Creante indoielnice = 1811 Creante restante
10. Credit acordat devenit creanta indoielnica:
1821 Creante indoielnice = 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor
11. Dobanzi restante devenite indoielnice:
1822 Dobanzi indoielnice = 1812 Dobanzi restante
12. Dobanzii penalizatoare pentru creante si dobanzi indoielnice:
1827 Creante atasate = 7018 Dobanzi din creditele restante si indoielnice
13. Creante indoielnice rambursate:
111 Cont curent la BNR = 1821 Creante indoielnice
14. Dobanzi penalizatoare incasate pentru creante si dobanzi indoielnice:
111 Cont curent la BNR = 1827 Creante atasate
15. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi:
668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 1821 Creante indoielnice
16. Dobanda indoielnica neacoperita cu provizioane acceptata ca pierdere:
668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 1822 Dobanzi indoielnice
Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale (a se vedea la provizioane la operatiuni cu clientela). Aceste rezerve pentru pierderi sunt create in limitele cerute de normele mai sus amintite in baza profitului brut si sunt elemente ale capitalului propriu bancar. Bancile sunt obligate sa-si actualizeze marimea provizioanelor in functie de volumul creditelor si riscul acestora.
Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 19 - Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela: Grupa 19 - Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare
191 - Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare
1911 - Provizioane specifice de risc de credit
1912 - Provizioane specifice de risc de dobanda
Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea
provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit si riscul de dobanda.
Exemple de contabilizare:
1. Constituirea sau majorarea provizionului:
6611 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit = 1911 Provizioane specifice de risc de credit
6612 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda
2. Anularea sau diminuarea provizionului:
1911 Provizioane specifice de risc de credit = 7611 Venituri din provizioane specifice de risc de credit
1912 Provizioane specifice de risc de dobanda = 7612 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda
Numerarul ocupa un loc important in activitatea bancara, beneficiind de reglementari si structuri organizatorice si operative importante. Compartimentele de tezaur si casieriile bancare trebuie sa faca fata operatiunilor generatoare de incasari si plati si in acelasi timp sa-si aduca propria contributie la rentabilitatea bancii. In conformitate cu reglementarile BNR si cu necesitatile bancilor comerciale se pot intalnii urmatoarele tipuri de case bancare:
a) case operative de incasari - se ocupa cu operatiuni de primire a numerarului in urma incasarilor sau pentru retragere din circulatie a bancnotelor sau monedelor metalice uzate.
b) case operative de plati - se ocupa cu eliberarea de numerar la cererea clientilor. Casele operative de incasari si plati pot fi deschise pentru operatiuni in lei sau valute.
c) case speciale - sunt specifice sucursalelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar in cadrul retelei bancare. De asemenea, pot vinde imprimate bancare;
d) case pentru operatiuni cu metale pretioase, pietre pretioase si alte valori - in principal operatiuni legate de expertizarea si depozitarea acestora;
e) case de schimb valutar amplasate in afara bancii - cumpara sau vand, in contrapartida cu lei romanesti, valute cotate de Banca Nationala a Romaniei in relatie cu persoane fizice rezidente sau nerezidente.
Prezentarea caselor bacare pe tipuri nu exclude existenta unor case mixte, care sa raspunda mai multor nevoi diferite. Acestea apar mai ales in conditiile in care activitatea unitatii bancare nu justifica functionarea tuturor acestor case specializate.
Contabilizarea operatiunilor:
Operatiunile de casa sunt inregistrate contabil cu ajutorul contului 101 - Casa: Grupa 10 - Casa si alte valori
101 - Casa
102 - Alte valori
Contul 101 - Casa este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele incasate si se crediteaza cu sumele platite in numerar. Soldul debitor al contului arata sumele aflate in casierie. Operatiunile de casa in devize apeleaza la contul 372 - Conturi de ajustare si sunt prezentate la capitolul de operatiuni in devize, la schimb manual. In cazul in care, la sfarsitul zilei evidenta contabila difera de numerarul existent este necesara o ajustare a evidentei la nivelul existentului efectiv de numerar din casierie.
Exemple de contabilizare:
1. Depunere de numerar:
101 Casa = 2511 Conturi curente
2. Constituirea unui depozit la termen prin depunere de numerar:
101 Casa = 2532 Depozite la termen
3. Obtinerea de numerar de la BNR:
101 Casa = 111 Cont curent la BNR
5. Obtinerea de numerar din cont:
2511 Conturi curente = 101 Casa
6. Lichidarea unui depozit la vedere:
2531 Depozite la vedere = 101 Casa
7. Plata dobanzii la un cont de depozit la vedere:
2537 Datorii atasate = 101 Casa
8. Sume depuse la BNR:
111 Cont curent la BNR = 101 Casa
Cecul este un instrument de plata de debit prin care o persoana, numita tragator, da ordin bancii sale, in calitate de tras, sa achite o suma de bani unei terte persoane, numita beneficiar. In practica se intalneste si situatia in care beneficiarul cecului sa fie chiar tragatorul, cand doreste, de exemplu, sa obtina o suma in numerar de la banca. Pentru a putea ordona tragatorul trebuie sa isi constituie in prealabil un depozit la banca - tras din care sa se efectueze plata. Cecul se trage asupra bancii numai in limita fondurilor existente in cont.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru evidentierea operatiunilor cu cecuri se apeleaza la urmatoarele conturi:
1611 - Valori de recuperat
2611 - Valori de recuperat
3712 - Valori primite la incasare
3716 - Conturi indisponibile privind valori la incasare
Contul 3712 - Valori primite la incasare este un cont de activ ce se debiteaza cu valoarea cecurilor primite la incasat, platite imediat sau dupa incasarea acestora si se crediteaza la incasarea cecurilor sau la refuzul primit la prezentarea la compensare. Contul 3716 - Conturi indisponibile privind valori la incasare este un cont de pasiv utilizat atunci cand cecul primit spre incasare va fi platit numai dupa ce se obtine contravaloarea de la emitent. Se crediteaza cu valoarea cecurilor primite spre incasare si se debiteaza cu sumele incasate de la emitenti.
Conturile 1611 - Valori de recuperat si 2611 - Valori de recuperat sunt conturi de activ ce se debiteaza la respingerea cecului la incasare si se crediteaza la recuperarea acestuia. In cazul in care platitorul este clientul bancii se foloseste contul 2611. Daca este clientul altei banci se foloseste contul 1611.
Exemple de contabilizare:
· la banca beneficiarului:
1. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditare imediata a contului clientului:
3712 Valori primite la incasare = 2511 Conturi curente
2. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditarea contului clientului la incasare:
3712 Valori primite la incasare = 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare
3. Incasarea cecului la compensare:
111 Cont curent la BNR = 3712 Valori primite la incasare
4. Creditarea contului beneficiarului dupa incasarea cecului:
3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare = 2511 Conturi curente
6. Cec refuzat la plata temporar de catre un platitor client al bancii:
2611 Valori de recuperat = 3712 Valori primite la incasare
7. Cec refuzat temporar la incasare si platit ulterior:
111 Cont curent la BNR = 1611 Valori de recuperat
· la banca platitorului:
1. Plata cecului:
2511 Conturi curente = 1621 Alte sume datorate
2. Compensarea cecului la Casa de compensatii:
1621 Alte sume datorate = 111 Cont curent la BNR
3. Cec refuzat temporar la plata:
2611 Valori de recuperat = 3716 Conturi indisponibile privind valorile la incasare
5. Cec refuzat la plata initial si platit ulterior:
2511 Conturi curente = 2611 Valori de recuperat
Cartea bancara reprezinta un instrument de plata fara numerar cu ajutorul caruia se pot realiza plati in reteaua comerciala sau se pot obtine lichiditati de la banca. Decontarile operatiunilor cu carti bancare se realizeaza apeland la sistemul electronic de transfer al fondurilor. In ansamblu, acest sistem se bazeaza pe urmatoarele elemenete:
1. distribuitorul automat de numerar
2. automatul bancar, numit si trezorierul bancar
3. terminalele la punctele de vanzare
Contabilizarea operatiunilor
Pentru utilizarea carti de plata se creaza un analitic la contul curent al clientului. In exemple acest cont este 2511 - Conturiu curente / card. Acest analitic se crediteaza cu intrarile prin care se alimenteaza contul si se debiteaza la iesirile din cont, in urma unor plati sau retrageri de numerar. Dobanzile aferente contului 2511 sunt reflectate intr-un cont atasat. Fluxurile de numerar la automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul contului 367 - Alte stocuri si asimilate. Acest cont de activ se debiteaza la alimentarea automatului cu numerar, in corespondenta cu contul 101 - Casa si se crediteaza la retragerile de moneda din dispozitiv, cu ajutorul cartii bancare.
