Elementele teoretice ale asigurarilor:.Contractul de asigurare reprezinta in primul rand un act juridic,prin care asiguratul se obliga sa plateasca societatii de asigurare o prima,societatile de asigurare obligandu-se sa-si asume riscul producerii unui anumit eveniment si sa plateasca beneficiarului,care poate fi asiguratul sau o terta persoana,o despagubire,in limitele dinainte stabilite.Comisia de Supraveghere a Asigurarilor ca autoritate administrative,are urmatoarele atributii:elaborarea sau avizarea proiectelor de acte normative,care privesc domeniul de asigurari sau care au implicatii asupra acestui domeniu,precum si avizarea actelor administrative individuale,daca au legatura cu activitatea de asigurari;supravegherea sit.fin.a asiguratorilor in vederea protejarii intereselor asiguratilor sau a potentialilor asigurati,in care scop poate dispune efectuarea de controale asupra activitatii asiguratorilor sau brokerilor de asigurare;luarea masurilor necesare pentru ca activitatea de asigurare sa fie gestionata cu respectarea normelor prudentiale specific;aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative a;e asiguratorului,in conformitate cu criteriile stabilite prin norme;aprobarea divizarii sau fuzionarii unui asigurator inregistrat in Romania;aprobarea transferului de portofoliu;participa la elaborarea planului de conturi,a normelor si regulamentelor contabile,dupa consultarea cu asociatiile profesionale ale operatorilor din asigurari. Legea este forma juridical de realizare a asigurarii.Din acest p.d.v distingem:1)Asigurarea ex-contractu:bazata pe pp facultativitatii,se incheie din proprie initiative,de catre pf si pj interesate,impotriva acelor fenomene care le ameninta bunurile,viata sau integritatea corporala.2)Asigurarea ex-lege:are la baza pp obligativitatii,adica pf sip j detinatoare de bunuri care fac ob.asig.obligatorii(asig.de rasp.civila auto)sunt obligate sa le asigure impotriva riscurilor prevazute de lege,iar soc de asig.care au primit autorizatie legala de a practica asemenea riscuri sunt obligate sa le realizeze.Principalele aspect juridice ale contractului de asigurare sunt :-caracterul consensual:se incheie numai prin consimtamantul partilor;-caracterul sinalagmatic: partile contractante isi asuma reciproc anumite obligatii;-caracterul aleatoriu: partile contractante nu cunosc in momentul incheierii contractului efectele acestuia,respective beneficiile sau pierderile ce vor rezulta din acesta;-caracterul oneros: fiecare parte urmareste obtinerea unui avantaj pentru prestatia pe care o face sau se oblige in favoarea celeilalte parti;-caracterul succesiv: esalonarea in timp a prestatiilor prevazute in contract;-caracterul de adeziune: forma si clauzele contractului sunt stabilite de catre societatea de asigurari, potentialul asigurat avand posibilitatea de a accepta sau de a respinge acest contract;-caracterul de buna credinta:presupune ca executarea acestuia sa se faca cu buna credinta de catre parti.Principiile care stau la baza contractului de asigurare sunt, in sinteza, urmatoarele:principiul despagubirii- contractele de asigurare nu ofera despagubiri peste valoarea pierderilor suferite de asigurat. Altfel spus, acest principiu prevede faptul ca o persoana nu poate profita din pagubele asigurate.Aplicand principiul despagubirii se reduce riscul subiectiv, prin indepartarea interesului pentru profit al asiguratului;principiul interesului asigurabil- o persoana are un interes asigurabil daca producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere financiara sau un prejudiciu persoanei respective;principiul subrogatiei- subrogatia este o doctrina legala cu multiple posibilitati de aplicare, chiar si in afara domeniului asigurarilor.Acest principiu se aplica atunci cand asiguratorul este obligat prin polita de asigurare sa despagubeasca o dauna produsa din culpa unei terte personae(elementele principale ale subrogatiei sunt: partea care revendica drepturile subrogatiei trebuie sa fie cea care a platit prima despagubirea; partea care revendica subrogatia nu reperezinta un simplu voluntary, ci are obligatia legala de a plati despagubirea; partea care revendica subrogatia este raspunzatoare indirect pentru plata despagubirii;terta parte este direct raspunzatoare pentru plata despagubirii).Fondul de asigurare se formeaza in mod descentralizat, pe seama primelor de asigurare sau cotatiilor achitate de persoane fizice sau juridice, care are ca scop acoperirea pagubelor provocate de evenimente viitoare si nesigure.Asigurarea presupune existenta unei comunitati de risc(persoane fizice sau juridice amenintate de aceleasi pericole actioneaza pentru protejarea intereselor lor commune).Paguba provocata de producerea riscului se imparte intre membrii comunitatii dupa principiul mutualitatii- la formarea fondului participa toti asiguratii, dar numai cei care au suferit prejudicii de pe urma producerii riscului vor beneficia de acest fond.Fondul de asigurare se utilizeaza in mod centralizat pentru:acoperirea pagubelor provocate de evenimentele asigurate, finantarea unor actiuni legate de prevenirea pagubelor;acoperirea cheltuielilor administrative-gospodaresti ale societatii de asigurare. Asigurarea poate fi abordata si ca o ramura prestatatoare de servicii, un intermediar financiar si un activ financiar in economie nesigura, prin fondurile oferite pe piata de capital. Asigurarile indeplinesc urmatoarele functii:Functia de repartitie:(se manifesta in procesul de formare al fondului de asigurare,se manifesta in procesul de dirijare a fondului de asigurare catre destinatiile sale legale;constituirea unor fonduri de rezerva ale firmei de asigurare; acoperirea cheltuielilor administrative-gospodaresti ale organizatiei de asigurare.Functia de control urmareste modul in care se incaseaza primele de asigurare si alte venituri ale organizatiei de asigurare, cum se efectueaza platile cu titlu de indemnizatie de asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor etc.Functia de compensare a pagubelor pricinuite de calamitati naturale si de accidente( asigurari de bunuri si raspundere civila) si plata unor sume asigurate (asigurari de viata).Elementele tehnice ale asigurarii sunt prevazute in principal de Legea nr. 32/2000 si anume: activitatea de asigurare(activitatea exercitata în sau din România, care desemneaza, în principal, oferirea, intermedierea, negocierea, încheierea de contracte de asigurare si reasigurare, încasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres si de recuperare, precum si investirea sau fructificarea fondurilor proprii si atrase prin activitatea desfasurata);agent de asigurare(persoana fizica sau juridica abilitata, în baza autorizarii unui asigurator, sa negocieze sau sa încheie în numele si în contul asiguratorului contracte de asigurare cu tertii, conform conditiilor stipulate în contractul de mandat încheiat, fara sa aiba calitatea de asigurator sau de broker de asigurare);asigurare(operatiunea prin care un asigurator constituie, pe principiul mutualitatii, un fond de asigurare, prin contributia unui numar de asigurati, expusi la producerea anumitor riscuri, si îi indemnizeaza pe cei care sufera un prejudiciu pe seama fondului alcatuit din primele încasate, precum si pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activitatii desfasurate);asigurat - persoana care are un contract de asigurare încheiat cu asiguratorul;asigurator( persoana juridica româna sau straina ori societatea mutuala autorizata în conditiile prezentei legi sa exercite activitati de asigurare) broker de asigurare(persoana juridica româna sau straina, autorizata în conditiile prezentei legi, care, pentru clientii sai, negociaza sau încheie contracte de asigurare si acorda alte servicii în legatura cu protectia împotriva riscurilor sau cu regularizarea);suplientul de prima(serveste la formarea resurselor banesti necesare acoperirii cheltuielilor privind constituirea si administrarea fondului de asigurare, realizarii unui anumit beneficiu, constituirea rezervelor tehnice); durata asigurarii(perioada de timp cat exista raporturi de asigurare intre asigurat si asigurator, asa cum au fost ele stabilite in contractul de asigurare); paguba/dauna (pierderea exprimata valoric, suferita de un bun asigurat, ca urmare a producerii unui fenomen impotriva caruia s-a incheiat asigurarea.Paguba nu poate fi decat mai mica sau cel mult egala cu valoarea bunului asigurat);Despagubirea de asigurare(suma de bani pe care asiguratorul este obligat sa o plateasca cu scopul de a compensa paguba produsa de riscul asigurat);Principii valabile la acordarea despagubirii:Principiul raspunderii proportionale: (D- despagubirea de asigurare;P- paguba;S- suma asigurata;V- valoarea bunului asigurat). 1) Principiul primului risc este mai des aplicat in cadrul economiei nord-americane, mai ales la bunurile la care riscul de producere a pagubei totale este mai redus. La acoperirea pagubei, dupa principiul primului risc, despagubirea este egala cu paguba, fara insa a putea depasi marimea sumei asigurate.2)Principiul raspunderii limitate- despagubirea se acorda numai daca paguba depaseste o anumita valoare prestabilita intre asigurat si reasigurator. O parte din paguba va cadea in sarcina asiguratului si se numeste fransiza.Contractele de asigurare cu fransiza caracterizeaza asigurarile marfurilor pe timpul transportului, asigurarile de bunuri imobile si asigurarile de tip CASCO. Cu cat fransiza este mai mare, cu atat prima de asigurare este mai mica, riscul asumat de catre asigurator diminuandu-se.(fransiza simpla: asiguratorul acopera in intregime paguba- pana la nivelul sumei asigurate-daca aceasta este mai mare decat fransiza;fransiza deductibila: se scade in toate cazurile din paguba, indiferent cat este volumul acesteia din urma).Asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila pot fi clasificate dupa mai multe criterii:domeniul de activitate( asigurari de bunuri;asigurari de persoane;asigurari de raspundere civila); obiectul de activitate( asigurari de viata;asigurari de autovehicule;asigurari maritime si de transport;asigurari de aviatie; asiguraru de incendiu si alte pagube la bunuri; asigurari de raspundere civila;asigurari de credite si garantii; asigurari de pierderi financiare; asigurari agricole); forma juridica(asigurari obligatorii;asigurari facultative); sfera de cuprindere in profil teritorial(asigurari interne;asigurari externe) felul raporturilor ce se stabilesc intre sigurator si asigurat(directe : asigurat-asigurator;indirecte sau reasigurari).In completare, legiuitorul prin Legea 32/ 2000 impune clasificarea asigurarilor in asigurari de viata si asigurari generale.
