Situaţiile financiare oferă informaţii cu privire la:
• poziţia financiară a companiei;
• performanţa acesteia;
• fluxurile de numerar.
Aceste informaţii devin utile pentru diverşi utilizatori în fundamentarea deciziilor referitoare la:
• achiziţionarea sau vinderea participaţiilor deţinute în compania respectivă;
• numirea sau înlocuirea unor persoane din organismele de conducere.
Situaţiile financiare conţin informaţii cu privire la :
• Activele
• Pasivele
• Capitalul propriu
• Veniturile, cheltuielile, câştigurile şi pierderile
• Fluxurile de numerar.
- Inteligibilitatea reprezintă calitatea informaţiilor de a fi uşor înţelese de utilizatori, în vederea atingerii cu uşurinţă a scopurilor pentru care se apelează la aceste informaţii.
- Relevanţa se pune în evidenţă atunci când informaţiile influenţează deciziile economice, contribuind la evaluarea evenimentelor istorice, prezente sau prognozate de către utilizatori confirmând sau corectând evaluările anterioare. Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. O informaţie devine semnificativă dacă omisiunea sau declararea ei eronată ar putea influenţa sensul unei decizii.
- Credibilitatea unei informaţii asigură utilizatorii că nu se expun riscurilor apelând la informaţii care conţin erori semnificative şi care sunt părtinitoare, oferindu-le acestora siguranţă în folosirea lor.
Pentru a fi credibilă, informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi operaţiunile descrise.
Prevalenţa economicului asupra juridicului presupune prezentarea trazacţiilor şi operaţiunilor în concordanţă cu realitatea economică şi nu în exclusivitate cu forma lor juridică.
Neutralitatea informaţiei presupune eliminarea oricăror forme de influenţă care ar determina un rezultat sau obiectiv predeterminat.
Prudenţa presupune luarea în considerare a unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor necesare cu ocazia estimărilor unor evenimente în condiţii de incertitudine, pentru ca elementele de activ şi pasiv să nu fie supraevaluate sau subevaluate, după caz.
Integralitatea presupune o informaţie completă, în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii ei.
Limitele privind informaţia relevantă şi credibilă sunt determinate de :
• Oportunitate – prezentarea informaţiilor cu întâzieri majore conduce la pierderea relevanţei;
• Raportul cost-beneficiu, presupune că beneficiile aduse de furnizarea unor noi informaţii contabile trebuie să fie mai mari decât costul legat de acestea.
• Echilibrul între caracteristicile calitative. Importanţa relativă a caracteristicilor în diferite cazuri ţine de domeniul raţionamentului profesional.
• Comparabilitatea presupune posibilitatea de analiză pe baza informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în raport de evoluţia în timp a activităţii (rol determinant avându-l principiul permanenţei metodelor) precum şi compararea cu stituaţiile financiare ale diverselor entităţi de acelaşi tip (în subramură sau ramură de activitate)pentru a evalua corect poziţia financiară, performanţele şi modificările acestora.
Situaţiile financiare se elaborează ţinând cont de două concepte de bază:
• Contabilitatea de angajament
• Principiul continuităţii activităţii
Sistemul contabil românesc funcţionează având la bază principiile:
- continuitatea activităţii;
- permanenţa metodelor;
- prudenţa;
- independenţa exerciţiului;
- intangibilitatea bilanţului;
- necompensarea;
- prevalenţa economicului asupra juridicului;
- evaluarea separată;
- importanţa relativă – determinarea pragului de semnificaţie.
Situaţiile financiare prezintă rezultatele financiare ale unei entităţi grupate pe categorii de informaţii conform caracteristicilor economice denumite generic “structurile situaţiilor financiare”care sunt direct legate de evaluarea poziţiei financiare (activele, datoriile şi capitalul propriu) şi a performanţei (veniturile şi cheltuielile).
- Un activ reprezintă o resursă controlată de către o entitate ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare.
- O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimentele trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice.
- Capitalul propriu – reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.
Valoarea capitalului propriu din bilanţ depinde în mod direct de modul de evaluare activelor şi a datoriilor.
Indicatorul de profit este adesea folosit ca o măsură a performanţei sau ca bază de referinţă a altor indicatori.
- Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate într-un
exerciţiu financiar (perioada dată) sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor cu influenţă directă în creşterea capitalului propriu, altele decât contribuţia acţionarilor.
- Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate într-
un exerciţiu financiar (perioadă dată) sub formă de ieşiri, sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în diminuarea capitalului propriu, altele decât distribuirea acestora către acţionari.