Exemple de contabilizare:
1. Alimentarea contului de carti de plata pe baza numerarului depus la casierie:
101 Casa = 2511 Conturi curente / card
2. Alimentarea contului de carti de plata pe baza disponibilului din contul curent:
2511 Conturi curente = 2511 Conturi curente / card
5. Alimentarea cu numerar a automatului bancar (ATM):
367 Alte stocuri si asimilate / ATM = 101 Casa
6. Retragerea de numerar de catre clientii bancii:
2511 Conturi curente / card = 367 Alte stocuri si asimilate / ATM
7. Retragerea de numerar de catre clientii altei banci:
3712 Valori primite la incasare = 367 Alte stocuri si asimilate / ATM
10. Diminuarea disponibilului din contul clientului in urma retragerii unei sume de la automatul altei banci:
2511 Conturi curente / card = 2611 Valori de recuperat
11. Inregistrarea dobanzii de plata:
6024 Dobanzi la conturile curente = 25172 Datorii atasate
12. Plata dobanzii pentru disponibilul din contul clientului:
25172 Datorii atasate = 2511 Conturi curente / card
13. Comerciantul vanzator depune documentatia la banca sa in vederea incasarii contravalorii marfurilor vandute in baza unei carti de plata catre un client cu contul la alta banca:
3712 Valori primite la incasare = 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare
14. Decontarea prin compensare a sumei de incasat de la banca clientului cumparator:
111 Cont curent la BNR = 3712 Valori primite la incasare
15. Plata la banca clientului cumparator:
2511 Conturi curente / card = 111 Cont curent la BNR

CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR CU TITLURI ŞI OPERAŢIUNILOR DIVERSE

Operatiunile cu titluri si operatiunile diverse sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 4.
Titlurile de valoare reprezinta inscrisuri care incorporeaza un drept de proprietate sau de creanta. Clasificarea titlurilor se poate face dupa mai multe criterii:
1. Dupa natura titlului: valori mobiliare (actiuni si obligatiuni); titluri de stat (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie); titluri de creanta negociabile; titluri de piata interbancare; alte titluri negociabile.
2. Dupa veniturile pe care le genereaza: titluri cu venit fix; titluri cu venit variabil.
3. Dupa intentia avuta in momentul achizitionarii, cu privire la durata detinerii: titluri de tranzactie; titluri de plasament; titluri de investitii; titluri de participare; parti in societati comerciale legate; titluri ale activitatii de portofoliu.
In cele ce urmeaza sunt prezentate mai pe larg cateva categorii de titluri.
Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta, care ofera detinatorului lor un drept de o anumita valoare. Transmiterea lor se realizeaza prin negociere la bursa de valori. Sunt cuprinse in categoria valorilor mobiliare actiunile, obligatiunile, instrumente financiare derivate si orice alte titluri stabilite de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
Actiunile sunt titluri reprezentative ale unor parti unitare dintr-o societate de capitaluri. Ele confera proprietarului calitatea de asociat, cu toate drepturile ce decurg din acest statut: dreptul la dividende; dreptul dea participa la operatiunile de capital; dreptul de a fi informat; dreptul de a lua decizii prin vot.
Actiunile sunt negociabile si pot face obiectul unei cotari in bursa de valori sau pe alte piete secundare.
Obligatiunile sunt titluri negociabile ce reprezinte creante asupra emitentului. Ele apar in urma unui credit acordat de detinatorul lor emitentului, in schimbul platii de catre acesta din urma a unei dobanzi. Emisiunea de obligatiuni reprezinta pentru emitent un mijloc de procurare de capitaluri pe termen lung, destinate finantarii unor investitii sau acoperirii deficitului bugetar, in cazul statului. Obligatiunile pot fi: obligatiuni ordinare; obligatiuni cu prima de emisiune; obligatiuni cu prima de rambursare; obligatiuni cu prima de emisiune si prima de rambursare.
Titlurile de stat, numite si efecte publice, sunt inscrisuri emise de organe specializate ale administratiei de stat (Ministerul Finantelor) in scopul acoperirii cheltuielilor bugetare. Intalnim urmatoarele titluri de stat: a) bonuri de tezaur; b) certificate de trezorerie; c) obligatiuni de stat.
Titlurile de stat pot fi emise sub forma materiala sau in cont. Prima varianta este utilizata atunci cand emisiunea se adreseaza populatiei. Ele sunt purtatoare de dobanzi, negociabile si prezinta o lichiditate ridicata.
Titlurile de creante negociabile sunt titluri emise in general pe termen scurt, negociabile pe o piata reglementata. In aceasta categorie sunt cuprinse biletele de trezorerie, certificatele de depozit.
Titlurile pietei interbancare sunt emise numai de catre institutiile interbancare si sunt negociabile doar pe piata interbancara. In aceasta categorie sunt incluse:
a) bilete la ordin negociabile (BON);
b) certificate interbancare cu dobanda platibila in avans (CIPA);
c) certificate interbancare cu dobanda platibila in fine (CIFIN).
Titlurile cu venit fix sunt acele titluri care ofera detinatorului un venit stabilit pe baza unei rate de dobanda fixa, ca de exemplu: obligatiuni, certificate de trezorerie.
Titlurile cu venit variabil sunt actiunile, care ofera detinatorului un veni sub forma dividendului, dimensionat in functie de profiturile obtinute de emitent. Celelalte titluri, clasificate dupa intentia avuta la achizitionare cu privire la durata detinerii, vor fi prezentate in continuare, odata cu regulile de contabilizare. Pentru a fi mai usor de inteles, contabilizarea este redata pe tipuri de titluri si pe operatiuni cu titluri.
Titlurile de tranzactie sunt titluri cu venit fix sau cu venit variabil, achizitionate cu intentia de a fi revandute pe termen scurt sau in conditiile in care nu exista inca definita o intentie cu privire la perioada detinerii. Pentru a fi incadrat in categoria titlurilor de tranzactie, un titlu trebuie sa indeplineasca simultan trei conditii:
· sa fie tranzactionat inainte de scadenta, intr-un termen care sa nu depaseasca sase luni;
· sa poata fi cotat in vederea tranzactionarii in orice moment pe o piata lichida;
· pretul de piata sa fie accesibil tertilor.
Tinand cont de faptul ca in aceasta categorie intra si titluri fata de care, in momentul achizitionarii nu exista o intentie clara cu privire la durata detinerii, periodic bancile trebuie sa analizeze portofoliul detinut pentru a face reclasari. Aceste titluri fac obiectul activitatii de piata a bancilor in vederea derularii urmatoarelor operatiuni:
- operatiuni de mentinere a pietei (market maker);
- operatiuni de arbitraj realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza diferentelor aparute intre cotarea aceluiasi titlu pe doua piete diferite;
- operatiuni speculative realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza variatiei anticipate a unui curs pe termen foarte scurt.
Evaluarea titlurilor de tranzactie in momentul achizitionarii se face la valoarea de achizitie, formata din pretul de cumparare ce cuprinde si cheltuielile de achizitie si eventuale dobanzi, aparute in cazul obligatiunilor. Periodic, are loc o reevaluare a titlurilor de tranzactie la pretul pietei. Diferentele favorabile sunt preluate pe venituri, cele nefavorabile sunt preluate pe cheltuieli. Cesiunea titlurilor se face la pretul de vanzare, eventualele diferente in raport de valoarea din contabilitate merg pe venituri sau cheltuieli.