RISCUL:
Notiunea: incertitudinea de aparitie a unei pierderi,variatie aleatorie a rez posibile in legat cu un eveniment sau posib ca pierderile sa fie mai mari decat nivelul normal,anticipat sau obisnuit.
RISCUL OBIECTIV: variatia relativa a pierderii de la val medie; se reduce odata cu cresterea nr de expuneri; poate fi cuantificat statistic cu ajutorul dispersiei;
RISCUL SUBIECTIV: incertitudinea bazata pe conditia mentala sau starea mentala a unei persoane; impactul lui variaza de la individ la individ.
Probabilitatea de pierdere: concept legat de cel de risc; repr sansa ca un eveniment sa se produca; Probabilitatea obiectiva: frecventa relativa p termen lung a unui eveniment, bazata p ipoteza existentei unui nr infinit de observatii si a unor conditii constante;pot fi determinate prin rationament deductiv si rationament inductiv; Probabilitatea subiectiva: repr o estimare personala a unui individ referitoare la probabilitatea de pierdere. Probabilitatea de pierdere e dif de risc, probabil se refera la posbi de aparitie a unui eveniment c va cauza o pierdere iar riscul repr variatia relativa a pierderii fata de val estimata.
Cauza si conditia pierderii: PERILUL e definit ca si cauza pierderii(incendii,furtuni,secete,cutremure);pot fi naturale,umane si economice; HAZARD e conditie ce creaza sau mareste posib de pierdere. HAZARDUL FIZIC: o conditie fizica de mareste probabilitatea de pierdere(drumuri cu gheatza,butuc de yala defect); HAZARD MORAL: nesinceritatea si defectele de caracter ale unui individ ce maresc frecventa sau severitatea pierderii(accidente inscenate); HAZARD ETIC: se refera la neglijenta sau indiferenta fata de o pierdere datorita existentei unei asig; HAZARDURILE SOCIALE:conditii legale si culturale ce afecteaza frecventa si severitatea pierderilor;
CATEGORII DE RISCURI:Riscuri financiare si nonfinanciare; Riscuri statice si dinamice:riscuri dinamice c rezulta din schimbari in economie, riscuri statice care produc pierderi chiar daca nu apar schimbari in economie; Riscuri pure si speculative: riscul pur e definit ca o situatie in care exista doar 2 alternative cu sau fara pierdere iar cel speculativ e definit ca o situatie in care e posibila fie pierderea fie profitul; Riscul fundamental e un risc ce afectreaza intreaga economie sau un numar mare de oameni sau grupuri din econ; Riscul particular e un risc ce afecteaza doar anumite persoane si nu intreaga comunitate, precum furturi auto, jafuri,incendii.
Tipuri de riscuri pure: riscuri personale, de proprietate si de raspundere; RISCUL PERSONAL e irscul ce afecteaza direct un individ si implica posib unei pierderi totale sau reducerea venitului castigat;principalele riscuri personale sunt: Riscul decesului prematur:decesul sustinatorului financiar al unei familii cu obligatii, cauzeaza probleme doar daca persoane disparuta lasa datorii financiare ; Riscul venitului insuficient pe perioada pensionarii:venitul insuficient p perioada pensionarii; Riscul sanatatii precare: risc personal ce se refera la aparitia retetelor cu valori astronomie ; Risucl somajului: amenintare la securitatea financiara a unei persoane, somajul poate fi cauzat de incetiniri ale ritmului de activitate la nivel de industrie, schimbari de natura structurala,factori sezonieri. RISCUL DE PROPRIETATE: pierderi directe: o pierdere financiara ce rezulta din paguba fizica, distrugere sau furt al proprietatii si pierderii indirecte: pierdere financiara rezultata indirect din aparitia unei pagube fizice directre sau a furtului proprietatii.
