Pragul de rentabilitate si intervalul de siguranta
Cunoasterea pragului de rentabilitate si a intervalului de siguranta este utila in activitatea practica de evaluare, intrucât se pot face judecati corespunzatoare asupra comportamentului firmei in cazul modificarii unor variabile care influenteaza mecanismul de functionare al acesteia (apreciere a riscului).
-Pragul de rentabilitate, respectiv cifra de afaceri care asigura recuperarea cheltuielilor este data de relatia
Q = S Chv + S Chf
in care:
S Chf = suma cheltuielilor fixe
S Chv = suma cheltuielilor variabile
-Intervalul de siguranta (Is)
Is=(1-Q/V)100
in care:
Q = pragul de rentabilitate
V = venituri
Pentru activitatea practica de evaluare, cunoasterea unei asemenea situatii este deosebit de importanta in alegerea metodelor de evaluare, precum si pentru previzionarea profitului care se va lua in calcul.
Modelele de diagnostic al rentabilitatii prin intermediul sumei profitului, trebuie considerate ca fiind "tipuri", in baza carora se pot construi si alte modele, in raport de specificul fiecarei unitati.
Diagnosticul pe baza ratelor de rentabilitate
in elaborarea diagnosticului firmei, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparatii in timp, precum si in raport de anumite norme sau standarde, niveluri medii, firme comparabile etc.
Rata rentabilitatii comerciale (Rc)
Prin continut, acest indicator caracterizeaza eficienta intregii activitati comerciale a firmei in cursul exercitiului, si este utila in pozitionarea firmei pe piata in raport de altele cu care este in concurenta. in cazul in care se vând mai multe tipuri de produse rata rentabilitatii comerciale poate fi exprimatasi astfel:
Rata rentabilitatii economice (a activului) (Re), caracterizeaza eficienta elementelor materiale angajate in activitatea firmei. Optiunea pentru o asemenea rata este data de faptul ca intregul capital folosit de firma, este investit in elemente de activ, care intr-o forma sau alta, direct sau indirect, contribuie la obtinerea profitului. Prezinta importanta in gestionarea capitalului in dimensionarea eforturilor pentru obtinerea unui anumit profit in raport de rezultatele concurentei, marimi medii sau normale in domeniului in care functioneaza firma.
Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rc) (in literatura de specialitate se regaseste sub denumirea de rentabilitatea costurilor). Caracterizeaza eficienta costurilor. in activitatea practica prezinta importanta in estimarea si negocierea preturilor de vânzare a produselor sau tarifelor pentru prestari de servicii. De asemenea, permite pozitionarea produselor sub aspectul rentabilitatii fata de media pe intreprindere. Elementele de calcul ale ratei rentabilitatii resurselor consumate sunt rezultatul exploatarii (RE) si cheltuielile de exploatare aferente cifrei de afaceri ( S qc).
Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu (Rf),
Din model rezulta ca rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu este dependenta de:
- viteza de rotatie a activelor totale(V/A), care exprima volumul vânzarilor pe unitate monetara investita. Cu cât rotatia activelor este mai mare, cu atât sporeste eficienta capitalului investit, daca in activitatea de exploatare se obtine profit;
- pârghia financiara (A/Kp), prin care se exprima in mod sintetic, corelatia dintre structura financiara si capitalul imprumutat;
- rentabilitatea neta a veniturilor (Pn/V), in care se reflecta, in principal, eficienta activitatii de exploatare. in acelasi timp, este utila in pozitionarea firmei in raport de altele din aceeasi ramura sau domeniu de activitate. Daca rata este peste media sectorului (ramurii), exista un avantaj competitional fata de concurenti, ceea ce constituie un element de siguranta in activitatea viitoare.
- Analiza riscului intreprinderii
Alaturi de analiza rentabilitatii, un aspect esential pentru diagnosticarea firmei il reprezinta analiza riscului, care in fond reprezinta cealalta fateta a rentabilitatii. in functie de problemele pe care le imbraca riscul problematica poate fi structurata astfel:
- analiza riscului economic (de exploatare);
- analiza riscului financiar;
- analiza riscului de faliment.
a) Analiza riscului economic Riscul economic este legat de capacitatea intreprinderii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variatiile generate de mediul economic. El exprima volatilitatea rezultatului la modificarea conditiilor de exploatare.
Ca instrumente de analiza se retin: analiza pe baza punctului critic al rentabilitatii (global si pe produs) si elasticitatea rezultatului exploatarii in raport cu nivelul de activitate.
b) Analiza riscului financiar Riscul financiar caracterizeaza variabilitatea indicatorilor de rezultate datorita influentei structurii de finantare.
Ca instrumente de analiza se retin: analiza pe baza CA critice (metodologie similara cu analiza punctului critic al rentabilitatii) si analiza corelatiei rentabilitate financiara-rentabilitate economica (efectul de pârghie financiara).
c) Analiza riscului de faliment (metoda scorurilor)
Scorul constituie o metoda de diagnostic extern care consta in masurarea si interpretarea riscului la care se expune investitorul, creditorul intreprinderii, dar si intreprinderea ca sistem in activitatea viitoare; se bazeaza pe elaborarea unei judecati de valoare combinând liniar un grup de rate financiare (sau variabile) semnificative.