Contabilizarea operatiunilor
Contabilizarea operatiunilor se realizeaza cu ajutorul contului 302 - Titluri de tranzactie:
302 - Titluri de tranzactie
3021 - Titluri de tranzactie
30211 - Efecte publice si valori asimilate
30212 - Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30213 - Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30214 - Actiuni proprii
3025 - Titluri date cu imprumut
30251 - Efecte publice si valori asimilate
30252 - Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30253 - Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30254 - Actiuni proprii
30257 - Creante atasate
3026 - Titluri luate cu imprumut
30261 - Efecte publice si valori asimilate
30262 - Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30263 - Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30264 - Actiuni proprii
3027 - Datorii privind titlurile
30271 - Datorii privind titlurile luate cu imprumut
30272 - Alte datorii privind titlurile
30277 - Datorii atasate
Contul 302 se dezvolta pe trei conturi in functie de provenienta titlurilor si in continuare pe conturi in functie de natura titlurilor (efecte publice, obligatiuni, actiuni, actiuni proprii). Contul 3021 - Titluri de tranzactie este un cont de activ, debitandu-se la achizitionarea titlurilor si creditandu-se la vanzarea acestora. Titlurile pot fi achizitionate sau vandute in cont propriu, cu decontare in momentul realizarii operatiunii, folosind contul curent sau pot fi tranzactionate printr-o societate de bursa, cu decontare la o data ulterioara. In aceasta din urma varianta se utilizeaza contul bifunctional 333 - Contul societatilor de bursa. Titlurile de tranzactie pot fi luate sau date cu imprumut in vederea constituirii unor garantii. In aceste cazuri apare o dobanda de platit sau de incasat.
Exemple de contabilizare:
1. Achizitia de titluri de tranzactie in cont propriu: 3021 Titluri de tranzactie = 111 Cont curent la BNR
2. Achizitia de titluri de tranzactie prin societati de bursa: 3021 Titluri de tranzactie = 333 Contul societatilor de bursa
333 Contul societatilor de bursa = 111 Cont curent la BNR
3. Reevaluarea titlului in urma cresterii cursului: 3021 Titluri de tranzactie = 7032 Venituri din titluri de tranzactie
4. Reevaluarea titlului in urma scaderii cursului: 6032 Pierderi din titluri de tranzactie = 3021 Titluri de tranzactie
5. Vanzarea titlurilor de tranzactie in cont propriu: 111 Cont curent la BNR = 3021 Titluri de tranzactie
6. Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in conditiile in care pretul de vanzare este superior valorii din contabilitate:
333 Conturile societatilor de bursa = %
3021 Titluri de tranzactie
7032 Venituri din titluri de tranzactie
111 Cont curent la BNR = 333 Conturile societatilor de bursa
7. Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in conditiile in care pretul de vanzare este inferior valorii din contabilitate:

= % 333 Conturile societatilor de bursa
3021 Titluri de tranzactie
6032 Pierderi din titluri de tranzactie
111 Cont curent la BNR = 333 Conturile societatilor de bursa
8. Reclasarea titlurilor de tranzactie la titluri de plasament: 3031 Titluri de plasament = 3021 Titluri de tranzactie
9. Titluri de tranzactie date cu imprumut: 3025 Titluri date cu imprumut = 3021 Titluri de tranzactie
10. Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut, in urma cresterii cursului:
3025 Titluri date cu imprumut = 7032 Venituri din titluri de tranzactie
11. Inregistrarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut:
30257 Creante atasate = 7037 Venituri diverse din operatiuni cu titluri
12. Incasarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut: 111 Cont curent la BNR = 30257 Creante atasate
13. Restituirea titlurilor de tranzactie date cu imprumut: 3021 Titluri de tranzactie = 3025 Titluri date cu imprumut
14. Titluri de tranzactie luate cu imprumut: 3026 Titluri luate cu imprumut = 30271 Datorii privind titlurile luate cu imprumut
15. Restituirea titlurilor de tranzactie luate cu imprumut:
30271 Datorii privind titlurile luate cu imprumut = 3026 Titluri luate cu imprumut
Titlurile de plasament sunt titluri cu venit fix sau variabil achizitionate in vederea detinerii lor o perioada mai mare de 6 luni, fara insa ca aceasta detinere sa fie obligtorie pana la scadenta. In categoria titlurilor de plasament pot fi clasate, de asemenea, urmatoarele titluri:
- titluri cu durata de detinere mai mica de 6 luni, dar care nu intrunesc conditiile de piata pentru a fi clasate ca titluri de tranzactie;
- titluri de tranzactie pentru care intentia initiala a banci de a detine titlurile o perioada de cel mult 6 luni s-a schimbat pentru o perioada mai mare;
- titluri achizitionate cu intentia de a le detine pana la scadenta, dar pentru care banca nu dispune de mijloace de acoperire sau de finantare necesare titlurilor de investitii.
Evaluarea titlurilor de plasament se face la cumparare la pretul de achizitie, fara cheltuieli de achizitie sau dobanzi scurse, in cazul titlurilor cu venit fix. In cazul in care titlurile provin prin transfer din categoria titlurilor de tranzactie, vor fi inregistrate la pretul pietei din ziua transferului. Periodic are loc o reevaluare a titlurilor la cursul pietei. Daca apar diferente, acestea vor fi inregistrate diferit:
- diferentele favorabile nu se inregistreaza si nici nu folosesc la compensarea diferentelor nefavorabile inregistrate de alte titluri;
- diferentele nefavorabile fac obiectul constituirii unor provizioane pentru depreciere.
Vaanzarea titlurilor de plasament se inregistreaza la pretul de cesiune negociat. Eventualele diferente favorabile sau nefavorabile sunt preluate pe venituri sau cheltuieli.
Contabilizarea operatiunilor
Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul contului 303 - Titluri de plasament:
303 - Titluri de plasament
3031 - Titluri de plasament
30311 - Efecte publice si valori asimilate
30312 - Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30313 - Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30314 - Actiuni proprii
3035 - Titluri date cu imprumut
30351 - Efecte publice si valori asimilate
30352 - Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30353 - Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30354 - Actiuni proprii
3036 - Varsaminte de efectuat privind titlurile de plasament
3037 - Creante atasate
30371 - Efecte publice si valori asimilate
30372 - Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30373 - Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30374 - Actiuni proprii
Contul 3031 - Titluri de plasament este un cont de activ, debitandu-se la achizitia titlurilor sau la reclasarea lor ca titluri de plasament si creditandu-se la vanzarea titlurilor sau la transferul lor catre alte categorii de titluri. Contul 3035 - Titluri date cu imprumut este cont de acativ. El se debiteaza la imprumutarea titlurilor catre terti si de crediteaza la restituirea acestora. Dobanzile de incasat sunt inregistrate cu ajutorul contului 3037 - Creante atasate. Toate aceste conturi prezinta analitice in functie de natura conturilor (efecte publice, obligatiuni, actiuni, actiuni proprii).
Pentru cheltuielile aparute la achizitia titlurilor se foloseste contul 60331 - Cheltuieli de achizitie, iar pentru cele ocazionate de vanzarea titlului contul 6037 - Cheltuieli diverse din operatiuni cu titluri sau 6039 - Comisioane. Diferentele de curs inregistrate la vanzare sunt preluate pe conturi de venituri sau cheltuieli: 70336 - Venituri din cesiune, 60336 - Pierderi din cesiune.

