contabilitate: creşterea numărului şi puterii companiilor transnaţionale; globalizarea economiilor, cu predilecţie a pieţelor financiare; creşterea capitalizării bursiere şi dezvoltarea şi apariţia de noi produse financiare.
În aceste condiţii, producţia şi comunicarea unor informaţii financiare relevante, credibile, comparabile care să utilizeze un limbaj contabil comun în măsură să asigure
comunicarea între toate categoriile de utilizatori de informaţii sunt vitale mediului de afaceri.
Unica soluţie pentru realizarea acestor cerinţe este armonizarea/covergenţa/conformitatea
contabilităţii româneşti cu prevederile aquis-ului comunitar şi, implicit, aplicarea efectivă a
Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară IAS/IFRS.
comunicarea între toate categoriile de utilizatori de informaţii sunt vitale mediului de afaceri.
Unica soluţie pentru realizarea acestor cerinţe este armonizarea/covergenţa/conformitatea
contabilităţii româneşti cu prevederile aquis-ului comunitar şi, implicit, aplicarea efectivă a
Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară IAS/IFRS.
Fara sa vorbim de o contabilitate conforma cu IAS, nu putem sa facem aprecieri despre IFRS,deci:
A. Scurt istoric al aplicării Standardelor Internaţionale de Contabilitate - IAS în
România
Februarie 2001: Ministerul Finantelor Publice a implementat gradual reforma Reglementarilor
Contabile din Romania, initial prin adoptarea Ordinului Ministerului Finantelor Publice
nr.94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, ordin
urmat ulterior de o serie de alte ordine specifice institutiilor bancare, societatilor de asigurari cat
si institutiilor reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
OMF nr. 94/2001 prevede aplicarea limitată a Standardelor Internaţionale de Contabilitate în
cazul societăţilor româneşti cum ar fi ajustarile la efectele inflatiei (IAS 29/SIC 19/SIC 30) si
necesitatea consolidării (IAS 22/IAS 27/IAS 28).
România
Februarie 2001: Ministerul Finantelor Publice a implementat gradual reforma Reglementarilor
Contabile din Romania, initial prin adoptarea Ordinului Ministerului Finantelor Publice
nr.94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, ordin
urmat ulterior de o serie de alte ordine specifice institutiilor bancare, societatilor de asigurari cat
si institutiilor reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
OMF nr. 94/2001 prevede aplicarea limitată a Standardelor Internaţionale de Contabilitate în
cazul societăţilor româneşti cum ar fi ajustarile la efectele inflatiei (IAS 29/SIC 19/SIC 30) si
necesitatea consolidării (IAS 22/IAS 27/IAS 28).
Astfel, Ordinul:
• prevede societăţile cărora li se aplică, selectate gradual, în funcţie de îndeplinirea
anumitor criterii de mărime;
• combină Directiva a IV-a a UE cu IAS, fapt care conduce la anumite excepţii de la
aplicarea integrală a IAS;
• nu prezintă prevederi referitoare la consolidarea conturilor;
• menţionează anumite reglementări naţionale care se vor aplica/în loc de IAS.
Octombrie 2001: Adoptarea OMF 1982/5/2001 referitor la aplicarea reglementărilor contabile aliniate la IAS şi Normele UE în cazul instituţiilor de credit. Acesta este echivalentul OMF 94/2001 pentru bănci şi instituţiile de creditare.
Februarie 2002: Adoptarea OMF 306/2002 referitor la aplicarea reglementărilor contabile
aliniate la IAS şi Normele UE în cazul societăţilor mici. Acesta cuprinde standarde contabile
“restrânse” aplicabile în cazul societăţilor mici.
Decembrie 2002: Adoptarea OMF 1742/2002 referitor la aplicarea reglementărilor contabile
aliniate la IAS şi Normele UE în cazul instituţiilor supervizate de Comisia Naţională a Valorilor
Mobiliare (CNVM). Acest Ordin este echivalentul OMF 94/2001 pentru societăţile cotate la
Bursă, brokeri, fonduri de investiţii etc.
Iulie 2003: Adoptarea OMF 815/2003 referitor la formatele rapoartelor semianuale ale
societăţilor. Ordinul prevede că toate societăţile trebuie să raporteze la 30 iunie şi stabileşte
formatul de raportare.