Atitudinea fata de risc:aversitatea oamenilor fata de risc;o pers e uneori de acord sa plateasca mai mult decat ar trebui pt un nivel de certitudine in viitor;o pers ce doreste doar sa plateasca nivelul mediu al pierderii ca si prima de asig se considera neutra, iar una ce accepta riscul pt mai putin ca media pierderilor e considerat cautator de riscuri.
Consecintele riscurilor: dimensiunea fondurilor de urgenta trebuie marita,apare frica, iar p termen scurt ingrijorarea, oportunitati pierdute, costuri de finantare a riscului, inabilitatea de a planui, speculatia.
Metode de protectie: evitarea,
Controlu pierderii: prevenirea, reducerea
Retinerea: activa cand o pers e constienta si planifica deliberat sa retina o parte din castiguri pt riscuri; pasiva: e periculoasa daca riscul are un potential ridicat de distrugere.
Cap3.Analiza pietei aigurarilor in Romania
In Romania, piata asigurarilor s-a format treptat, pe masura ce cadrul legislative si nivelul de dezvoltare economica au cerut existenta acestei piete.
De la inceput cadrul legislative romanesc a cunoscut puternice influente din partea legislatiei francofone, mentinandu-se pana in sec 21, cand procesul de integrare europeana a produs modif majore in toata economia tarii noastre.Comaparativ cu alte tari ale lumii, putem vb despre existenta timpurie a economiei asigurarilor in tara noastra, chiar dc niv de dezv nu a cunoscut cele mai ridicate nivele posibile. Ac fenomen s-a manifestat , cand in per 1999-2000, pe fundalul deteriorarii situatiei economiei nat, piata asig a cunoscut o dezvoltare rapida.sig
3.1.Evolutia asigurarilor din Romania
Activitatea din domeniul asig de bunuri, pers si raspundere civila desfasurata in tara noastra, se intinde pe o per de peste 130 ani, care poate fi impartita in 3 etape distincte:
1)asig in per 1871-1948:in ac perioada putem puncta cateva momente: martie 1871-a fost constituita prima soc de asig ‘Dacia’ cu un cap social de 3 milione de lei; 1873 – a fost infiintata soc de asig ‘Romania’ cu un cap soc de 2 milioane, bucurandu-se de sprijinul unor pers de prim rang: Grigore Ghica, principele Al B Stirbei, Mihail Kogalniceanu; 1881-cele 2 soc au fuzionat formand socitatea “Dacia-Romania”; 1907-s-a format soc Agricola care practica asig legate de agricultura si alte tipuri de asig, in 1930 a fuzionat cu “Fonciera”-Cluj;In perioada Primului Razboi Mondial soc de asig romanesti ca si cele straine au avut de suferit, procesul de refacere dupa 1918 a fost usurat de reformele economice si financiare.
2)asig in cond ec planificate 1949-1990:Multe soc de asigurari si-au pierdut activitatea , iar momentul nationalizarii a constituit piatra de cotitura in dezvoltarea viitoare a ec nat. In 1948 activitatea de asig a fost org pe baze noi, socialiste.Soc de asig au trecut in proprietatea statului cu toate activele si pasivele lor.In domeniul asig a fost create ssoc “Sovrom Asigurare”, cu capital mixt sovieto- roman, care functiona f simplu:toate veniturile se duceau la Moscova ,iar ch erau suferite de autoritatile de la Buc. In 1952 a fost organizata Adm Asig de Stat-ADAS, cu capital integral roman.Ac marcheaza instituirea monopolului de stat in domeniul asigurarilor.Rolul ac soc poate fi considerat unul pozitiv prin acoperirea pagubelor provocate de inundatiile catastrofale din anii 1970, 1974 si cutremului de pamant din 1977 etc.
3)asig dupa 1990:in loc de ADAS, care si-a incetat activitatea pe data de 31 dec 1990, au luat fiinta 3 soc com pe actiuni in domeniul asig:-Soc Asigurarea Romaneasca S.A.,care a preluat activele aferente asigurarilor facultative de viata, cele aferente asigurarilor obligatorii, asig facultative de autoturisme si altor asig in suma de 1000 milioane, precum si bunurile immobile apartinand ADAS, incluse in capital;
Soc Astra S.A, a preluat activele soc mixte, cu participarea ADAS din strainatate, cele aferente asig si op de reasig in rel cu strainatatea, in suma de 3000 milioane de lei si in lim ac pasivele coresp;
Soc Carom S.A, a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea si plata despagubirilor in cazurile de pagube produse in Romania, cand raspunderea revine unor asigurati la soc de asig din strainatate.
In anul 1991 a fost adoptata legea nr 47 privind constituirea si functionarea soc com din domeniul asig ,iar in anul 1995 legea nr 136 privind asig si reasig;