Exemple de contabilizare:
1. Achizitia unei actiuni in cont propriu:
% = 111 Cont curent la BNR
30313 Actiuni si alte titluri cu venit variabil
60331 Cheltuieli de achizitie
3. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. Titlul prezinta o dobanda scursa:
% = 333 Conturile societatilor de bursa
30312 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
3037 Creante atasate
60331 Cheltuieli de achizitie
333 Conturile societatilor de bursa = 111 Cont curent la BNR
5. Incasarea dividendului in cont propriu: 111 Cont curent la BNR = 70333 Dividende si venituri asimilate
7. Inregistrarea periodica a dobanzii scurse la o obligatiune: 3037 Creante atasate = 70331 Dobanzi
9. Incasarea dobanzii la o obligatiune:
111 Cont curent la BNR = 3037 Creante atasate
11. Vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decat valoarea din contabilitate:
111 Cont curent la BNR = %
30313 Actiuni si alte titluri cu venit variabil
70336 Venituri din cesiune
12. Vanzarea unei obligatiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decat valoarea din contabilitate. Banca a inregistrat pentru perioada detinerii o dobanda scursa de incasat:
111 Cont curent la BNR = %
30312 Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
3037 Creante atasate
70336 Venituri din cesiune
13. Inregistrarea cheltuielilor de vanzare in cazul unui titlu de plasament: 6039 Comisioane = 111 Cont curent la BNR
14. Anularea sau diminuarea provizioanelor constituite pentru deprecierea unei obligatiuni:
39112 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor si a altor titluri cu venit fix = 76311 Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament
15. Titluri de plasament date cu imprumut: 3035 Titluri date cu imprumut = 3031 Titluri de plasament
Titlurile de investitii sunt titluri cu venit fix, achizitionate de banca cu intentia de a le pastra o perioada indelungata de timp, in principiu, pana la scadenta. Aceste titluri aduc titularului venituri regulate sub forma de dobanzi. In aceasta categorie sunt cuprinse obligatiunile, efectele publice si alte titluri cu venit fix. Titlurile de investitii trebuie protejate contra deprecierii sau variatiilor de dobanda.
Evaluarea titlurilor de investitii se face la cumparare la pret de achizitie, fara cheltuieli de achizitie sau dobanda pentru perioada scursa. In cazul in care pretul de achizitie este mai mare decat valoarea de rambursare spunem ca titlul are o prima. Daca pretul de achizitie este mai mic decat valoarea de rambursare spunem ca titlul decoteaza. Si intr-un caz si in celalalt, prima sau decotarea sunt esalonate pe durata de viata ramasa a titlului (prorata temporis), pe venituri sau cheltuieli. Titlurile de investitii care provin din categoria titlurilor de tranzactie sunt preluate la pretul zilei, iar cele care sunt transferate din categoria titlurilor de portofoliu sunt peluate la valoarea de achizitie.
Pe perioada de detinere a titlului, eventualele diferente de curs, favorabile sau nefavorabile, nu vor afecta valoarea contabila. Tinand cont de faptul ca, in principiu, titlurile ies din portofoliu la scadenta, cand se incaseaza valoarea de rambursare, putem ignora variatiile curente de curs. Ca exceptie se constituie provizioane in caz de depreciere atunci cand exista o mare probabilitate de vanzare a titlului inainte de scadenta sau in cazul riscului de faliment la emitent.
Contabilizarea operatiunilor
Contabilizarea operatiunilor cu titluri de investitii se face cu ajutorul contului 304 - Titluri de investitii:
304 - Titluri de investitii
3041 - Titluri de investitii
30411 - Efecte publice si valori asimilate
30412 - Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
3045 - Titluri date cu imprumut
30451 - Efecte publice si valori asimilate
30452 - Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
3046 - Diferente de conversie
30461 - Efecte publice si valori asimilate
30462 - Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
3047 - Creante atasate
30471 - Efecte publice si valori asimilate
30472 - Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
Contul 3041 - Tituri de investitii este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea titlurilor de investitii intrate in portofoliu si se crediteaza cu valoarea titlurilor vandute, transferate spre alte categorii de titluri sau date cu imprumut. Pentru inregistrarea dobanzilor de incasat exista contul 3047 - Creante atasate. Titlurile date cu imprumut apar in debitul contului 3045 - Titluri date cu imprumut, iar la restituirea titlului in creditul aceluiasi cont. Toate aceste conturi prezinta analitice pentru efecte publice si pentru obligatiuni.
Exemple de contabilizare
1. Achizitia unui titlu de stat in cont propriu. Nu exista dobanda scursa:
% = 111 Cont curent la BNR
3041 Titluri de investitii
60347 Cheltuieli de achizitie
2. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. Pentru obligatiune vanzatorul si-a inregistrat dobanda:
% = 333 Conturile societatilor de bursa
3041 Titluri de investitii
3047 Creante atasate
60347 Cheltuieli de achizitie
333 Conturile societatilor de bursa = 111 Cont curent la BNR
3. Inregistrarea periodica a dobanzii pe perioada de viata ramasa: 3047 Creante atasate = 70341 Venituri din titluri de investitii
4. Amortizarea primei rezultata din diferenta nefavorabila: 60342 Cheltuieli cu amortizarea primelor = 3041 Titluri de investitii
5. Esalonarea diferentei favorabile in cazul decotarii: 3041 Titluri de investitii = 70342 Venituri din titluri de investitii
6. Rambursarea titlurilor de investitii la valoare de rambursare, prin intermediul unei societati de bursa:
333 Conturile societatilor de bursa = 3041 Titluri de investitii
111 Cont curent la BNR = 333 Conturile societatilor de bursa
7. Vanzarea titlurilor de investitii prin societati de bursa, in conditiile existentei unei diferente favorabile:
333 Conturile societatilor de bursa = %
3041 Titluri de investitii
7462 Venituri din cesiunea imobolizarilor financiare
8. Titluri de plasament luate cu imprumut:
3026 Titluri luate cu imprumut = 30271 Datorii privind titlurile luate cu imprumut
9. Incasarea dobanzii la titlurile date cu imprumut: 111 Cont curent la BNR = 3047 Creante atasate
Operatiumile de pensiune reprezinta cesiuni de titluri in schimbul unor lichiditati, cu conditia rascumpararii lor la scadenta, la un pret stabilit contractual. Pensiunea de titluri poate fi simpla sau livrata. In continuare ne vom ocupa de pensiunea livrata. Pensiunea simpla a fost abordata in cadrul capitolelor 2 si 5.
Contabilizarea operatiunilor
Operatiunile de pensiune livrata fac obiectul contului 301 - Titluri primite sau date in pensiune livrata. Functionarea conturilor este asemanatoare cu a conturilor prezentate la pensiunea simpla.
301 - Titluri primite sau date in pensiune livrata
3011 - Titluri primite in pensiune livrata
30111 - Titluri primite in pensiune livrata
30117 - Creante atasate
3012 - Titluri date in pensiune livrata
30121 - Titluri date in pensiune livrata
30127 - Datorii atasate
Exemple de contabilizare
1. Acordarea unui credit catre un client printr-o operatiune de primire in pensiune:
30111 Titluri primite in pensiune livrata = 2511 Conturi curente
2. Acordarea unui credit catre o alta banca printr-o operatiune de primire in pensiune livrata:
30111 Titluri primite in pensiune livrata = 111 Cont curent la BNR
3. Imprumut primit de la alta banca printr-o operatiune de dare in pensiune livrata:
111 Cont curent la BNR = 30121 Titluri date in pensiune livrata
4. Inregistrarea dobanzii de incasat: 30117 Creante atasate = 7031 Dobanzi de la titlurile primite in pensiune livrata
5. Inregistrarea dobanzii de platit: 6031 Dobanzi la titlurile date in pensiune livrata = 30127 Datorii atasate
6. Incasarea dobanzii la creditul acordat:
2511 Conturi curente = 30117 Creante atasate
7. Rambursarea creditului acordat clientului printr-o operatiune de primire in pensiune livrata:
2511 Conturi curente = 3011 Titluri primite in pensiune livrata
8. Rambursarea imprumutului primit de la o banca printr-o operatiune de cedare in pensiune livrata:
30121 Titluri date in pensiune livrata = 111 Cont curent la BNR
Emisiunea de titluri reprezinta o modalitate de imprumut prin care banca poate atrage resurse de pe pietele de capital. In functie de necesitati si de categoria de titluri emise, banca poate sa obtina lichiditati pe termen scurt, mediu sau lung.