Octombrie 2003: Adoptarea Hotărârii Ministerului Finanţelor Publce referitoare la interacţiunea dintre normele fiscale şi noile reglementări contabile contabile, referindu-se la o serie de aspecte referitoare la reconcilierea rezultatului contabil cu cel impozabil.
B. Saltul către IFRS
În decembrie 2003, Ministerul Finanţelor Publice a publicat OMF 1827/2003 care clarifică
aplicarea viitoare a standardelor internaţionale în România, preluate sub denumirea de
International Financial Reporting Standards (IFRS) - Standarde Internaţionale de Raportare Financiară. Romania va beneficia enorm ca urmare a acestei decizii nu doar din perspectiva armonizării cu legislaţia Uniunii Europene, ci şi a faptului că firmele din Romania vor utiliza un cadru contabil recunoscut la nivel mondial, bazat pe conceptul de imagine justă şi fidelă – o măsură mult aşteptată de toată comunitatea de afaceri.
În conformitate cu ordinul mai sus amintit, începând cu situaţiile financiare ale anului 2006,
Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS), aşa cum sunt prezentate şi publicate de Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate, IASB-International Accounting Standards Board, se aplică de către următoarele categorii de persoane juridice:
Persoane juridice care aplică OMF 94/2001;
- Instituţii de credit;
- Societăţi de asigurare şi reasigurare;
- Instituţii reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;
- Companii şi societăţi naţionale;
- Regii autonome şi alte persoane juridice de interes public;
- Societăţi comerciale care urmează să fie consolidate de către o persoană juridică care
aplică IFRS;
- Persoane juridice care la sfarsitul anului precedent îndeplinesc două dintre următoarele
trei criterii: cifra de afaceri peste 7,3 milioane Euro, total active peste 3,65 milioane
Euro, numar mediu de salariaţi peste 50, alte persoane juridice pe baza aprobării
Ministerului Finanţelor Publice.
Situaţiile financiare ale entităţilor care aplică IFRS vor fi auditate de catre auditori financiari,
membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România.
Perioada de aplicare a IFRS-urilor se delimitează după cum urmează:
Etapa 1: 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2005, denumită perioada de tranziţie, perioada retratării situaţiilor financiare sau perioada comparativă. În această etapă, baza contabilităţii primare este conformă cu referenţialul anterior (OMF 94/2001 sau OMF 306/2002), situaţiile financiare sunt întocmite conform referenţialului anterior.
În această etapă au loc:
- recunoaşterea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii în conformitate cu cerinţele
IFRS
- recunoaşterea activelor şi datoriilor care nu sunt permise de IFRS
- reclasificarea tuturor activelor şi datoriilor în conformitate cu IFRS
- reevaluarea sau reajustarea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii în conformitate cu
IFRS, unde utilitatea valorii juste se personalizează drept cost estimat
Toare diferenţele rezultate din recunoaştere, derecunoaştere şi ajustare la evaluare vor fi tratate ca elemente de capitaluri proprii. Se dă curs astfel, conceptului de ajustări privind menţinerea
capitalului, concept prezentat în cadrul general IFRS.
Tipurile de înregistrări contabile se prezimtă astfel:
• prevede societăţile cărora li se aplică, selectate gradual, în funcţie de îndeplinirea
anumitor criterii de mărime;
• combină Directiva a IV-a a UE cu IAS, fapt care conduce la anumite excepţii de la
aplicarea integrală a IAS;
• nu prezintă prevederi referitoare la consolidarea conturilor;
• menţionează anumite reglementări naţionale care se vor aplica/în loc de IAS.
Octombrie 2001: Adoptarea OMF 1982/5/2001 referitor la aplicarea reglementărilor contabile aliniate la IAS şi Normele UE în cazul instituţiilor de credit. Acesta este echivalentul OMF 94/2001 pentru bănci şi instituţiile de creditare.
Februarie 2002: Adoptarea OMF 306/2002 referitor la aplicarea reglementărilor contabile
aliniate la IAS şi Normele UE în cazul societăţilor mici. Acesta cuprinde standarde contabile
“restrânse” aplicabile în cazul societăţilor mici.
Decembrie 2002: Adoptarea OMF 1742/2002 referitor la aplicarea reglementărilor contabile
aliniate la IAS şi Normele UE în cazul instituţiilor supervizate de Comisia Naţională a Valorilor
Mobiliare (CNVM). Acest Ordin este echivalentul OMF 94/2001 pentru societăţile cotate la
Bursă, brokeri, fonduri de investiţii etc.