FORMATUL BILANŢULUI
Bilanţul reflectă situaţia financiară a unei entităţi la un moment dat şi se prezintă astfel:
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros
4. Fondul comercial, în măsura în care a fost achiziţionat cu titlu oneros.
5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie
II. Imobilizări corporale
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie
III. Imobilizări financiare
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
2. Împrumuturi acordate entitaţilor afiliate
3. Interese de participare
4. Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare.
5. Investiţii deţinute ca imobilizări
6. Alte împrumuturi
B. ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile
2. Producţia în curs de execuţie
3. Produse finite şi mărfuri
4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri
Creanţe
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
1. Creanţe comerciale
2. Sume de încasat de la entităţile afiliate
3. Sume de încasat de la entităţile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare.
4. Alte creanţe
5. Capital subscris şi nevărsat
Investiţii pe termen scurt
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
2. Alte investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. CHELTUIELI ÎN AVANS
D. DATORII: SUME CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale- furnizori
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE /DATORII CURENTE NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
G. DATORII: SUME CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile
2. Sume datorate instituţiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale- furnizori
5. Efecte de comerţ de plătit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane
I. VENITURI ÎN AVANS
J. CAPITAL ŞI REZERVE
Capital subscris
1.Capital subscris şi vărsat
2.Capital subscris nevărsat
Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
Profitul sau pierderea reportat(ă)
Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizării în mod continuu, în scopul desfăşurării activităţilor entităţii. Din categoria activelor imobilizate fac parte activele corporale, necorporale, de exploatare şi financiare pe termen lung. Orice mişcare a unui element de imobilizări trebuie prezentată în notele explicative.
În acest scop se prezintă separat, pentru fiecare element de imobilizare preţul de achiziţie sau costul de producţie, precum şi creşterile, cedările şi transpunerile în cursul exerciţiului financiar, dar şi ajustările cumulate de valoare la începutul exerciţiului financiar şi la data bilanţului, rectificările efectuate în cursul exerciţiului financiar asupra ajustărilor de valoare din exerciţiile financiare precedente. Ajustările de valoare se prezintă în bilanţ ca deduceri certe din elementele corespunzătoare.
Reevaluarea sau ajustarea valorii activelor şi datoriilor determină creşteri sau diminuări ale capitalului propriu, cu toate că ele corespund definiţiei veniturilor şi cheltuielilor – (nu se include în contul de profit şi pierdere).
Dacă preţul de achiziţie sau costul de producţie al unei imobilizări nu poate fi determinat, valoarea reziduală de la începutul exerciţiului financiar poate fi considerată drept preţ de achiziţie sau cost de producţie, situaţie ce trebuie detaliată în notele explicative.
De asemenea, în cazul reevaluării imobilizărilor corporale, mişcările diverselor elemente de imobilizări se prezintă începând cu preţul de achiziţie sau costul de producţie rezultat din reevaluare, caz în care valoarea reevaluată se substituie valorii de intrare a imobilizărilor corporale.
Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi, presupune reprezentarea unui interes de participare, dacă acesta depăşeşte 20% din capitalul entităţii, cu condiţia realizării unei legături durabile cu aceste entităţi, pentru a contribui la activităţile de bază, indiferent de existenţa certificatelor de reprezentare.
Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciţiu ulterior, trebuie înregistrate sub titlul de “Cheltuieli în avans”.
Cheltuielile care se referă la exerciţiul financiar în cauză şi se vor plăti în cursul exerciţiului financiar viitor, trebuie prezentate la “Datorii”, iar dacă au caracter semnificativ, ele se vor prezenta şi în notele explicative.
Dacă veniturile aferente exerciţiului în curs nu se încasează până la finele acestuia, se prezintă în bilanţ la “Creanţe”, iar dacă sunt semnificative , ele se prezintă şi în notele explicative.
Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.
Ajustările pot fi :
• ajustări permanente – devenite amortizări şi /sau
• ajustări provizorii – devenite ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor .
Amortizarea reprezintă alocarea valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale de viaţă estimată. Amortizarea corespunzătoare perioadei contabile se scade în mod direct sau indirect din profitul sau pierderea înregistrată în exerciţiul financiar dat.
Activele supuse amortizării, sunt cele care întrunesc următoarele condiţii:
- se estimează că sunt folosite pentru mai mult de o perioadă contabilă;
- au o durată de viaţă limitată;
- sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţie sau în furnizarea de bunuri şi servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative.
Provizioanele se definesc ca fiind datorii incerte din punct de vedere al exigibilităţii sau al valorii. Ele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care , la data bilanţului este posibil să existe, sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.
Un provizion trebuie recunoscut atunci când:
» Entitatea are obligaţie prezentă ca rezultat al unui eveniment;
» Este probabil necesară o ieşire de resurse care conţin beneficii economice pentru a onora obligaţia;
» Poate fi făcută o estimare corectă a valorii obligaţiei;
Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.
Veniturile de încasat în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu financiar viitor, trebuie prezentate în bilanţ sub titlul de “Venituri în avans”.
CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
1. Cifra de afaceri netă
2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
b) alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul
a) Salarii şi indemnizaţii
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul în care acestea depăşesc suma ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză.
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate.
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate.
11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicaea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante
13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor privind entităţile afiliate
14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuielile extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
20. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar.
ELEMENTELE DIN CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
Prima parte a Contului de rezultate al unei entităţi o constituie veniturile din vânzări şi prestări servicii. Cifra de afaceri netă reprezintă sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii, urmare activităţilor de bază ale entităţii, după deducerea reducerilor comerciale, rabaturi şi discounturi şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.
A doua parte a Contului de profit şi pierdere o reprezintă veniturile şi cheltuielile care aparţin perioadei, altele decât cele aferente activităţii curente, prezentate ca “Venituri extraordinare” şi “Cheltuieli extraordinare”. Elementele de natură extraordinară nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. Putem considera pierderile rezultate în urma unei calamităţi naturale (cutremur, inundaţii, etc.) ca element extraordinar, dar şi acţiunea de expropriere a activelor.
Dacă veniturile şi cheltuielile de natură extraordinară sunt semnificaive pentru evaluarea rezultatelor, în notele explicative se vor prezenta detalii despre valoarea şi natura acestora.
În notele explicative se va prezenta proporţia în care impozitul pe profit afectează “Profitul sau pierderea din activitatea curentă” şi “Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară”.
Veniturile sunt înregistrate în contul de profit şi pierdere când se poate efectua o evaluare credibilă a creşterii beneficiilor economice viitoare ca urmare a unei creşteri a activului sau a unei diminuări a pasivului. În realitate, veniturile sunt înregistrate concomitent cu recunoaşterea creşterii activului sau diminuării pasivului (de exemplu, creşterea netă a activului ca urmare a vânzărilor de bunuri sau de servicii sau diminuarea pasivului ca urmare a achitării unei datorii).
Cheltuielile sunt înregistrate în contul de profit şi pierdere când se poate efectua o evaluare credibilă a diminuării beneficiilor economice viitoare ca urmare a unei diminuări a activului sau a unei creşteri a pasivului. În realitate, cheltuielile sunt înregistrate concomitent cu recunoaşterea diminuării activului sau creşterii pasivului (de exemplu, preliminarea beneficiilor angajaţilor sau amortizarea echipamentelor).
Cheltuielile se corelează cu veniturile: de exemplu, diferitele componente care alcătuiesc costul bunurilor sunt înregistrate ca şi cheltuieli concomitent cu înregistrarea veniturilor din vânzarea respectivelor bunuri.
Când se prevede obţinerea unor beneficii economice pe parcursul mai multor perioade contabile, iar corelarea cu veniturile nu se poate efectua decât în mare şi indirect, cheltuielile sunt înregistrate în contul de profit şi pierdere printr-o alocare sistematică şi raţională. De exemplu, active precum instalaţiile, echipamentele, fondul comercial, patentele şi mărcile de comerţ determină efectuarea unor cheltuieli precum amortizarea.
O maşină care a costat 20 milioane lei are o durată estimată de viaţă de 5 ani. Maşina se amortizează pe baza metodei liniare pe durata estimată a vieţii acesteia. Cheltuiala cu amortizarea înregistrată în contul de profit şi pierdere se ridică la 4 milioane lei pe an.
Cheltuielile sunt înregistrate imediat în contul de profit şi pierdere atunci când acestea nu produc beneficii economice viitoare sau când aceste beneficii nu au caracteristicile necesare pentru a fi înregistrate ca active în bilanţul contabil. Acesta este cazul cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare, care sunt înregistrate în contul de profit şi pierdere în momentul efectuării lor, chiar dacă cercetarea şi dezvoltarea au ca scop crearea unor produse mai bune care să fie vândute în viitor. Dacă este probabil ca aceste cheltuieli de dezvoltare să aducă beneficii economice viitoare întreprinderii, acestea pot fi înregistrate ca active necorporale care vor fi amortizate pe perioada în care vor aduce respectivele beneficii.