Titlurile emise de banca sunt: titluri de piata interbancara - sunt emise de banci pe piata interbancara pentru a obtine lichiditati pe termen scurt. Aceste titluri imbraca forma certificatelor interbancare cu dobanda platita in avans sau in fine si a biletelor la ordin negociabile. titluri de creante negociabile - aduc bancilor resurse pe termen scurt si mediu. Aici sunt cuprinse biletele de trezorerie si certificatele de depozit. obligatiuni - sunt emise de banci, in special pentru atragerea de resurse pe termen mediu si lung. alte titluri.
Contabilizarea operatiunilor Operatiunile de emitere de titluri sunt evidentiate in contabilitate utilizand conturile din grupa 32 - Datorii constituite prin titluri:
Grupa 32 - Datorii constituite prin titluri
321 - Titluri de piata interbancara
3211 - Titluri de piata interbancara
3217 - Datorii atasate
322 - Titluri de creante negociabile
3221 - Titluri de creante negociabile
3227 - Datorii atasate
325 - Obligatiuni
3251 - Obligatiuni
3257 - Datorii atasate
326 - Alte datorii constituite prin tituri
3261 - Alte datorii constituite prin tituri
3267 - Datorii atasate
Conturile din grupa 32 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza la emiterea titlurilor si se debiteaza la rambursarea lor, de obicei in contrapartida cu un cont de trezorerie. Valoarea la care se inregistreaza in contabilitate este valoarea de rambursare a titlurilor emise. Cheltuielile de emisiune pot fi cuprinse in totalitate pe conturile de cheltuieli aferente unui singur exercitiu sau pot fi esalonate cu ajutorul contului 3749 - Alte cheltuieli de repartizat, pe mai multe exercitii. Pentru dobanzile datorate de banca exista pentru fiecare categorie de titlu un cont de datorii atasate (ct. 3217, 3227, 3257, 3267).
Pentru dobanzi platite in avans exista contul 375 - Cheltuieli inregistrate in avans. In cazul in care emisiunea s-a realizat cu acordarea unor prime de emisiune sau de rambursare, se utilizeaza pentru inregistrarea si esalonarea acestora pana la scadenta, contul 374 - Cheltuieli de repartizat. Daca titlurile sunt numai subscrise fara a fi platite se apeleaza la contul 3556 - Alti debitori diversi.
Exemple de contabilizare
1. Emiterea unui certificat de depozit cu dobanda platita in fine:
111 Cont curent la BNR = 3221 Titluri de creante negociabile
2. Emiterea unui bilet de trezorerie cu dobanda platita in avans:
% = 3221 Titluri de creante negociabile
111 Cont curent la BNR
375 Cheltuieli inregistrate in avans
3. Emiterea unei obligatiuni cu prima de emisiune:
% = 3251 Obligatiuni
111 Cont curent la BNR
3741 Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix
4. Subscrierea unei obligatiuni: 3556 Alti debitori diversi = 3251 Obligatiuni
5. Plata obligatiunilor subscrise: 111 Cont curent la BNR = 3556 Alti debitori diversi
6. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit in fine sau la o data ulterioara emisiunii la o obligatiune:
60363 Dobanzi privind obligatiunile = 3257 Datorii atasate
7. Plata dobanzii la o obligatiune: 3257 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR
8. Amortizarea primei de emisiune la o obligatiune:
60369 Alte cheltuieli privind datoriile pe titluri = 3741 Prime de emisiune privind titlurile cu venit fix
9. Rambursarea la scadenta a unui certificat interbancar: 3211 Titluri de piata interbancara = 111 Cont curent la BNR
10. Rambursarea la scadenta a unui certificat de depozit:
3221 Titluri de creante negociabile = 111 Cont curent la BNR
In cadrul operatiunilor diverse se evidentiaza relatiile bancii cu personalul, asigurarile si protectia sociala, bugetul statului si cu actionarii. Tot aici sunt contabilizate intrarile si consumurile de stocuri, precum si provizioanele constituite pentru acestea. Operatiunile diverse apar inregistrate in contabilitate prin internediul conturilor din clasa 3 - Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse. Inregistrarile sunt in mare parte asemanatoare cu cele din contabilitatea celorlalte societati nebancare.
Datoriile si creantele privind personalul apar in urma prestatiilor individuale ale salariatilor, prestatii ce sunt remunerate de banca. Astfel, acestia primesc remuneratii sub forma salariului de baza, sporurilor, adaosurilor, premiilor, indemnizatiilor pentru concedii de odihna si pentru situatii de incapacitate temporara de munca si a altor avantaje sub forma materiala sau financiara. De asemenea, banca realizeaza o serie de retineri din remuneratia personalului in conformitate cu legislatia in viguare, cu decizii judecatoresti sau in baza unor obligatii contractuale ale angajatilor. Plata salariilor nete, ramase dupa oprirea retinerilor, se face in numerar prin casierie sau prin virament in cont bancar.
Contabilizarea operatiunilor
Datoriile si creantele privind personalul sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul contului 351 - Personal si conturi asimilate, dezvoltat pe mai multe analitice:
351 - Personal si conturi asimilate
3511 - Personal - remuneratii datorate
3512 - Personal - ajutoare materiale datorate
3513 - Participarea personalului la profit
3514 - Avansuri acordate personalului
3515 - Drepturi de personal neridicate
3516 - Retineri din remuneratii datorate tertilor
3519 - Alte datorii si creante in legatura cu personalul
35191 - Alte datorii in legatura cu personalul
35192 - Alte creante in legatura cu personalul
Conturile 3511, 3512, 3513, 3515, 3516 si 35191 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza cu sumele datorate de banca salariatilor si se debiteaza la plata acestor sume catre salariati. Contul 3514 - Avansuri acordate personalului este un cont de activ, ce se debiteaza la plata avansului catre salariati si se crediteaza la deducerea acestuia din salariu, in corespondenta cu contul 3511 - Personal - remuneratii datorate.
Exemple de contabilizare
1. Acordarea avansului din salariu: 3514 Avansuri acordate personalului = 2511 Conturi curente
2. Inregistrarea salariului brut cuvenit personalului:
611 Cheltuieli cu remuneratiile personalului = 3511 Personal - remuneratii datorate
3. Inregistrarea retinerilor din salariu (in ordine: impozit pe salariu, contributii la pensia suplimentara si la ajutorul de somaj, avansul din salariu platit, popriri, alte datorii):
3511 Personal - remuneratii datorate = %
3533 Impozitul pe salarii
35212 Contributia personalului pentru pensia suplimentara
35222 Contributia personalului la fondul de somaj
3514 Avansuri acordate personalului
3516 Retineri din remuneratii datorate tertilor
35191 Alte datorii in legatura cu personalul
4. Contributia pentru fondul de sanatate, retinuta din impozitul pe salarii:
3533 Impozitul pe salarii = 35211 Contributia unitatii la asigurarile sociale
5. Plata in numerar a salariului net catre personal: 3511 Personal - remuneratii datorate = 101 Casa
Datoriile si creantele bancii privind asigurarile si protectia sociala sunt legate de contributia bancii la alimentarea fondurilor de asigurari sociale si de somaj.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru evidentierea datoriilor si creantelor privind asigurarile si protectia sociala se utilizeaza contul 352 - Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate:
352 - Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate
3521 - Asigurari sociale
35211 - Contributia unitatii la asigurarile sociale
35212 - Contributia personalului pentru pensia suplimentara
3522 - Ajutor de somaj
35221 - Contributia unitatii la fondul de somaj
35222 - Contributia personalului la fondul de somaj
3526 - Alte datorii si creante sociale
35261 - Alte datorii sociale
35262 - Alte creante sociale
Aceste conturi sunt de pasiv (exceptie face contul 35262 - Alte creante sociale). Ele sunt creditate la inregistrarea datoriei de plata fata de bugetele asigurarilor si protectiei sociale si sunt debitate la stingerea acestor obligatii, prin efectuarea
varsamintelor.