Iulie 2003: Adoptarea OMF 815/2003 referitor la formatele rapoartelor semianuale ale
societăţilor. Ordinul prevede că toate societăţile trebuie să raporteze la 30 iunie şi stabileşte
formatul de raportare.
Octombrie 2003: Adoptarea Hotărârii Ministerului Finanţelor Publce referitoare la interacţiunea dintre normele fiscale şi noile reglementări contabile contabile, referindu-se la o serie de aspecte referitoare la reconcilierea rezultatului contabil cu cel impozabil.
B. Saltul către IFRS
În decembrie 2003, Ministerul Finanţelor Publice a publicat OMF 1827/2003 care clarifică
aplicarea viitoare a standardelor internaţionale în România, preluate sub denumirea de
International Financial Reporting Standards (IFRS) - Standarde Internaţionale de Raportare Financiară. Romania va beneficia enorm ca urmare a acestei decizii nu doar din perspectiva armonizării cu legislaţia Uniunii Europene, ci şi a faptului că firmele din Romania vor utiliza un cadru contabil recunoscut la nivel mondial, bazat pe conceptul de imagine justă şi fidelă – o măsură mult aşteptată de toată comunitatea de afaceri.
În conformitate cu ordinul mai sus amintit, începând cu situaţiile financiare ale anului 2006,
Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS), aşa cum sunt prezentate şi publicate de Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate, IASB-International Accounting Standards Board, se aplică de către următoarele categorii de persoane juridice:
Persoane juridice care aplică OMF 94/2001;
- Instituţii de credit;
- Societăţi de asigurare şi reasigurare;
- Instituţii reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;
- Companii şi societăţi naţionale;
- Regii autonome şi alte persoane juridice de interes public;
- Societăţi comerciale care urmează să fie consolidate de către o persoană juridică care
aplică IFRS;
- Persoane juridice care la sfarsitul anului precedent îndeplinesc două dintre următoarele
trei criterii: cifra de afaceri peste 7,3 milioane Euro, total active peste 3,65 milioane
Euro, numar mediu de salariaţi peste 50, alte persoane juridice pe baza aprobării
Ministerului Finanţelor Publice.
Situaţiile financiare ale entităţilor care aplică IFRS vor fi auditate de catre auditori financiari,
membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România.
Perioada de aplicare a IFRS-urilor se delimitează după cum urmează:
Etapa 1: 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2005, denumită perioada de tranziţie, perioada retratării situaţiilor financiare sau perioada comparativă. În această etapă, baza contabilităţii primare este conformă cu referenţialul anterior (OMF 94/2001 sau OMF 306/2002), situaţiile financiare sunt întocmite conform referenţialului anterior.
În această etapă au loc:
- recunoaşterea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii în conformitate cu cerinţele
IFRS
- recunoaşterea activelor şi datoriilor care nu sunt permise de IFRS
- reclasificarea tuturor activelor şi datoriilor în conformitate cu IFRS
- reevaluarea sau reajustarea activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii în conformitate cu
IFRS, unde utilitatea valorii juste se personalizează drept cost estimat
Toare diferenţele rezultate din recunoaştere, derecunoaştere şi ajustare la evaluare vor fi tratate ca elemente de capitaluri proprii. Se dă curs astfel, conceptului de ajustări privind menţinerea
capitalului, concept prezentat în cadrul general IFRS.
Tipurile de înregistrări contabile se prezimtă astfel:
a. Câştiguri rezultate din retratare:
Conturi de active şi pasive bilanţiere = Conturi de capitaluri proprii, şi
Conturi de capitaluri proprii = Impozite amânate (datorii)
b. Pierderi rezultate din retratare:
Conturi de capitaluri proprii = Conturi de active şi pasive bilanţiere, si
Impozite amânate (creanţe) =Conturi de capitaluri proprii
Etapa 2: 1 ianuarie 2006 – 31 decembrie 2006, denumită perioada de aplicare efectivă sau
perioada întocmirii primelor situaţii financiare conform IFRS, definită prin: retratarea conform
IFRS a informaţiilor prezentate în situaţiile financiare de şla 31 decembrie 2005. Pentru a asigura informaţia comparativă, retratarea vizează atât informaţiile iniţiale corespunzătoare momentului 1 ianuarie 2005, cât şi a informaţiilor finale la 31 decembrie 2005.
Conturi de capitaluri proprii = Impozite amânate (datorii)
b. Pierderi rezultate din retratare:
Conturi de capitaluri proprii = Conturi de active şi pasive bilanţiere, si
Impozite amânate (creanţe) =Conturi de capitaluri proprii
Etapa 2: 1 ianuarie 2006 – 31 decembrie 2006, denumită perioada de aplicare efectivă sau
perioada întocmirii primelor situaţii financiare conform IFRS, definită prin: retratarea conform
IFRS a informaţiilor prezentate în situaţiile financiare de şla 31 decembrie 2005. Pentru a asigura informaţia comparativă, retratarea vizează atât informaţiile iniţiale corespunzătoare momentului 1 ianuarie 2005, cât şi a informaţiilor finale la 31 decembrie 2005.
Altfel spus, este aplicarea retroactivă integrală a tuturor IFRS-urilor, astfel încât, la 31 decembrie 2006 se întocmesc primele situaţii financiare conform IFRS.
Acesta este un moment deosebit de important pentru sistemul contabil din Romania şi trebuie
recunoscut meritul Ministerului Finantelor Publice din această perspectivă, dar reprezintă, în
acelaşi timp, o provocare pentru societăţile vizate de prevederile menţionate, implicţiile pentru
acestea fiind multiple. Dintre acestea menţionăm:
• Înţelegerea principalelor probleme şi a impactului potenţial al acestora;
• Planificarea, alocarea responsabilităţilor şi solutionarea problemelor;
• Instruirea personalului în ceea ce priveşte noile sisteme şi implicaţiile practice ale
IFRS asupra activităţii zilnice a acestora;
• Generarea noilor informaţii şi asigurarea calităţii acestora;
• Adaptarea sistemelor informatice şi a procedurilor în funcţie de cerinţele IFRS;
• Eliminarea eventualelor deficienţe ale operaţiunilor financiare din perspectiva
cerinţelor IFRS;
• Întocmirea bugetelor şi previziunilor conform cerinţelor IFRS;
• Dezvoltarea unei strategii de comunicare menită să pregatească piaţa şi părţile
implicate în ce priveste impactul potenţial asupra principalilor indicatori ai
performanţei conform IFRS;
• Evaluarea consecinţelor asupra datelor pentru raportarea fiscal[ locală şi a
implicaţiilor asupra preţului de transfer;
Adoptarea IFRS reprezintă mai mult decât o modificare a reglementarilor contabile. Este un nou
sistem de evaluare a performanţei – un nou sistem de proceduri – care trebuie adoptat la nivelul întregii organizaţii. Acesta va schimba modul de lucru şi, de asemenea, este posibil să impună schimbări decisive în ceeea ce priveşte managementul strategic şi contabil.
În principal, implicaţiile strict de natură contabilă se referă la:
• Aplicarea integrală a anumitor standarde care nu au fost aplicate anterior în
practică(IAS 39 Instrumente financiare, IAS 36 Deprecierea activelor etc.);
• Se vor aplica noi standarde IFRS (IFRS1 Aplicarea pentru prima dată a standardelor
internaţionale de raportare financiară şi standardul prin care sunt revizuite 13
Alte standarde) şi va fi retras IAS 15 Informaţii care reflectă efectele variaţiei
preţurilor;
• Este posibil ca reglementările fiscale să nu ţină pasul cu reglementările contabile, iar
implicaţiile fiscale ale anumitor tranzacţii putea fi neclare. Ca urmare, pot apărea
conflicte cu autorităţile fiscale.
Este acesta un proces simplu si direct? Arareori. Un simplu exercitiu tehnic pentru functia
financiară? Niciodată, deoarece:
• Întreaga bază de raportare către părţile interesate se va modifica. Pentru multe
companii acest lucru înseamnă o serie de schimbări fundamentale - schimbări care pot
afecta intreaga activitate, de la relaţiile cu investitorii până la procedurile zilnice - şi
care pot influenţa viabilitatea unor produse şi chiar profitabilitatea activităţii în sine;
• Este necesar ca societatea să aloce o perioadă considerabilă de timp planificării şi
implementării modificărilor necesare şi integrării lor la nivel de societate, astfel încat
acest proces sa nu diminueze eficienţa activităţilor zilnice.
Sugerăm că cea mai buna modalitate de a realiza acest lucru este trecerea la aplicarea IFRS
paralel în trei zone de activitate:
1. Modificarea cifrelor
Această activitate trebuie să se considere printre principalele obiective: colectarea datelor, colarea şi întelegerea completă a cifrelor conform IFRS, prezentarea informaţiilor, raportarea pe
segmente şi evaluarea necesităţii provizionului pentru deprecierea activelor. Aceasta activitate va permite companiilor să întocmiească situaţii financiare IFRS comparabile cu rapoartele curente şi care, eventual, le înlocuieste pe acestea. O modificare de tipul acesta a fost experimentată de curand prin implementarea OMF 94/2001. Dar este la fel de important să se urmarească modul în care informaţiile IFRS vor afecta percepţia performanţei operaţiunilor respectivei companii.
Companiile trebuie să analizeze diferenţele dintre IFRS şi reglementarile contabile pe care le
aplică (fie OMF 94/2001, fie OMF 306/2002). Printre diferenţele dintre IFRS si OMF 94/2001 se numară aspectele referitoare la contabilitatea inflaţiei şi contabilitatea combinărilor de
întreprinderi, care au fost excluse în mod specific din aria de aplicabilitate a OMF 94/2001. Alte
astfel de diferenţe pot include cerinţele referitoare la instrumentele financiare şi impozitul amânat care, deţi prevazute de OMF 94/2001, au fost aplicate arareori în practică.
Acesta este un moment deosebit de important pentru sistemul contabil din Romania şi trebuie
recunoscut meritul Ministerului Finantelor Publice din această perspectivă, dar reprezintă, în
acelaşi timp, o provocare pentru societăţile vizate de prevederile menţionate, implicţiile pentru
acestea fiind multiple. Dintre acestea menţionăm:
• Înţelegerea principalelor probleme şi a impactului potenţial al acestora;
• Planificarea, alocarea responsabilităţilor şi solutionarea problemelor;
• Instruirea personalului în ceea ce priveşte noile sisteme şi implicaţiile practice ale
IFRS asupra activităţii zilnice a acestora;
• Generarea noilor informaţii şi asigurarea calităţii acestora;
• Adaptarea sistemelor informatice şi a procedurilor în funcţie de cerinţele IFRS;
• Eliminarea eventualelor deficienţe ale operaţiunilor financiare din perspectiva
cerinţelor IFRS;
• Întocmirea bugetelor şi previziunilor conform cerinţelor IFRS;
• Dezvoltarea unei strategii de comunicare menită să pregatească piaţa şi părţile
implicate în ce priveste impactul potenţial asupra principalilor indicatori ai
performanţei conform IFRS;
• Evaluarea consecinţelor asupra datelor pentru raportarea fiscal[ locală şi a
implicaţiilor asupra preţului de transfer;
Adoptarea IFRS reprezintă mai mult decât o modificare a reglementarilor contabile. Este un nou
sistem de evaluare a performanţei – un nou sistem de proceduri – care trebuie adoptat la nivelul întregii organizaţii. Acesta va schimba modul de lucru şi, de asemenea, este posibil să impună schimbări decisive în ceeea ce priveşte managementul strategic şi contabil.
În principal, implicaţiile strict de natură contabilă se referă la:
• Aplicarea integrală a anumitor standarde care nu au fost aplicate anterior în
practică(IAS 39 Instrumente financiare, IAS 36 Deprecierea activelor etc.);
• Se vor aplica noi standarde IFRS (IFRS1 Aplicarea pentru prima dată a standardelor
internaţionale de raportare financiară şi standardul prin care sunt revizuite 13
Alte standarde) şi va fi retras IAS 15 Informaţii care reflectă efectele variaţiei
preţurilor;
• Este posibil ca reglementările fiscale să nu ţină pasul cu reglementările contabile, iar
implicaţiile fiscale ale anumitor tranzacţii putea fi neclare. Ca urmare, pot apărea
conflicte cu autorităţile fiscale.
Este acesta un proces simplu si direct? Arareori. Un simplu exercitiu tehnic pentru functia
financiară? Niciodată, deoarece:
• Întreaga bază de raportare către părţile interesate se va modifica. Pentru multe
companii acest lucru înseamnă o serie de schimbări fundamentale - schimbări care pot
afecta intreaga activitate, de la relaţiile cu investitorii până la procedurile zilnice - şi
care pot influenţa viabilitatea unor produse şi chiar profitabilitatea activităţii în sine;
• Este necesar ca societatea să aloce o perioadă considerabilă de timp planificării şi
implementării modificărilor necesare şi integrării lor la nivel de societate, astfel încat
acest proces sa nu diminueze eficienţa activităţilor zilnice.
Sugerăm că cea mai buna modalitate de a realiza acest lucru este trecerea la aplicarea IFRS
paralel în trei zone de activitate:
1. Modificarea cifrelor
Această activitate trebuie să se considere printre principalele obiective: colectarea datelor, colarea şi întelegerea completă a cifrelor conform IFRS, prezentarea informaţiilor, raportarea pe
segmente şi evaluarea necesităţii provizionului pentru deprecierea activelor. Aceasta activitate va permite companiilor să întocmiească situaţii financiare IFRS comparabile cu rapoartele curente şi care, eventual, le înlocuieste pe acestea. O modificare de tipul acesta a fost experimentată de curand prin implementarea OMF 94/2001. Dar este la fel de important să se urmarească modul în care informaţiile IFRS vor afecta percepţia performanţei operaţiunilor respectivei companii.
Companiile trebuie să analizeze diferenţele dintre IFRS şi reglementarile contabile pe care le
aplică (fie OMF 94/2001, fie OMF 306/2002). Printre diferenţele dintre IFRS si OMF 94/2001 se numară aspectele referitoare la contabilitatea inflaţiei şi contabilitatea combinărilor de
întreprinderi, care au fost excluse în mod specific din aria de aplicabilitate a OMF 94/2001. Alte
astfel de diferenţe pot include cerinţele referitoare la instrumentele financiare şi impozitul amânat care, deţi prevazute de OMF 94/2001, au fost aplicate arareori în practică.
Cerintele privind evaluarea imobilizarilor corporale şi deprecierea activelor au fost de asemenea aplicate inconsecvent în multe cazuri. Va fi mult mai dificil să se tolereze astfel de abateri în momentul adoptarii integrale a IFRS. Aceasta se datorează faptului ca întregul proces de raportare va fi mult mai transparent şi, drept urmare, va fi mai uşor să se identifice acele companii care nu reuşesc să se conformeze tuturor cerintelor.
Efectul adoptarii IFRS asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi poate, de asemenea, să varieze în funcţie de domeniul economic în care îşi desfăşoara activitatea şi în funcţie de reglementările contabile din Romania aplicate anterior de către entitate. În sectorul telecomunicaţiilor, de exemplu, societăţile se vor confrunta cu probleme mult mai semnificative legate de deprecierea activelor.
Efectul adoptarii IFRS asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi poate, de asemenea, să varieze în funcţie de domeniul economic în care îşi desfăşoara activitatea şi în funcţie de reglementările contabile din Romania aplicate anterior de către entitate. În sectorul telecomunicaţiilor, de exemplu, societăţile se vor confrunta cu probleme mult mai semnificative legate de deprecierea activelor.
În industria farmaceutică, contabilitatea cheltuielilor de cercetare, a mărcilor
înregistrate şi a patentelor, poate creşte în complexitate.
înregistrate şi a patentelor, poate creşte în complexitate.
În domeniul serviciilor financiare, valorii juste a provizioanelor i se poate asocia o volatilitate mai mare a profiturilor.
În cazul multor companii, de exemplu, clauzele care reglementează împrumuturile se referă la
publicarea informaţiilor financiare. Având în vedere că aceste informaţii se pot modifica în
conformitate cu IFRS, există riscul ca anumite clauze ale contractelor de împrumut să nu mai fie
respectate. În consecinţă, potenţialele efecte şi renegocierea clauzelor pentru perioade începand
cu 2006 vor fi doar unele dintre multele aspecte critice care vor necesita soluţionarea de către
societăţile care adoptă implementarea IFRS .
2. Modificari în ceeea ce priveşte activitatea
Concomitent, va fi necesar să se anticipeze şi să se planifice modificările politicilor contabile şi a
procedurilor de raportare, sistemele informatice financiare şi de management, cunoştintele şi
competenţele personalului la toate nivelurile firmei. Pe de alta parte, aceasta este o potenţială
oportunitate de restructurare şi optimizare a costurilor, de integrare şi raţionalizare, de aliniere la principiile de calitate impuse de UE. Un alt aspect important este cel legat de managementul
percepţiei acţionarilor şi a pieţei.
3. Managementul schimbării
Companiile vor trebui să fie pregătite să controleze aceste schimbari în timp, astfel încat să se
asigure că procedurile sunt implementate eficient, şi că, pe parcursul diverselor etape ale
tranziţiei spre adoptarea IFRS, activitatea operaţională se desfaşoară fără perturbări.
În cazul multor companii, de exemplu, clauzele care reglementează împrumuturile se referă la
publicarea informaţiilor financiare. Având în vedere că aceste informaţii se pot modifica în
conformitate cu IFRS, există riscul ca anumite clauze ale contractelor de împrumut să nu mai fie
respectate. În consecinţă, potenţialele efecte şi renegocierea clauzelor pentru perioade începand
cu 2006 vor fi doar unele dintre multele aspecte critice care vor necesita soluţionarea de către
societăţile care adoptă implementarea IFRS .
2. Modificari în ceeea ce priveşte activitatea
Concomitent, va fi necesar să se anticipeze şi să se planifice modificările politicilor contabile şi a
procedurilor de raportare, sistemele informatice financiare şi de management, cunoştintele şi
competenţele personalului la toate nivelurile firmei. Pe de alta parte, aceasta este o potenţială
oportunitate de restructurare şi optimizare a costurilor, de integrare şi raţionalizare, de aliniere la principiile de calitate impuse de UE. Un alt aspect important este cel legat de managementul
percepţiei acţionarilor şi a pieţei.
3. Managementul schimbării
Companiile vor trebui să fie pregătite să controleze aceste schimbari în timp, astfel încat să se
asigure că procedurile sunt implementate eficient, şi că, pe parcursul diverselor etape ale
tranziţiei spre adoptarea IFRS, activitatea operaţională se desfaşoară fără perturbări.
-Cine ar putea fi cel mai bun manager de proiect?
- Ar trebui ca responsabilitatea generală sa revină unei persoane din cadrul funcţiei financiare? -- Cine dispune de competenţele necesare pentru a defini clar rolurile, responsabilităţile şi resursele necesare, pentru a crea un plan al proiectului pe baza căruia tranziţia spre IFRS să poată fi realizată, pentru a controla evoluţia de o manieră pro-activă, pentru a soluţiona problemele şi a acţiona cu autoritate în procesul de luare a deciziilor şi pentru a comunica efectiv cu cei implicaţi în această activitate?
Adoptarea IFRS reprezinta o schimbare importantă pentru majoritatea firmelor. Pentru ca acest proces să aibă succes, conducerea de vârf va trebui să se implice direct.
Societăţile vor desfaşura simultan mai multe proiecte pe parcursul mai multor ani – astfel încât va fi necesară implicarea personalului de la nivelul intregii societăţi.
O societate europeană a întocmit recent primele situaţii financiare în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) şi a constatat cu surprindere că rentabilitatea capitalului angajat a scăzut cu 10 procente. Este clar că trecerea la IFRS însemnă mai mult decât o recalculare.
Adoptarea IFRS reprezinta o schimbare importantă pentru majoritatea firmelor. Pentru ca acest proces să aibă succes, conducerea de vârf va trebui să se implice direct.
Societăţile vor desfaşura simultan mai multe proiecte pe parcursul mai multor ani – astfel încât va fi necesară implicarea personalului de la nivelul intregii societăţi.
O societate europeană a întocmit recent primele situaţii financiare în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) şi a constatat cu surprindere că rentabilitatea capitalului angajat a scăzut cu 10 procente. Este clar că trecerea la IFRS însemnă mai mult decât o recalculare.
Standardele Internaţionale de Raportare Fnanciară reprezintă atât standarde (IAS) cât şi
interpretări adoptate de IASB. Până în prezent, acest organism al normalizării contabile
internaţionale a dat publicităţii un număr de cinci IFRS-uri, după cum urmează:
IFRS 1 Aplicarea pentru prima dată a Standardelor Internaţională de Raportare Financiară
(First-time Adoption of International Finamcial Reporting Standards);
IFRS 2 Plăţi bazate pe acţiuni (Share-based Payment);
IFRS 3 Combinări de întreprinderi (Business Combinations);
IFRS 4 Contractele de asigurări (Insurance Contracts);
IFRS 5 Activele pe termen lung deţinute pentru vânzare şi activităţile întrerupte (Non-
current Assets Held for Sale and Discontinued Operations).
C. Avantajele aplicării IFRS în România
Prin trecerea la aplicarea IFRS, societăţile vor adopta un limbaj global de raportare financiară
care le va permite sa fie percepute corect, indiferent de originea utilizatorilor. Multe dintre
societăţile europene au constatat deja că prin adoptarea IFRS au acces la pieţele internaţionale de capital, îşi pot reduce cheltuielile şi pot derula mai uşor tranzacţii internaţionale.
interpretări adoptate de IASB. Până în prezent, acest organism al normalizării contabile
internaţionale a dat publicităţii un număr de cinci IFRS-uri, după cum urmează:
IFRS 1 Aplicarea pentru prima dată a Standardelor Internaţională de Raportare Financiară
(First-time Adoption of International Finamcial Reporting Standards);
IFRS 2 Plăţi bazate pe acţiuni (Share-based Payment);
IFRS 3 Combinări de întreprinderi (Business Combinations);
IFRS 4 Contractele de asigurări (Insurance Contracts);
IFRS 5 Activele pe termen lung deţinute pentru vânzare şi activităţile întrerupte (Non-
current Assets Held for Sale and Discontinued Operations).
C. Avantajele aplicării IFRS în România
Prin trecerea la aplicarea IFRS, societăţile vor adopta un limbaj global de raportare financiară
care le va permite sa fie percepute corect, indiferent de originea utilizatorilor. Multe dintre
societăţile europene au constatat deja că prin adoptarea IFRS au acces la pieţele internaţionale de capital, îşi pot reduce cheltuielile şi pot derula mai uşor tranzacţii internaţionale.
Este improbabil ca o raportare financiară care nu este înţeleasă cu uşurinţă de toţi utilizatorii să ofere unei societăţi oportunităţi noi de afaceri sau capital suplimentar. Acesta este motivul pentru care un număr semnificativ de societăţi, fie trec voluntar la aplicarea IFRS (inclusiv entităţi din Romania) fie li se impune de catre guverne sa ia această masură.
Comunicarea într-un limbaj unic asigură un nivel mai mare de încredere şi duce la creşterea posibilităţilor de acces la piaţa de capital. De asemenea, permite grupurilor multinaţionale să aplice principii contabile comune la nivelul tuturor filialelor, fapt care poate optimiza comunicarea internă, precum şi calitatea raportării către conducere.
Comunicarea într-un limbaj unic asigură un nivel mai mare de încredere şi duce la creşterea posibilităţilor de acces la piaţa de capital. De asemenea, permite grupurilor multinaţionale să aplice principii contabile comune la nivelul tuturor filialelor, fapt care poate optimiza comunicarea internă, precum şi calitatea raportării către conducere.
În acelaşi timp, aplicarea IFRS poate facilita procesele de achiziţii şi vânzări prin asigurarea unui nivel mai mare de încredere, relevanţă şi consecvenţă a interpretării contabile.
Pe pieţele cu un nivel concurenţial în creştere, aplicarea IFRS permite societăţilor să se raporteze la alte societăţi similare de la nivel mondial şi permite investitorilor şi altor utilizatori interesaţi să compare performanţa societăţii cu competitori de la nivel global.
Bibliografie
1. Duţescu, A. – IFRS şi convergenţele legislative europene, Economistul, nr. 1742/2004
2. Malciu, L., Felegă, N. – Al treilea val: contabilitatea din România, în faţa unei noi
provocări, Economistul, nr. 1741/2004
3. Ristea, M. – Sincronic şi diacronic în armonizarea internaţională a contabilităţii,
Economistul, nr. 1732/2004
4. Standarde Internaţionale de Contabilitate 2002
_____________________________________________
Pe pieţele cu un nivel concurenţial în creştere, aplicarea IFRS permite societăţilor să se raporteze la alte societăţi similare de la nivel mondial şi permite investitorilor şi altor utilizatori interesaţi să compare performanţa societăţii cu competitori de la nivel global.
Bibliografie
1. Duţescu, A. – IFRS şi convergenţele legislative europene, Economistul, nr. 1742/2004
2. Malciu, L., Felegă, N. – Al treilea val: contabilitatea din România, în faţa unei noi
provocări, Economistul, nr. 1741/2004
3. Ristea, M. – Sincronic şi diacronic în armonizarea internaţională a contabilităţii,
Economistul, nr. 1732/2004
4. Standarde Internaţionale de Contabilitate 2002
_____________________________________________
