Trezoreria întreprinderii - totalitatea resurselor de care aceasta dispune. Compusă din : - numerar de casierie ; - disponibil în conturile bancare ; - credite bancare pe termen scurt ; - titlurile de plasament şi alte valori de trezorerie.
În structura trezoreriei se includ :
a) investiţiile financiare pe termen scurt – concretizate în titlurile de plasament sub formă de obligaţiuni sau acţiuni : există 2 categorii de acţiuni şi obligaţiuni : proprii ( răscumpărate); provenite de la alte întreprinderi (achiziţionate).
b) conturile la bănci care cuprind valorile de încasat. Conturile bancare ale întreprinderii în lei / valută, credite bancare şi dobânzi aferente acestora.
c) casa – include nr. în casierie în lei / devize şi alte valori aflate în caseria întreprinderii (bilete de tratament, odihnă sau călătorie, tichete de masă).
d) acreditivele – reprezintă disponibilităţi ale întreprinderii virate într-un cont distinct de acreditive puse la dispoziţie furnizorului şi destinate numai plăţii datoriei faţă de acestea.
e) viramentele interne – reprezintă transferurile de disponibilităţi între conturile de trezorerie ( între bancă şi casă / invers între bancă şi acreditive şi invers între cont lei şi valută).
Contabilitatea trezoreriei întreprinderii se ţine cu ajutorul conturilor din clasa S Conturi de trezorerie .
A) Conturile curente la bănci – cu ajutorul acestui cont se evidenţiază disponibilităţile în lei / valută ale întreprinderii existente în conturile bancare. Din punct de vedere al conţinutului, contul are funcţie de „A” ; din punct de vedere al funcţiei contabile este bifuncţional A / P.
- în debitul contului sunt evidenţiate intrările de disponibilităţi ; în cont : încasări de la clienţi, depuneri de numerar din casierie, aporturi aduse de asociaţii / acţionari, încasarea de credite bancare.
- în creditul contului se înregisrează ieşirile de disponibil din cont : plăţi către furnizori, plăţi către bugetul statului, retragerea de numerar din contul bancar, retragerea unor asociaţii / acţionari, rambursarea creditelor bancare.
- soldul este de regulă „D” şi reprezintă disponibilităţile băneşti ale întreprinderii aflate în conturi la bănci la un moment dat.
OBS. Soldul poate fi C excepţional, ceea ce înseamnă că banca a creditat pe termen scurt întreprinderea, adică a plătit în numele acesteia datorii peste suma limită existentă în contul bancar.
Exemple de operaţii ;
1. Încasarea unei creanţe de al clienţi :
* Cont bancă (A+) = Clienţi ( A -)
2. Depunerea de numerar din casierie -> presupune efectuarea a 2 tranzacţii.
a) se ridică mai întâi nr. din casierie :
Viramente interne = casa
b) se depune nr. la bancă :
Banca = viramente interne
3. depunere aporturi în contulr la bancă de către acţionari :
* banca (A+) = dec. Cu acţionar (A-)
4. Plata datoriei faţă de furnizori :
* furnizori (P-) = banca (A-)
5. retragerea de numerar din contul bancar şi depunerea în casierie :
a) se ridică disponibil din contul de la bancă
Viramente întrep. = banca
b) se depune nr. în casierie
Casa = viramente interne
6. rambursarea unui credit bancar pe termen lung
* imp. pe termen lung (P-) = banca (A-)
B) Casa – evidenţiază tranzacţiile în numerar efectuate de întreprindere -> are funcţie de „A”.
- în debitul contului se înregistrează intrările de nr. în casierie : încasarea de creanţe de la clienţi, depunerea aporturilor în nr. de către asoc. / acţ. , depunerea de nr. ridicat din conturile bancare.
- în creditul contului se înregistrează operaţiile referitoare la ieşirile de nr. din casierie : plăţi către furnizori, restituirea faţă de asociaţi, acţionarii care se retrag, ridicare de nr. din casierie şi depunerea în conturile bancare.
Soldul este debitor şi reprezintă numeralul din casierie la un moment dat.
Exemple de operaţii :
1. Încasare în nr. a unei carenţe de la clienţi :
* Casa (A+) = clienţi (A-)
2. Depunerea aporturilor în numerar :
* Casa (A+) = decont cu asociaţii (A-)
3. Plata datoriei faţă de un furnizor de imob.
* Furnizori de imob. (P-) = casa (A-)
C) Viramente interne – se folosesc pentru transferurile de disponibilităţi între conturile de trezorerie.
- funcţie de „A”
- se debitează cu sumele transferate dintr-un cont de trezorerie întru-un alt cont de trezorerie ; în acest caz contul de trezorerie care cedează suma scade, făcând să crească cu aceeaşi valoare contul Viramente interne.
-în creditul contului se înregistrează – sumele virate dintr-un cont de trezorerie într-un alt cont de trezorerie ; în acest caz contul de trezorerie care primeşte suma creşte cu suma virată, făcând să scadă cu aceeaşi valoare contul Viramente interne.
- soldul contului în urma celor 2 operaţii trebuie să fie zero.
D) Creditele bancare pe termen scurt sunt împrumuturi acordate de bănci sau alte instituţii financiare întreprinderii, pe o periadă de maxim un an. Acestea sunt de regulă purtătoare de dobânzi.
- are funcţie de „P”
- în creditul contului se îregistrează împtumuturile obţinute şi încasate de întreprindere, precum şi dobânda calculată şi înregistrată lunar.
-;în debitul contului se înregistrează ratele rembursate şi dobănda plătită lunar la fiecare scadenţă.
- soldul final al contului reprezintă, pe de o parte valoarea împtumutului încasat dar nerambursat încă, iar pe de altă parte dobânda neachitată încă.
Exemple :
1. Încasarea creditului pe termen scurt :
* banca (A+) = credit bancar pe termen scurt (P+)
2. Înregistrarea dobânzii. Dobânda reprezintă pentru întreprindere o cheltuială :
* Ch2 cu dobânzi (A+) = dobânzi la credite (P+).
3. La scadenţă, după caz se rambursează câte o rată din împrumut şi se plăteşte dobânda :
* % (creditul b+s ; dobânda la CBTS) = bancă (A-).
Întreaga activitate desfăşurată de întreprindere cuprinde două categorii de operaţiuni: de
gestiune şi de capital.
Operaţiunile de gestiune sunt cele mai însemnate şi au un caracter repetitiv în viaţa economică a întreprinderii.
Ele cuprind mai departe operaţiuni de exploatare a patrimoniului în scopul realizării de produse şi servicii vandabile, de operaţiuni financiare pe piaţa de capital şi cea monetară şi operaţiuni excepţionale, accidentale şi în afara activităţii curente. Toate acestea sunt considerate activităţi ordinare. Foarte rar, întreprinderea poate
înregistra în gestiunea sa şi evenimente extraordinare (exproprieri, cutremure, etc.) în afara
cadrului decizional al conducerii acesteia.
Operaţiunile de capital vizează modificări în volumul şi structura activelor şi pasivelor întreprinderii, ca urmare a deciziilor de investiţii şi a celor de finanţare luate de conducerea întreprinderii. La rândul lor, acestea cuprind operaţiuni de investiţii şi operaţiuni de dezinvestiţii (de revânzare a activelor şi de recuperare a capitalurilor imobilizate). În replică, pe pasiv se vor înregistra operaţiuni de finanţare (de majorare a
capitalurilor proprii), operaţiuni de creditare (de atragere de noi credite) şi/sau operaţiuni de
rambursare (a creditelor), precum şi operaţiuni de restituire a capitalurilor proprii (mai rar).