1. Contributia bancii la asigurarile sociale:
6121 Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale = 35211 Contributia unitatii la asigurarile sociale / asigurari
sociale
2. Contributia unitatii la fondul de sanatate:
6121 Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale = 35211 Contributia unitati la asigurarile sociale / fond de sanatate
3. Virarea contributiei bancii la asigurarile sociale catre buget:
35211 Contributia unitatii la asigurarile sociale = 111 Cont curent la BNR
4. Contributia unitatii la fondul de somaj:
6122 Cheltuieli privind contributia unitatii pentru fondul de somaj = 35221 Contributia unitatii la fondul de somaj
5. Virarea contributiei bancii la fondul de somaj:
35221 Contributia unitatii la fondul de somaj = 111 Cont curent la BNR
Bancile sunt obligate sa participe, alaturi de alte unitati economice, la alimentarea bugetului statului sau a unor fonduri speciale. Astfel ele efectueaza varsaminte in contul impozitului pe profit, impozitului pe salarii, taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite si taxe asimilate. Totodata, ele pot beneficia de venituri din partea statului sub forma unor subventii. Impozitul pe profit se determina prin aplicarea unei cote procentuale la profitul impozabil determinat.
Impozitul pe salarii este suportat de salariati sau de colaboratori din veniturile brute obtinute pe parcursul unei luni si este platit de banca. Impunerea se realizeaza pe transe de venit lunar impozabil prin aplicarea unor cote progresive de impozit.
Societatile bancare sunt exceptate de la plata taxei pe valoarea adaugata. Totusi, ele sunt obligate sa plateasca aceasta taxa, in conditiile legii, pentru bunuri livrate si servicii prestate, care nu se incadreaza in specificul bancar. Suma de plata (TVA de plata) se stabileste lunar prin diferenta dintre valoarea taxei aferente bunurilor si serviciilor valorificate (TVA colectata) si valoarea taxei pentru bunuri si servicii achizitionate (TVA deductibila). In cazul in care diferenta este negativa (TVA de recuperat), aceasta poate compensa taxa de plata din luna urmatoare. Daca valoarea sumei de recuperat depaseste un anumit plafon, in conditiile legii poate fi returnata de la buget.
Subventiile de care pot beneficia bancile reprezinta sume de bani primite gratuit de la stat pentru finantarea unor cheltuieli de investitii, de exploatare (de exemplu credite cu dobanda redusa) sau pentru acoperirea unor pierderi.
Contabilizarea operatiunilor
In contabilitate, datoriile si creantele bancii fata de bugetul statului sunt evidentiate cu ajutorul urmatoarelor conturi:
353 - Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate
3531 - Impozitul pe profit
3532 - Taxa pe valoarea adaugata
35323 - TVA de plata
35324 - TVA de recuperat
35326 - TVA deductibila
35327 - TVA colectata
35328 - TVA neexigibila
3533 - Impozitul pe salarii
3534 - Subventii
3536 - Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
3538 - Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate
3539 - Alte datorii si creante cu bugetul statului
35391 - Alte datorii fata de bugetul statului
35392 - Alte creante privind bugetul statului
35393 - Datorii fata de stat
35394 - Creante in legatura cu statul
Conturile 3531 - Impozitul pe profit, 3533 - Impozitul pe salarii, 3536 - Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate sunt conturi de pasiv, ce se crediteaza la constituirea obligatiei de plata si se debiteaza la efectuarea platii, in corespondenta cu creditul contului 111 - Cont curent la BNR. Contul 3534 - Subventii este un cont de activ. El este debitat la inregistrarea subventiei si este creditat la incasarea ei. Contul 35327 - TVA colectata este un cont de pasiv. El se crediteaza la vanzarea acelor bunuri sau servicii pentru care banca plateste taxa pe valoarea adaugata si se debiteaza la sfarsitul lunii in contrapartida cu contul 35326 - TVA deductibila si cu contul 35323 - TVA de plata, daca valoarea colectata este mai mare decat cea deductibila.Contul 35326 - TVA deductibila este un cont de activ care este debitat la achizitionarea unor bunuri sau servicii, purtatoare de TVA si este creditat la regularizare in corespondenta cu debitul contului 35327 - TVA colectata si cu debitul contului 35324- TVA de recuperat, in cazul in care valoarea taxei deductibile este mai mare decat valoarea taxei colectate. Contul 35323 - TVA de plata este un cont de pasiv, ce se crediteaza cu suma datorata bugetului, in corespondenta cu contul 35327 si se debiteaza la virarea sumei catre buget, in corespondenta cu contul 111 - Cont curent la BNR sau la compensarea sumei de plata cu o suma de recuperat din lunile precedente, in corespondenta cu contul 35324 - TVA de recuperat. Acest ultim cont (35324) este un cont de activ, ce se debiteaza cu suma de recuperat de la buget, in corespondenta cu contul 35326 - TVA deductibila si se crediteaza cu suma primita de la buget, in corespondenta cu contul 111 - Cont curent la BNR sau cu suma ce diminueaza obligatia de plata in luna urmatoare, in corespondenta cu contul 3323 - TVA de plata.
Exemple de contabilizare
1. Inregistrarea impozitului pe profit datorat: 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 3531 Impozitul pe profit
2. Virarea la buget a impozitului pe profit:
3531 Impozitul pe profit = 111 Cont curent la BNR
3. Inregistrarea impozitului pe salariu:
% = 3533 Impozit pe salarii
3511 Personal - remuneratii
3512 Personal - ajutoare materiale datorate
3513 Participarea personalului la profit
4. Virarea la buget a impozitului pe salariu:
3533 Impozit pe salarii = 111 Cont curent la BNR
5. Inregistrarea taxei pe valoarea adaugata pentru bunuri si servicii valorificate, altele decat cele bancare:
3556 Alti debitori diversi = 35327 TVA colectata
6. Virarea taxei pe valoarea adaugata de plata catre buget: 35323 TVA de plata = 111 Cont curent la BNR
7. Inregistrarea impozitului pe dividende: 354 Dividende de plata = 3536 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
8. Virarea impozitului pe dividende catre buget:
3536 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 111 Cont curent la BNR
Debitorii diversi apar in urma operatiunilor privind avansuri nedecontate, pagube materiale, amenzi, penalitati, echipamente de lucru date personalului. Creditorii diversi reprezinta rezultatul operatiunilor cu depozite de garantii primite la operatiunile de leasing si locatie simpla si al unor datorii fata de furnizorii de bunuri si servicii.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru a evidentia contabil operatiunile privind debitorii si creditorii diversi se folosesc urmatoarele conturi:
355 - Debitori diversi
3551 - Depozite de garantii varsate
3552 - Debitori din avansuri spre decontare
3556 - Alti debitori diversi
3557 - Creante atasate
356 - Creditori diversi
3561 - Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla
3566 - Alti creditori diversi
3567 - Datorii atasate
Conturile de debitori sunt conturi de activ, ce se debiteaza la constatarea creantelor bancii fata de debitori si se crediteaza la stingerea acestor creante. Conturile de creditori diversi sunt conturi de pasiv. Ele inregistreaza pe credit datoria bancii fata de creditori si pe debit stingerea acestor datorii.
Exemple de contabilizare
1. Constituirea de depozite de garantii si cautiuni la alte banci: 3551 Depozite de garantii varsate = 111 Cont curent la BNR
2. Garantii si cautiuni restituite bancii: 111 Cont curent la BNR = 3551 Depozite de garantii varsate
3. Garantii primite pentru operatiuni de leasing si locatie simpla:
2511 Conturi curente = 3561 Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla
4. Restituirea de catre banca a garantiei primita pentru operatiuni de leasing si locatie simpla:
3561 Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla = 2511 Conturi curente
Stocurile societatilor bancare sunt asemanatoare cu cele ale societailor nebancare, dispunand de conturi ce reflecta natura lor. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor privind stocurile se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 6 - Conturi de stocuri:
Grupa 36 - Conturi de stocuri
361 - Valori din aur, metale si pietre pretioase
362 - Materiale
363 - Obiecte de inventar
364 - Uzura obiectelor de inventar
365 - Stocuri aflate la terti
367 - Alte stocuri si asimilate
368 - Alte bunuri diverse
Exceptand contul 364 - Uzura obiectelor de inventar, toate celelalte conturi de stocuri sunt de activ. Ele se debiteaza la intrarea bunurilor respective in patrimoniul bancii sau la trimiterea lor la terti, in cazul contului 365 - Stocuri aflate la terti si se crediteaza la iesirea bunurilor din evidenta bancii sau la returnarea lor de catre terti. Contul 364 este un cont de pasiv ce se crediteaza la includerea pe cheltuieli a valorii obiectelor de inventar si se debiteaza la scoaterea acestora din evidenta bancii.
