Imobilizarile (activele imobilizate) reprezinta bunurile economice care se utilizeaza pe o perioada mai indelungata de timp (mai mare de un an) si care nu se consuma la prima utilizare. Prin urmare activele imobilizate isi transmit treptat din valuarea asupra produselor la al caror obtinere participa.
Amortizarea activelor imobilizate:
Cu exceptia terenurilor activele imobilizate au existenta limitata in timp.
Datorita faptului ca se consuma treptat in vederea obtineriide venituri si costurilor se va inregistra treptat la cheltuieli prin intermediul amortizarii.
DEF: Amortizarea reprezinta fractiunea (cota) din costul imobilizarilor folosita in cursul unei perioade.
Pe de o parte amortizarea se utilizeaza pt recuperarea treptata a cheltuielilor efectuate pt obtinerea imobilizarilor, iar pe de alta parte isi are rolul ei in determinarea valorii bilantiere a activelor imobilizate.
Valuarea bilantiera (cea din situatiile financire) = Valuarea de intrare in contabilitate – amortizarea cumulata
Tipuri de active imobilizate:
Exista 3 categorii de active imobilizate:
a) Imobilizari necorporale
b) Imobilizari corporale
c) Imobilizari financiare
a) imobilizarile necorporale sunt active fara forma fizica sau materiala:
- cheltuieli de constituire
- cheltuieli de dezvoltare
Imobilizarile necorporale se supun amortizarii pe o perioada cuprinsa intre 3 – 5 ani.
b) imobilizarile corporale sunt active care au forma materiala (exista concret). In aceasta categorie se includ: terenurile si amenajarile, constructiile si mijloacele fixe (echipamente, utilaje, mobilier).
Imobilizarile corporale se amortizeaza pe o perioada mai mare de 3 ani chiar si pana la 50 de ani. Exceptie de la aceasta regula fac terenurile care nu se amortizeaza.
OBS: Pt deprecierea terenurilor se constituie provizioane.
Pt a se incadra in categoria mijloacelor fixe bunurile economice trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele 2 conditii:
- sa aiba o valuare mai mare decat limita stabilita (1500 RON)
- sa aiba o durata de utilizare mai mare de un an.
c) imobilizarile financiare reprezinta investitii efectuate de intreprinderile pe termen lung (mai mare de un an) in vederea cresterii veniturilor si a consolidarii pozitiei pe piata.
Evaluarea activelor imobilizate:
Exista 4 momenta in functie de care se face evaluarea imobilizarilor astfel:
1) Evaluarea la momentul intrarii in patrimoniu
- cu aceasta ocazie imobilizarile se inregistreaza in contabilitate in functie de modalitatea de intrare in patrimoniu.
a) pt imobilizarile achizitionate de la furnizorii de imobilizari valuarea contabila de intrare cu, costul de achizitei.
Costulk de achizitie este format din pretul de cumparare a bunului respectiv si dupa caz daca sunt inscrise in factura, alte taxe si cheltuieli (cheltuieli de transport), iar numai pt import taxe vamala, comisioane si apcize.
b) imobilizarile aduse ca aport in natura la capitalul social sau cele intrate in patrimoniul cu titlul gratuit se inregistreaza in contabilitate la valuarea de utilizare.
c) imobilizarile obtinute in cadrul intreprinderii din productie proprie se inregistreaza in contabilitate la costul de productie. Costul de productie cuprinde costul materiei prime si materilor consumate, o parte din cheltuielile indirecte din productie si dupa caz dobanzile aferente intreprinderilor necesare finantarii investitiei.
2) La momentul efectuarii inventarierii
- se stabileste pr activele imobilizate, valuarea de inventar. Pt imobilizarile supuse amortizarii valuarea neta contabila (valuarea de intrare - amortizare).
3) La momentul intocmirii situatiilor financiare (inchiderea exercituiului)
- activele imobiliare sunt evaluate la valuarea bilantiera. In vederea stabilirii bilantiere se compara valuarea de intrare cu valuarea de inventar si pot aparea urmatoarele 2 situatii.
a) se stabileste un puls de valuare care insa nu se va inregistra in contabilitate.
b) se stabileste un minus de valuare care se va inregistra in contabilitate astfel: se mareste valuarea deprecierii deja inregistrate in contabilitate. Prin inregistrarea suplimentara a amortizarii sau prin majorarea provizioanelor pt depreciere.
4) La momentul iesirii din patrimoniul imobiliar ies din gestiune la valuarea contabila de intrare. In momentul scoaterii din gestiune a unuei imobilizari pot aparea urmatoarele 2 variante:
- se constata ca valuarea de intrare este egala cu amortizarea cumulata.
- se constata ca imobilizarea nu a fost complet cumulata rezulta valuarea de intrare este mai mare decat amortizarea din care rezulta o diferenta din care se va inregistra la cheltuieli.
Metode de amortizare:
Pt inregistrarea in totalitate a amortizarii se stabileste mai intai conform „catalogului de amortizare imobilizata”, durata de amortizare.
Durata de amortizare este perioada asupra careia se distrubuie valuarea contabila careia se distribuie valuarea contabila a imobilizarilor. Pt calculul amortizarii sunt necesare a se identifica si valuarea amortizabila. Valuarea amortizabila este valuarea contabila de intrare.
Se alege ulterior unul dintre metodele de amortizare:
a) amortizarea liniara
b) amortizarea accelerata
c) amortizarea degresiva
a) – presupune desfasurarea in cote egale pe toata durata de amortizare a valorii contabile de intrare a unei imobilizari.
Pt a se stabili norma de amortizare (cat din valuarea de intrare se include pe cheltuieli in fiecare an) se aplica formula.
Norma amortizare (Na) = 100 / durata de amortizare = (%)
(durata de viata (Da))
Se caluleaza apoi anuitatea (valuarea anuala a imobilizarii) conform relatiei de calcul
A = Vi * Na
A – anuitate
Vi – valuarea de intrare sau valuarea de amortizare
b) – presupune includerea in primul an de functionare al imobilizarii a unei cote de 50% din valuarea contabila de intrare.
Diferenta se imparte apoi in cote egala pe parcursul anilor ramasi corespunzator duratei de amortizare.
c) – presupune anuitati mai mare in primii ani de amortizare stabilite prin aplicarea unui coeficient de multiplicare la norma de amortizare.
Coeficientii stabiliti astfel:
- pt o durata de amortizare intre [1,5] ani k = 1,5
- pt o dura intre (5,10] ani k = 2
- pt o perioada mai mare de 10 ani k = 2,5
Orice tranzacţie efectuată de întreprindere trebuie să aibă la bază şi respectiv să fie consemnată într-un document justificativ.
În categoria documentelor specifice imobilizării se regăsesc :
- registrul nr. de inventar – se foloseşte pentru atribuirea nr. de inventar pentru mijloacele fixe în întreprindere în vederea identificărilor fişelor mij. fixe. Se întocmeşte pentru fiecare mij. fix în parte şi conţine datailat elem. caracteristice ale acestuia.
- bonul de mişcare – se foloseşte pentru trecerea mij. fixe de la un loc de folosinţă la altul.
- procesul verbal da recepţie – se foloseşte pentru înregistrarea în conta. a mij. fixe recepţionate care nu au nevoie de montaj sau probe tehnice.
- procesul verbal de punere în funcţiune – se foloseşte pentru mij. fixe care necesită montaj şi probe tehnice.
- procesul verbal de scoatere din funcţiune – se foloseşte pentru înregistrarea mij. fixe scoase din gestiune de regulă cu ocazia casării (au fost complet amortizate).
Contabilitatea Imobilizarilor
Contabilitatea existanţei şi mişcările imobil. se realizează cu ajutorul conturilor din clasa conturi de imobilizări. Există 3 categorii de imobilizări :
A. Imobilizări necorporale
- sunt acele imobil. care nu au substanţă fizică :
- Cheltuieli de constituire
- Cheltuieli de dezvoltare
- Concesiuni, brevete, licenţe
- Fondul comercial
- conturile de imobil. necorporale au funcţie contabilă de A. În debitul acestor conturi se înregistrează intrările sau costurile de imobil. necorporale.
În creditul conturilor de imobil. se înregistrează ieşirile sau diminuările de imobil. necorporale în urma vânzării sau amortizării complete a acestora.
Soldul conturilor este debitor şi reprezintă valoarea imobil. necorporale existente în întreprindere.
Amortizarea imobil. necorporale se înregistrează în conta. cu ajutorul conturilor de amortizări privind amortizările necorporale. Conturile de amortizari privind imobil. necorporale au funcţie conta P. Prin urmare, se creditează cu amortizarea imobil. necorp. periodic şi se debitează cu valoarea amortizării constituită până în momentul scoterii din gestiune.
Soldul final este creditor şi reprezintă amortizarea imobil. necorp. cumulată la un moment dat.
B. Imobilizările corporale
- sunt acele imobil. care există fizic şi le regăsim sub formă de : terenuri şi amenajări de terenuri şi mij. fixe.
În categoria mij. fixe se cuprind bunurile ec. care au o valoare mai mare de 1.500 lei şi o durată de utilizare mai mare de 1 an ; echipamente, utilaje, instalaţii, mijloace de transport mobilier.
Conturile de imobilizări corporale – au funcţie conta. de A, se debitează cu ocazia intrărilor sau majorărilor de imobil. corporale.
În urma achiziţiilor de la furnizorii de imob., în urma aducerii ca acord la capitalului social sau cu ocazia obţinerii din producţie proprie.
În creditul conturilor de imob. corp. se înregistrează ieşirile sau diminuările de imobil. corporale. Cu ocazia vânzării acestora sau în urma amortizării complete.
Soldul final al conturilor de imobil. corp. este debitor şi reprezintă valoarea imobil. corp. existente în patrimoniu la un moment dat.
Amortizarea imobil. corp. se înregistrează în conta. periodic cu ajutorul conturilor de amortizări privind imobil. corp.
Aceste conturi au funcţie conta. de P, se creditează cu amortizarea înregistrată periodic şi se debitează cu ocazia scoaterii din gestiune a imobil. complet amortizate.
Soldul final este creditor şi reprezintă amortizarea imobil. corp. cumulată la un moment dat.
C. Imobilizările financiare
- sunt conturi de A, se debitează cu imobil. fin. intrate în patrimoniu, se creditează cu ieşirile sau diminuările de imobil. financiare.
Soldul final este debitor şi reprezintă imobil. fin. existente în patrimoniu. Imobil. fin. nu se amortizează. Pentru deprecierea lor se constituie însă provizioane pentru depreciere.
Intrări de imobilizări în patrimoniu :
1. Se aduce ca aport la capitalul social un utilaj.
Utilaj = decontări cu asociaţi
A+D A – C
2. Achiziţie de la furnizori a unui autoturism.
Mij. de transport = furnizori de imob.
A + D P + C
3. Se obţine din producţia proprie o hală. Această operaţie necesită recunoaşterea pe venituri a imobilizărilor. În momentul recepţiei construcţiei, se înregistrează astfel costul de producţie : costul de producţie se stabileşte prin însumarea ch. efectuate pentru obţinerea construcţiei. Aceste cheltuieli, care se închid la sfârşitul perioadei prin contul de profit şi pierderi, se transferă astfel asupra veniturilor de mărime egală :
Construcţii = venituri din producţia de imobil. corp.
A + D P + C
4. Se înregistrează amortizarea utilajului.
Ch. cu amortizarea = amortizarea utilajelor
A + D P + C
5. Efectuarea ch. de construire cu plata prin casierie.
Ch. de construire = casa
A + D A – C
Ieişiri sau diminuări de imobilizări :
1. Cu ocazia casării se scoate din gestiune un echipament tehnologic.
Echipamentul supus casării înseamnă că este complet amortizat. Adică valoarea de intrare a echipamentului = cu amortizarea cumulată pentru acesta.
Amortizarea echipamentului = echipamente tehnice
P – D A – C
2. Vânzarea către terţi presupune înregistrarea pe de o parte a vânzărilor propriuzise, dar şi scoaterea din imobil. vândute.
a) Vânzarea imobil. se face prin debitori diverşi.
Debitori diverşi = venit cedare activ
A + D P + C
b) Scoaterea din gestiune a imobil. – cu ocazia imobil. poate apărea una ditre următoarele variante :
• Imobil. vândută este complet amortizată
Amortizarea mij. de transport = mij. de transport
• Imobil. este parţial amortizată - ocazia scoterii din gestiune diferenţa constatată între valoarea de intrare a autoturismului şi amortizarea cumulată a acestuia se va trece pe cheltuieli.
% = mij. de transport (A – C)
amortizoare mij. transport (P – D)
ch. de activ cedate (A + D)
Imobil. ies din gestiune la valoarea de intrare.
• Se constată că imobil. nu a fost deloc amortizată. Prin urmare întreaga valoare se va trece asupra cheltuielilor.
Ch. privind activele cedate = mij. de transport.