Exemple de contabilizare:
1. Aur achizitionat de la populatie:
361 Valori din aur, metale si pietre pretioase = 101 Casa
2. Materiale cumparate: 362 Materiale = 111 Cont curent la BNR
3. Materiale consumate: 631 Cheltuieli cu materiale = 362 Materiale
4. Vanzarea de imprimate bancare: 649 Alte cheltuieli diverse de exploatare = 362 Materiale
5. Obiecte de inventar achizitionate de la un client: 363 Obiecte de inventar = 2511 Conturi curente
6. Vanzarea obiectelor de inventar: 2511 Conturi curente = 7499 Alte venituri
7. Formulare cu regim special, timbre si bilete de calatorie cumparate de banca:
367 Alte stocuri si asimilate = 3566 Alti creditori diversi
8. Bunuri provenite din executarea creantelor bancii prin adjudecare: 368 Alte bunuri diverse = 3566 Alti creditori diversi

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR BANCARE

Cheltuielile bancare cuprind sumele si valorile platite sau de platit pentru resurse imprumutate sau atrase, pentru materiale consumate, servicii si lucrari prestate de terti, pentru remunerarea personalului si executarea unor obligatii legale sau contractuale. Tot in categoria cheltuielilor bancare intra si cheltuielile cu amortizarile si provizioanele, pierderile si alte cheltuieli exceptionale. Dupa natura lor, cheltuielile bancare pot fi impartite in urmatoarele categorii, care stau si la baza crearii grupelor de conturi de cheltuieli din clasa 6 - Cheltuieli: cheltuieli de exploatare bancara; cheltuieli cu personalul; impozite si taxe; cheltuieli cu materiale, lucrari si servicii efectuate de terti; cheltuieli diverse de exploatare; cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile; cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile; cheltuieli exceptionale; cheltuieli cu impozitul pe profit. In continuare sunt prezentate cateva dintre cele mai reprezentative cheltuieli ale societatilor bancare, punand accent pe specificul activitatii acestor societati.
Cheltuielile de exploatare bancara sunt generate de activitatea de baza a societatii bancare si formeaza cea mai numeraoasa grupa de cheltuieli. In marea lor majoritate, acestea sunt cheltuieli ce privesc exercitiul financiar curent. Dobanzile platite de banca pentru remunerarea resurselor obtinute sub forma de imprumuturi sau depozite reprezinta cele mai importante cheltuieli de exploatare. Alte cheltuieli sunt constituite din comisioane platite de banca si din pierderi inregistrate la variatiile de curs sau la cesiunea titlurilor si devizelor. O categorie distincta de cheltuieli de exploatare o formeaza cheltuielile legate de operatiunile de leasing si locatie simpla. Sunt cuprinse aici cheltuielile cu amortizarile bunurilor date in inchiriere, provizioanele create pentru acestea si eventualele pierderi inregistrate. Mai apar inregistrate la cheltuieli de exploatare si cheltuielile privind datoriile subordonate si fondurile publice alocate, cheltuielile privind operatiuni din afara bilantului si cheltuielile cu gestionarea mijloacelor de plata.
Contabilizarea operatiunilor
Cheltuielile de exploatare bancara sunt inregistrate contabil in grupa 60 - Cheltuieli de exploatare bancara:
Conturile din grupa cheltuielilor de exploatare bancara sunt conturi de activ. Ele se debiteaza, in cele mai multe cazuri, la aparitia cheltuielii in contrapartida cu un cont de creante atasate, daca este vorba de inregistrarea unei dobanzi de platit, cu un cont de trezorerie , in cazul in care banca plateste comisioane, cu un cont de titluri, la deprecierea acestora sau cu contul 3722 - Contravaloarea pozitiei de schimb, la aparitia unor pierderi din operatiuni cu devize. In cazul unor dobanzi platite in avans, contul creditat va fi 375 - Cheltuieli inregistrate in avans. Creditarea conturilor de cheltuieli de exploatare se face la descarcarea acestora, la sfarsitul exercitiului, prin debitul contului 591 - Profit si pierdere sau al contului 341 - Decontari intrabancare, daca este cazul unei subunitati ce nu este organizata ca centru de profit.
Exemple de contabilizare
1. Dobanzi pentru imprumuturile de refinantare primite de la BNR:
6011 Dobanzi la Banca Nationala a Romaniei = 1172 Datorii atasate
2. Dobanzi la un depozit la termen deschis de o alta banca:
60132 Dobanzi la depozitele la termen = 1327 Datorii atasate
3. Dobanzi la un imprumut de pe o zi pe alta, primit de la o alta banca:
60141 Dobanzi la imprumuturile de pe o zi pe alta = 1427 Datorii atasate
4. Comisioane platite pentru operatiuni interbancare: 6019 Comisioane = 111 Cont curent
5. Dobanzi creditoare la contul curent al unei persoane fizice:
6024 Dobanzi la conturile curente = 25172 Datorii atasate
6. Dobanzi la un depozit la termen, deschis de un agent economic:
60252 Dobanzi la depozitele la termen = 2537 Datorii atasate
7. Dobanzi platite in avans la certificate de depozit:
6026 Dobanzi la certificatele de depozit, carnetele si libretele de economii = 375 Cheltuieli inregistrate in avans
8. Reevaluarea unui titlu de tranzactie, in urma scaderii cursului:
6032 Pierderi din titluri de tranzactie = 3021 Titluri de tranzactie
9. Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut, in urma scaderii cursului:
6032 Pierderi din titluri de tranzactie = 3025 Titluri date cu imprumut
10. Cheltuieli la achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa:
60331 Cheltuieli de achizitie = 333 Conturile societatilor de bursa
11. Pierderi inregistrate la vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mic decat valoarea din contabilitate: 60336 Pierderi din cesiune = 30313 Actiuni si alte titluri cu venit variabil
12. Amortizarea primei la un titlu de investitii: 60342 Cheltuieli cu amortizarea primelor = 3041 Titluri de investitii
13. Dobanzii de platit la o emisiune de obligatiuni:
60363 Dobanzi privind obligatiunile = 3257 Datorii atasate
14. Inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la operatiuni in devize:
6061 Pierderi din operatiuni de schimb sau arbitraj = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb
15. Esalonarea pe cheltuieli a deportului de platit la o operatiune in devize:
60172 Report /deport = 377 Cheltuieli de platit
Cheltuielile diverse de exploatare cuprind veniturile retrocedate si cheltuielile refacturate legate de operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun sau pierderile din cesiunea imobilizarilor.
Contabilizarea operatiunilor
Pentru contabilizarea acestor operatiuni se utilizeaza grupa de conturi 64 - Cheltuieli diverse de exploatare:
Grupa 64 - Cheltuieli diverse de exploatare
641 - Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun
642 - Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun
643 - Cota-parte din cheltuielile sediului social
646 - Pierderi din cesiunea imobilizarilor
6461 - Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale
6462 - Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare
649 - Alte cheltuieli diverse de exploatare
Conturile de cheltuieli diverse de exploatare sunt conturi de activ. Acestea se debiteaza in general prin creditul contului 377 - Cheltuieli de platit sau al unui cont de imobilizari (grupa 44), in cazul pierderilor din cesiune.
Exemple de contabilizare
1. Venituri datorate coparticipantilor din contractele derulate in comun, reprezentand venituri retrocedate de banci:
641 Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun = 377 Cheltuieli de platit
2. Cheltuieli ce revin banci din din operatiuni de exploatare nebancara efectuate in comun:
642 Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancare efectuate in comun = 377 Cheltuieli de platit
3. Pierderi inregistrate la vanzarea unei cladiri:
6461 Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale = 44221 Cladiri
Cheltuielile cu provizioanele se fac in scopul crearii anumitor rezerve, utilizabile in viitor pentru finantarea pierderii sau deprecierii unui element de activ (creanta, titlu, imobilizari) sau pentru acoperirea unei cheltuieli cu probabilitate mare de aparitie dupa inchiderea exercitiului. Provizioanele constituite de banca se pot incadra in trei categorii: provizioane pentru deprecierea sau pierderea unor creante sau imobilizari; provizioane pentru riscuri si cheltuieli; provizioane reglementate.
Contabilizarea operatiunilor
Evidentierea contabila a cheltuielilor cu provizioane si a pierderilor din creante nerecuperabile se face cu ajutorul conturilor din grupa 66:
Conturile din grupa 66 sunt conturi de activ. Conturile de cheltuieli cu provizioanele se debiteaza in corespondenta cu creditul unui cont de provizioane, specific activului pentru care se provizioneaza. In cazul utilizarii devizelor, se crediteaza contul 3722 - Contravaloarea pozitiei de schimb. Conturile 667 - Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane si 668 - Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane se debiteaza prin creditul conturilor de creante indoielnice, dobanzi indoielnice si creantele atasate acestora. Creditarea conturilor din grupa 66 se face in corepondenta cu conturile 591 - Profit si pierdere sau 341 - Decontari intrabancare.
Exemple de contabilizare
1. Constituirea de provizioane pentru operatiuni interbancare:
6611 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit = 1911 Provizioane specifice de risc de credit
6612 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda
2. Constituirea de provizioane pentru operatiuni cu clientela:
6621 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit = 2911 Provizioane specifice de risc de credit
6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda
3. Constituirea de provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament si titlurilor de investitii:
6631 Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor = 391 Constituiri de provizioane pentru deprecierea titlurilor
4. Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice:
6637 Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice = 399 Provizioane pentru creante restante si indoielnice
5. Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice in devize:
6637 Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice = 3722 Contravaloarea pozitiei de schimb
Reprezinta o cheltuiala facuta cu impozitul pe profit datorat de banca. Din punct de vedere contabil exista contul de cheltuieli 691 - Cheltuieli cu impozitul pe profit, ce se debiteaza in corespondenta cu contul 3531 - Impozit pe profit:
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 3531 Impozitul pe profit
La sfarsitul exercitiului, contul de cheltuieli 691 se descarca in contul de 591 pentru stabilirea rezultatului sau prin contul 341 in cazul in care rezultatul se stabileste la un nivel superior, la sucursala sau centrala:
591 Profit si pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit sau
341 Decontari intrabancare = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
Veniturile bancare reprezinta, in principal, contravaloarea serviciilor realizate de banca in baza functiilor de intermediere si de gestiune a mijloacelor de plata. Astfel, banca incaseaza dobanzi la creditele acordate sau la depozitele create la alte unitati bancare, incaseaza comisioane, chirii la operatiuni de leasing si alte venituri exceptionale, ce nu caracterizeaza activitatea curenta bancara. Putem clasifica toate aceste venituri in urmatoarele grupe, ce corespund si grupelor de conturi din planul contabil pentru societatile bancare: venituri din activitatea de exploatare bancara; venituri diverse de exploatare; venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate; venituri exceptionale; venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit.
Contabilitatea veniturilor se tine folosind conturi din clasa 7. Comun acestor conturi este faptul ca sunt conturi de pasiv, ce incep a functiona prin a se credita in timpul exercitiu;ui financiar si se debiteaza la sfarsitul anului prin descarcare in contul 591 - Profit sau pierdere sau in contul 341 - Decontari intrabancare, daca rezultatul nu se stabileste la nivelul subunitatii bancare.
Veniturile din activitatea de exploatare bancara reprezinta cea mai diversa si mai importanta categorie de venituri. Acestea sunt detaliate in mod asemanator cheltuielilor cu activitatea de exploatare, find compuse din dobanzi incasate la operatiuni de creditare si la depozite create la banci, din comisioane incasate, din dobanzi, dividende si diferente favorabile inregistrate la operatiunile cu titluri si devize, ca si din venituri create la operatiunile de finantare prin leasing. Cesiunile de imobilizari pot crea, de asemenea venituri de exploatere bancara.
Contabilizarea operatiunilor
Veniturile din activitatea de exploatare bancara sunt inscrise in contabilitate folosin conturile grupei 70:
Toate conturile de venituri din grupa 70 sunt conturi de pasiv si incep a functiona prin creditare. Creditarea se face, de regula, in corespondenta cu debitarea unor conturi de creante atasate, pentru veniturile din dobanzi, de titluri, pentru veniturile create de acestea sau prin debitarea contului 3722 - Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul unor venituri la operatiunile in devize.
Veniturile diverse din exploatare reprezinta transferuri de cheltuieli catre alte banci sau subunitati bancare, venituri din operatiuni efectuate in comun sau venituri din activitatea subunitatilor bancare din strainatate. Tot aici mai sunt cuprinse si venituri realizate la cesiunea imobilizarilor sau cote-parti din subventiile de investitii.
Contabilizarea operatiunilor
Contabilizarea acestor operatiuni se face cu ajutorul conturilor din grupa 74 - Venituri diverse din exploatare:
Conturile pentru venituri diverse din exploatare sunt conturi de activ. Se pot credita in corespondenta cu conturi din clasa 3, in cazul unor venituri de primit sau al debitorilor, cu contul 5412, pentru subventii de primit sau cu contul 3722, pentru venituri in devize.
Exemple de contabilizare
1. Venituri in devize aferente activitatii subunitatilor din strainatate:
3722 Contravaloarea pozitiei de schimb = 743 Cota-parte din cheltuielile sediului social
2. Venituri din cesiunea imobilizarilor:
3556 Alti debitori diversi = 7461 Venituri din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale
3. Venituri din valorificarea unor bunuri la executarea garantiilor:
3556 Alti debitori diversi = 7495 Venituri privind bunurile mobile si imobile din executarea creantelor
Veniturile din provizioane apar atunci cand se anuleaza total sau partial un provizion datorita faptului ca activul pentru care s-a provizionat este vandut sau iese din evidenta bancii. La fel se procedeaza si in cazul diminuarii sau disparitiei riscurilor pentru care s-a provizionat.
Contabilizarea operatiunilor
Evidenta acestor operatiuni se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi de venituri:
Aceste conturi de activ sunt creditate in corespondenta cu debitul conturilor de provizioane specifice diferitelor active sau riscuri.
Veniturile exceptionale sunt venituri care nu sunt legate de activitatea curenta a bancii. Ele se impart in doua grupe: venituri exceptionale din operatiuni de gestiune si venituri exceptionale din provizioane.
Contabilizarea operatiunilor
Evidenta veniturilor exceptionale se tine cu ajutorul conturilor din grupa 77: Conturile din grupa 77 sunt conturi de activ. Ele se pot credita in contrapartida cu un cont de trezorerie, la incasarea despagubirilor si penalitatilor sau cu contul 559 - Alte provizioane, in cazul veniturilor exceptionale din provizioane.
Bancile isi creaza o rezerva determinata procentual la volumul creditelor acordate. Nivelul acestei rezervei se actualizeaza in functie de variatia volumului creditelor. In cazul in care ea trebuie diminuata, apare un venit pentru banca evidentiat in contul 781 - Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit. Operatiunea se face in corespondenta cu debitul contului 514 - Rezerva generala pentru riscul de credit, conform reglementarilor legale:
514 Rezerva generala pentru riscul de credit, conform reglementarilor legale = 781 Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit