Contabilitatea sintetică şi analitică a cheltuielilor

Contabilitatea sintetică şi analitică a cheltuielilor este organizată în spiritul respectării principiilor contabile general acceptate, cu incidenţă directă asupra elementelor de cheltuieli şi implicit asupra veniturilor şi rezultatelor. Aceste principii sunt: principiul independenţei, principiul necompensării şi principiul prudenţei.
În conformitate cu principiul independenţei exerciţiilor, toate operaţiile generatoare de cheltuieli sunt contabilizate în momentul angajării acestora, ceea ce dă naştere unei contabilităţi de angajamente sau „accrual accounting”, în care cheltuielile sunt individualizate şi reflectate în faza de angajare şi consum.
Principiul necompensării prevede interdicţia efectuării de compensări între cheltuielile şi veniturile înregistrate în contul de profit şi pierdere.
Principiul prudenţei prevede că nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent sau anterioare. Impune în plan concret înregistrarea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele, indiferent de existenţa unor rezultate financiare favorabile.
Respectarea principiului independenţei exerciţiilor este condiţionată şi susţinută de aplicarea altor două principii contabile: principiul recunoaşterii rezultatului şi principiul conectării cheltuielilor la venituri.
Principiul recunoaşterii rezultatului solicită delimitarea momentului constatării veniturilor şi a momentului în care cheltuielile se consideră consumate, iar pe această bază se face imputarea costului în vederea determinării rezultatului net.
Acest principiu, al individualizării rezultatului, se află în legătură cu principiul conectării cheltuielilor la venituri. Astfel, cheltuielile se află într-o conexiune cu veniturile pe care le determină, fapt bine precizat în contabilitatea anglo-saxonă.
Principiul conectării cheltuielilor la venituri realizate apare ca o consecinţă a principiului recunoaşterii veniturilor şi prevede ca momentul contabilizării cheltuielilor să fie precedat de cel al contabilizării veniturilor. Constatarea cheltuielilor are la bază metoda după care cheltuielile urmează veniturile.
Toate cheltuielile efectuate pe parcursul exerciţiului şi care nu se pot ataşa veniturilor realizate, sunt supuse procesului de „activare” sub forma stocurilor, toate cumpărările stocate care nu s-au consumat, sub forma posturilor de regularizare în cazul cheltuielilor înregistrate în avans (chirii plătite anticipat) şi cheltuielilor de repartizat pe mai multe exerciţii financiare.
Contabilitatea cheltuielilor este organizată în scopul de a oferi utilizatorilor săi informaţii contabile atât externe, cât şi despre desfăşurarea proceselor interne ale întreprinderii. Această organizare presupune existenţa a două componente ale contabilităţii firmei.
Contabilitatea financiară sau generală prin care se evaluează şi înregistrează cheltuielile grupate în funcţie de natura activităţilor generatoare: activitatea de exploatare, activitatea financiară şi activitatea excepţională.
Contabilitatea financiară a cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatelor are rolul de a înregistra fidel operaţiile economice ale întreprinderii, generate de relaţiile cu mediul său extern, de a întocmi documentele de sinteză de tipul contului de profit şi pierdere, în cazul de faţă, şi, mai ales, de a asigura informaţia contabilă pentru utilizatori.
Totodată, una din funcţiile de bază ale contabilităţii financiare este aceea de verificare şi probă în justiţie în cazul litigiilor fiscale sau juridice în care este implicată întreprinderea.
Caracteristica de bază a contabilităţii financiare este dependenţa de normele reglementate de organismele naţionale şi internaţionale, iar în cazul ţărilor europene se află sub incidenţa fiscalităţii, existând în acest sens şi expresia de „poluarea fiscală a contabilităţii financiare”.
Cea de-a doua componentă a contabilităţii întreprinderii este contabilitatea de gestiune sau managerială, care, în virtutea obiectului său, înregistrează cheltuielile grupate după felul şi destinaţia lor (materii prime, materiale, obiecte de inventar, personal, servicii primite, amortizări etc.).
Această componentă a contabilităţii are rolul de instrument în luarea deciziilor de către conducerea întreprinderii şi nu se organizează după norme obligatorii la nivel naţional sau internaţional, fiind ţinută în funcţie de situaţia particulară a fiecărei firme. Informaţiile sale sunt destinate exclusiv conducerii firmei şi de organizarea şi ţinerea sa depind fiabilitatea şi rentabilitatea întreprinderii.
Rolul contabilităţii de gestiune, de determinare a costurilor pe produse, ramuri, activităţi, sau pe centre de cost, centre de profit, centre de responsabilităţi, este strâns legat de funcţia de furnizare a informaţiilor vitale legate de productivitatea şi rentabilitatea la nivelul acestor structuri.
Conturile de cheltuieli evidenţiază resursele utilizate în cadrul activităţilor de exploatare, financiare şi excepţionale. Prin componenţa lor, conturile corespund celor trei genuri de activităţi, iar în cadrul fiecărei activităţi, corespund naturii sau felului de resurse utilizate. Potrivit planului de conturi aplicabil în România, contabilitatea cheltuielilor se realizează cu ajutorul clasei 6 de conturi, Conturi de cheltuieli.
Conturile de cheltuieli, având funcţie contabilă de activ, se debitează cu cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar şi se creditează la decontarea sau repartizarea acestora asupra rezultatelor.
_________________________________
Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privind aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor, produselor, lucrărilor şi serviciilor. Totodată sunt incluse şi operaţiile privind investiţiile, prin care se realizează producţia şi construcţia proprie de mijloace fixe. Structural, contabilitatea operaţiilor privind constatarea cheltuielilor de exploatare se diferenţiază în funcţie de natura resurselor utilizate, pe următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli cu materiile prime, materiale şi mărfuri, cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsăminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli de exploatare.
Potrivit planului de conturi general românesc, contabilitatea cheltuielilor de exploatare se realizează cu ajutorul grupelor de conturi din clasa 6 Conturi de cheltuieli, care se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul I, formate din trei cifre, iar o parte din acestea se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II, formate din patru cifre.
Această categorie de cheltuieli desemnează generic elemente de cheltuieli materiale primare care privesc activitatea de exploatare a întreprinderii. Ele sunt reflectate în contabilitate prin grupa de conturi 60 „Cheltuieli privind stocurile”.
Obiectul acestei categorii de cheltuieli îl constituie materiile prime, materiale consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, energia şi apa, precum şi mărfurile.
Potrivit Art. 13 alineatul 2 din Legea Contabilităţii, contabilitatea valorilor materiale se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric, prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
Metoda inventarului permanent, presupune contabilizarea fiecărei intrări de stocuri, cantitativ şi valoric, la cost istoric (cost de achiziţie sau cost de producţie), la preţ stabilit în funcţie de valoarea de utilitate (pentru stocurile constatate ca pulsuri la inventar, aduse ca aport la capitalul social, primite ca donaţie sau obţinute cu titlu gratuit) sau la o altă valoare de înregistrare (preţ de vânzare, preţ standard).
Folosindu-se metoda inventarului intermitent,contabilitatea analitică a stocurilor se organizează, după specificul activităţii, pe metoda cantitativ valorică (pe fişe de cont analitic).
Aceasta constă în ţinerea evidenţei cantitative, pe categorii de bunuri, la locul de depozitare, adică în magazii, cu ajutorul fişelor de magazie, aranjate în ordinea fişelor de cont analitic din contabilitate. În magazie, înregistrările se fac zilnic de către gestionar pe bază documentelor de intrare-ieşire a materialelor. După înregistrare, aceste documente se predau la contabilitate, pe bază de borderou. În contabilitate are loc evidenţa cantitativ-valorică, prin înregistrarea documentelor primite în fişele de cont analitic pentru valori materiale şi verificarea modului de emitere şi completare a documentelor. Stabilirea stocurilor şi soldurilor se realizează prin programul informatic de gestiune implementat în reţeaua de calculatoare de care dispune societatea şi care furnizează şi situaţiile centralizatoare privind intrările şi ieşirile de materiale, în vederea înregistrării lor în contabilitatea sintetică.
Contabilitatea stocurilor se desfăşoară pe gestiuni, iar în cadrul acestora, pe categorii de bunuri. Controlul exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa de la locurile de depozitare şi din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantităţile înregistrate în fişele de depozit şi cele din fişele de cont analitic de la contabilitate.
Ocazionarea cheltuielilor cu stocurile de materii prime, materiale şi mărfuri are loc la ieşirea din patrimoniu a bunurilor materiale evaluate şi înregistrate prin metodele: costului mediu ponderat, FIFO, primul intrat-primul ieşit, sau LIFO, ultimul intrat-primul ieşit.
Societatea de regula utilizează metoda LIFO, ultimul intrat-primul ieşit, prin care bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al lotului anterior, în ordine cronologică.

Contabilitatea stocurilor cuprinde de exemplu: marfuri,magazia, obiectele de inventar, echipamentul de protecţie, stocul de ţiţei, gaze şi gazolină, precum şi evidenţa cheltuielilor şi veniturilor aferente.
Ocazionarea cheltuielilor cu materialele consumabile se face în momentul consumului, pe baza bonurilor de consum, gestionate pe magazii.
Bonul de consum serveşte ca document de eliberare din magazie pentru consum, a materialelor, fiind totodată document justificativ de scădere din gestiune. Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura eliberării materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectuează lansarea sa, pe baza programului de producţie şi a consumurilor normate, sau de alte compartimente care solicită materiale spre a le consuma.

Obiectivele

Obiectivele contabilităţii cheltuielilor, veniturilor şi rezultatului se pot sintetiza ca fiind următoarele: reflectarea fidelă în contabilitate a cheltuielilor, veniturilor şi rezultatului, întocmirea documentelor de sinteză pe baza înregistrărilor realizate, pentru a constitui cumulativ, obiectul de informare a utilizatorilor de informaţie contabilă.
Aşadar, un prim obiectiv al contabilităţii cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor este reflectarea în contabilitate a operaţiilor economico-financiare generate de relaţiile întreprinderii, cu o mare incidenţă asupra patrimoniului.
În vederea asigurării unei imagini fidele, este necesară respectarea postulatelor şi principiilor contabile general admise, al căror scop principal este chiar armonizarea şi normalizarea activităţii contabile. Principiile contabile general admise sunt subordonate obiectivului fundamental al contabilităţii, şi anume, prezentarea unei imagini fidele a situaţiei patrimoniale, situaţiilor financiare şi a performanţelor întreprinderii.
Se pot considera ca principii general acceptate următoarele: principiul independenţei exerciţiului, continuităţii exploatării, costului istoric, permanenţei metodelor, prudenţei, necompensării, evaluării separate a elementelor de activ si de pasiv, intangibilităţii bilanţului de deschidere, La acestea prevederile normelor internaţionale adaugă principiile recunoaşterii veniturilor, conectării cheltuielilor la venituri, recunoaşterii rezultatelor, prevalenţei economicului asupra juridicului, pragului de semnificaţie.
Realizând o reflectare fidelă a realităţii patrimoniale a întreprinderii, se asigură cel de-al doilea obiectiv al contabilităţii cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor: întocmirea documentelor de sinteză.
Documentul oficial folosit pentru finalizarea încheierii exerciţiului financiar îl constituie bilanţul contabil. Întocmirea lui asigură o imagine fidelă, clară şi completă asupra patrimoniului, situaţiei financiare şi a rezultatului obţinut. Din nevoia de a răspunde acestor cerinţe de bază, bilanţul este conceput ca un set de situaţii de sinteză, între care: bilanţul, contul de profit şi pierdere, anexa la bilanţ şi raportul de gestiune.
Normele europene prevăd formaţia bilanţieră sub denumirile de situaţii financiare, documente contabile de sinteză, conturi anuale.
În România terminologia de bilanţ contabil este o convenţie care are ca motivaţie faptul că, dintre toate componentele formaţiei, bilanţul caracterizează patrimoniul în totalitatea sa. Celelalte componente dezvoltă indicatorii economico-financiari consolidaţi în bilanţul contabil, având un caracter complementar şi convergent.
Bilanţul este conceput ca document de sinteză în care se prezintă activul şi pasivul întreprinderii la încheierea exerciţiului.
Contul de profit şi pierdere evidenţiază şi explică într-o formă analitică, rezultatele prin prisma raportului de echilibru dintre venituri şi cheltuieli, adoptând criteriul de grupare a elementelor sale după natura activităţilor desfăşurate, iar in cadrul acestora, după natura resurselor utilizate, respectiv a rezultatelor obţinute.
Anexa la bilanţ cuprinde informaţii complementare şi explicative în raport cu bilanţul şi contul de rezultate, precum şi o prezentare a metodelor şi regulilor contabile aplicate.
Raportul de gestiune este documentul bilanţier utilizat pentru interpretarea analitică a situaţiei patrimoniale, evoluţiei situaţiei financiare şi a rezultatului.
În modelul continental de contabilitate, la componentele anterioare se adaugă tabloul fluxurilor de trezorerie , completat doar de întreprinderile mari. În contabilitatea românească aceste metode nu au fost încă adoptate.
În etapa actuală a tranziţiei României la economia de piaţă, normalizatorii trebuie să reconsidere rolul contabilităţii de instrument în serviciul statului şi să armonizeze obiectivul său final cu Directivele europene de normalizare contabilă.
Astfel, în contabilitatea românească trebuie să aibă ca obiectiv informarea financiară despre şi pentru întreprindere, spre a asigura managerilor şi investitorilor cadrul luării celor mai bune decizii şi alocării optime a resurselor.
În ceea ce priveşte contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor, obiectivul principal este cel al informării principalilor utilizatori, prin intermediul contului de profit şi pierdere şi al tablourilor fluxurilor de trezorerie, asupra activităţii financiare a întreprinderii şi asupra capacităţii sale de a produce profit.
Utilizatorii acestor documente de sinteză sunt interesaţi mai ales de fluxurile monetare degajabile şi mai puţin de beneficiul net, întrucât acestea sunt o reprezentare concretă a realităţii, în timp ce profitul net reprezintă o construcţie fără echivalent în realitate.
Primordialitatea fluxurilor de trezorerie asupra beneficiului net nu contravine adoptării criteriului contabilităţii de angajamente.
Restrângerea cadrului de utilizatori la manageri şi investitori nu este decât o simplificare, la informaţia contabilă având acces şi manifestând interes următoarele categorii de utilizatori: manageri, ca utilizatori interni, şi terţii, care la rândul lor, se împart în, acţionari, creditori de fonduri, puterea publică, salariaţii, sindicatele, asociaţiile patronale, partenerii comerciali (clienţii şi furnizorii), marele public, organismele de protecţie a mediului, celelalte societăţi pe acţiuni.
Pentru investitori şi creditori, capacitatea de a realiza câştiguri viitoare este o informaţie capitală, dat fiind că reliefează rentabilitatea întreprinderii. În legătură cu determinarea rentabilităţii, se pune accent pe măsurarea veniturilor şi cheltuielilor de exploatare şi nu pe evaluarea elementelor de activ şi de pasiv patrimoniale, astfel încât contul de profit şi pierdere a devenit principal document de sinteză.
Capacitatea de a realiza câştiguri viitoare este factorul determinant al valorii de piaţă al acţiunilor care interesează pe investitori şi pe creditori. Aceştia iau decizii pe baza fluxurilor de trezorerie-fenomene concrete, şi nu pe baza beneficiului net din exploatare-fără reprezentare reală.
Totuşi, noţiunile de venituri şi cheltuieli sunt superioare celor de încasări şi plăţi în cazul măsurării variaţiilor patrimoniului şi pentru determinarea capacităţii de realizare a câştigurilor viitoare. Superioritatea rezultă din diferenţele apărute pe termen scurt, când nu produc aceleaşi rezultate, pentru că pe termen lung au aceeaşi traiectorie şi se confundă.
Contul de profit şi pierdere este documentul contabil care evidenţiază şi explică în formă analitică rezultatele, prin prisma raporturilor de echilibru dintre venituri şi cheltuieli.
În cazul României modelul de cont de profit şi pierdere adoptat este modelul listă structurat după criteriul natura economică a cheltuielilor şi veniturilor care răspunde cerinţelor informaţionale ale statului. În ţările anglo-saxone primează modelul contului de rezultate pe criteriul destinaţiei sau pe funcţiile întreprinderii, care răspunde nevoilor informaţionale ale investitorilor, în special, prin intermediul indicatorului profit pe acţiune.
Era necesară, în vederea îndeplinirii obiectivului contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor, întocmirea tablourilor de trezorerie care să explice variaţia de trezorerie. Trezoreria devine informaţia cheie, deoarece prin aceasta întreprinderea îşi finanţează activitatea, asigurându-şi continuitatea.
Prin întocmirea tablourilor de trezorerie se întrevăd subobiective ale informării, concretizate pe termen scurt, în indicatori de gestiune şi analiză financiară, pentru măsurarea solvabilităţii, iar pe termen lung, în măsurarea nevoii de finanţare.
Principalul avantaj al tablourilor de trezorerie este obiectivitatea datorată ieşirii de sub incidenţa convenţiilor şi politicilor contabile. Conform normelor IAS 7, expresia de flux de trezorerie reprezintă totalitatea intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi sau de echivalente de lichidităţi.
Lichidităţile sunt fondurile disponibile şi depozitele la vedere, în timp ce echivalentele de lichidităţi reprezintă plasamente pe termen scurt, foarte lichide, a căror valoare nu riscă să se schimbe semnificativ. Scopul deţinerii acestor lichidităţi este acela de a asigura angajamentele de trezorerie pe termen scurt, cu scadenţa de până la trei luni.
Pornind de la obiectivul final al contabilităţii veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor – furnizarea de informaţii necesare luării deciziilor se poate extrapola rolul contabilităţii în general, la următoarele obiective: este mijloc de probă în justiţie, permite controlul angajamentelor întreprinderii, serveşte la diagnosticul economic şi financiar, alimentează statisticile şi contabilitatea naţională.

Clasificarea cheltuielilor şi veniturilor în contabilitatea financiară

Criteriile de bază după care sunt clasificate cheltuielile şi veniturile sunt după natură şi după destinaţie (funcţiuni).
Modelul contului de rezultate cu clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după destinaţie este dominant în lumea anglo-saxonă, fiind concentrat pe cifra de afaceri şi costul mărfurilor vândute.
Calculul acestor indicatori este cerut de interesul investiţional la care trebuie să răspundă contul de profit şi pierdere. Ca exemplu se poate considera contul de profit şi pierdere în SUA (INCOME STATEMENT) care se realizează în forma listă, după funcţiunile întreprinderii: funcţia de producţie, funcţia de vânzare, funcţia administrativă şi cea financiară. INCOME STATEMENT nu face diferenţierea între mărfurile cumpărate pentru a fi vândute şi produsele finite obţinute din producţia proprie pentru vânzare, ambele categorii fiind considerate bunuri vândute. Aceasta este explicaţia lipsei valorii adăugate din contul de profit şi pierdere.
În cadrul contabilităţii financiare româneşti se utilizează mai multe criterii de clasificare a cheltuielilor, veniturilor şi implicit, a rezultatelor între care:
A. Felul activităţii consumatoare de resurse şi generatoare de venituri;
B. Felul şi natura economică a cheltuielilor provocate de activitatea întreprinderii şi veniturilor obţinute ca rezultat din activitatea desfăşurată;

A. În funcţie de felul activităţii, cheltuielile şi veniturile se grupează astfel:
Cheltuieli şi venituri din activitatea de exploatare;
Cheltuieli şi venituri din operaţiuni financiare;
Cheltuieli şi venituri din operaţiuni extraordinare.

B. Criteriul de clasificare anterior, combinat cu cel privind felul şi natura cheltuielilor şi veniturilor, generează, în concordanţă cu Legea Contabilităţii, art. 96-97, următoarea clasificare complexă.

cheltuielile ocazionate de activitatea de exploatare:
- cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile, costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziţie al energiei şi apei consumate, costul de achiziţie al animalelor şi păsărilor şi costul mărfurilor vândute;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate e terţi (întreţinere şi reparaţii); redevenţe; locaţii de gestiune şi chirii; studii şi cercetări, inclusiv sumele plătite pentru contractele de cercetare; cheltuielile cu alte servicii executate de terţi (colaboratori, comisioane, inclusiv cele plătite agenţilor economici cu activitate de comerţ exterior şi onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate, transportul de bunuri şi personal, deplasări, detaşări şi transferări, poşta şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele);
- cheltuieli cu personalul (salariile şi alte drepturi de personal, asigurările şi protecţia socială, contribuţia unităţii la asigurările sociale şi pentru ajutorul de şomaj, cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea profesională şi alte cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimonială);
- alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi alte cheltuieli de exploatare);

cheltuielile din operaţiuni financiare
- pierderile din creanţe legate de participaţii; pierderile din vânzarea titlurilor de plasament, diferenţele nefavorabile de curs valutar din operaţiunile curente şi disponibilităţile în devize; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite si altor datorii privind exerciţiul în curs; sconturile acordate clienţilor; alte cheltuieli financiare (pierderi din creanţe de natură financiară şi altele);

cheltuielile din operaţiuni extraordinare Această categorie cuprinde toate cheltuielile care, prin conţinutul şi natura economică, au caracter pur întâmplător, fără legătură directă cu activitatea curentă, normală a întreprinderii. Se referă fie la operaţii de gestiune (despăgubiri, amenzi, perisabilităţi şi lipsuri de inventar, donaţii şi subvenţii acordate, inclusiv prelevările şi donaţiile făcute în scopuri umanitare, precum şi pentru sprijinirea activităţilor sociale, culturale şi sportive, pierderi din debitori diverşi), fie la operaţii de capital (valoarea contabilă a imobilizărilor cedate şi alte cheltuieli extraordinare);

cheltuielile cu amortizările şi provizioanele
Sunt grupate în funcţie de natura cheltuielilor prevăzute mai sus, după caz cuprinzând: amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale. Această categorie este tratată separat pentru că, deşi se structurează pe cele trei activităţi desfăşurate în întreprindere, ea se delimitează distinct în planul de conturi.
Cheltuielile aferente pentru constituirea provizioanelor se delimitează astfel: provizioane pentru riscuri şi cheltuieli; provizioane privind deprecierea imobilizărilor; provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie; provizioane pentru deprecierea creanţelor şi provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament, amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor; provizioane reglementate;

cheltuieli cu impozitul pe profit calculat potrivit legii

Conform Legii Contabilităţii, contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor, care se grupează astfel:

Venituri din exploatare, care cuprind:
- venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi din serviciile prestate. În contabilitate aceste venituri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, ai livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul de proprietate a bunurilor asupra clienţilor;
- venituri din producţia stocată, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus (scădere) între valoarea la cost de producţie a stocurilor de producţie şi producţiei în curs de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite. Veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul de profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor), sau minus (sold debitor);
- venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de unitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale;
- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile primite pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii (finanţarea activităţii de cercetare şi alte finanţări) de care beneficiază societatea din partea statului, a colectivităţilor publice sau a altor unităţi patrimoniale;
- alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate şi alte venituri de exploatare;
- veniturile realizate în avans: încasări sau creanţe aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrări sau servicii neprestate, nu se consideră venituri ale exerciţiului, înregistrându-se într-un cont distinct, care se reflectă în bilanţ;
veniturile financiare
- venituri din participaţii; venituri din alte imobilizări financiare; venituri din creanţe imobilizate; venituri din titluri de plasament; venituri din diferenţe de curs valutar; venituri din dobânzi; venituri din sconturi obţinute şi alte venituri financiare;

veniturile extraordinare
Sunt reprezentate de acele venituri care nu au legătură cu activitatea normală, curentă a societăţii şi se referă fie la operaţii de exploatare, fie la operaţii de capital, cum sunt: despăgubiri şi penalităţi încasate; venituri din cedarea activelor; cotele-părţi de subvenţii pentru investiţii, virate la rezultatul exerciţiului; alte venituri extraordinare (donaţii, salarii neridicate prescrise şi alte venituri);

veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor
Se înregistrează la venituri de exploatare, financiare, excepţionale, în cazurile în care nu se justifică menţinerea provizioanelor, respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.

Clasificarea rezultatului exerciţiului şi determinarea
rezultatului fiscal

Conform prevederilor Legii contabilităţii, rezultatul exerciţiului se calculează lunar, când se determină profitul sau pierderea. Calculul se face cumulat de la începutul anului, astfel încât, la sfârşitul anului să se poată prezenta calculul global şi final al rezultatului obţinut.
Rezultatul exerciţiului se determină la sfârşitul exerciţiului financiar, prin compararea veniturilor cu cheltuielile aferente şi poate îmbrăca forma profitului sau pierderii.

Rezultatul = Veniturile – Cheltuielile

Rezultatul unui exerciţiu este generat de cele trei activităţi care determină şi clasificarea cheltuielilor şi veniturilor:
- rezultatul activităţii de exploatare = veniturile din exploatare - cheltuieli de exploatare
- rezultatul activităţii financiare = venituri financiare - cheltuieli financiare
Aceste două activităţi formează activitatea curentă care se desfăşoară în întreprindere, iar rezultatul exploatării şi rezultatului financiar formează rezultatul curent.
- rezultatul activităţii extraordinare = venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare
Rezultatul activităţii extraordinare este generat de operaţii de gestiune şi de capital, care nu au nici o legătură cu activitatea curentă.
Rezultatul exerciţiului este reprezentat de suma celor trei rezultate parţiale:

Rezultatul = Rezultatul + Rezultatul + Rezultatul
exerciţiului financiar exploatării financiar extraordinar

Rezultatul exerciţiului reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere supus repartizării pe destinaţiile legale.
Formarea şi calculul profitului impozabil au la bază formula:

Profitul = Veniturile – Cheltuielile corespunzătoare + Cheltuielile – Deducerile
Impozabil realizate veniturilor realizate nedeductibile fiscale

Rezultatul fiscal se determină prin respectarea şi aplicarea principiului conectării cheltuielilor la venituri, aşa-numitul „matching”, care prevede deducerea din veniturile recunoscute a cheltuielilor care au contribuit la realizarea acestora.
Cheltuielile nedeductibile sunt diferenţele permanente care au ca efect majorarea rezultatului impozabil în raport cu rezultatul contabil. Aceste corecţii au ca scop neutralizarea cheltuielilor contabilizate şi deduse din rezultatul contabil dar a căror deducere nu este admisă din punct de vedere fiscal.
Deducerile fiscale extracontabile diminuează rezultatul fiscal în raport cu cel contabil. Au ca scop retratarea rezultatului contabil de elemente deja contabilizate dar neimpozabile.
Dacă din profitul contabil se deduce impozitul pe profit, se obţine profitul net, după formula:

Profitul net = Profitul contabil – Impozitul pe profit

Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

Clasificarea cheltuielilor în contabilitatea de gestiune

Contabilitatea de gestiune este destinată, în principal, pentru înregistrarea operaţiilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii, respectiv pe activităţi, secţii, faze de fabricaţie, etc., decontarea producţiei, precum şi calculul costului de producţie al produselor fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, inclusiv al producţiei în curs.
Pentru calcularea costurilor de producţie, cheltuielile, după natura lor, înregistrate în contabilitatea generală, pot fi grupate astfel:
a) cheltuieli directe (materii prime şi materiale directe, remuneraţii directe, contribuţia privind asigurările şi protecţia socială, alte cheltuieli directe);
b) cheltuieli indirecte de producţie (cheltuieli comune ale secţiei);
c) cheltuieli de desfacere;
d) cheltuieli generale de producţie;
Cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de producţie, repartizate raţional asupra produselor fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, formează costul de producţie al acestora.
Cheltuielile se mai pot grupa, în funcţie de dependenţa lor faţă de volumul producţiei, în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante). Cheltuielile variabile sunt acelea a căror mărime evoluează proporţional cu producţia la care se referă, fiind însă relativ fixe sau constatate pe unitate de produs, cum sunt: consumurile de materii prime şi materiale auxiliare directe, remuneraţiile directe, energia, combustibilul, materialele folosite în scopuri tehnologice şi alte cheltuieli. Cheltuielile fixe sunt acelea care au un nivel relativ constant, indiferent de oscilaţiile volumului de producţie, cum sunt: cheltuielile generale ale întreprinderii, o parte din cheltuielile comune ale secţiei şi din cheltuielile de desfacere şi altele.

MOMENTE DE EVALUARE A CHELTUIELILOR, VENITURILOR ŞI REZULTATELOR

Ocazionarea cheltuielilor şi crearea veniturilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultane în timp.
Astfel, în cazul procesului de ocazionare a cheltuielilor, se deosebesc patru momente: angajarea, consumul, plăţile, imputarea.
Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligaţia bănească generatoare de plăţi sau consumatoare de resurse.
Consumul reprezintă momentul utilizării efective a resurselor în vederea satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive.
Plăţile constituie achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul relaţiilor financiare. Aşadar plata trebuie să fie făcută ca echivalent.
Imputarea este momentul decontării sau repartizării cheltuielilor asupra rezultatelor.
Ţinând seamă de acest caracter de proces şi de etapele menţionate, cheltuielile sunt clasificate în contabilitatea financiară astfel:
- cheltuieli curente; cheltuieli înregistrate în avans;
- cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii; cheltuieli de plată.
Cheltuielile curente sunt acelea la care perioada de înregistrarea se suprapune în timp cu cea de obţinere a rezultatului. Între acestea se include: cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu amortizările.
Cheltuielile înregistrate în avans sunt cele efectuate anticipat sau cele constatate ca fiind efectuate în avans la închiderea exerciţiului, care urmează a se suporta eşalonat pe cheltuieli, pe baza unui scadenţar, în exerciţiile viitoare. Aceste categorii aparţin: cheltuielile privind reparaţiile imprevizibile, reparaţiile curente, reviziile tehnice, chiriile.
În cadrul procesului de creare a veniturilor, se deosebesc patru momente ca şi la cheltuieli: producţia, facturarea sau vânzarea pe credit, încasarea, încorporarea.
Producţia este momentul creării rezultatului ca produs al activităţii consumatoare de resurse, ceea ce, la o întreprindere producătoare, se identifică cu producţia în curs de execuţie şi producţia finită.
Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transferul dreptului de proprietate de la vânzător la client.
Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se transformă în bani.
Încorporarea este o etapă strict contabilă, prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespondente.
Veniturile se grupează în aceste condiţii, astfel:
- venituri curente; venituri înregistrate în avans; venituri de realizat.
Veniturile curente sunt constatate înregistrate şi încorporate în rezultatul exerciţiului curent.
Veniturile înregistrate în avans sunt constatate în exerciţiul „N” dar încorporate în rezultatul exerciţiului „N+1”.
Veniturile de realizat sunt cele realizate efectiv în exerciţiul „N” şi încorporate în rezultatul aceluiaşi exerciţiu, pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare.

REGULI METODOLOGICE PENTRU SCRIEREA LUCRĂRILOR DE DIPLOMĂ

Reguli metododologice :

1. Formuleaza clar, numai ce este clar formulat se poate dezlega.
2. Nu simplifica, simplificarea unei probleme da o alta problema
3. Opiniile textelor sa fie preluate fără prescurtări, ruperi din context, nu poţi critica ceea ce ai deformat.
4. Metafora să lase loc conceptului, atunci cînd este vorba de cunoaştere
5. Stilul să lase loc exprimării clare, pasiunea, obiectivităţii.
6. Afirmaţiile făcute cu prudenţă şi cu argumente.


Reguli de etică a spiritului critic:
1. Un text se critică pentru ceea ce spune.
2. Critica să rezide în argumente şi nu în epitete
3. Însemnătatea problemei este condiţie necesară, dar nu suficientă a valorii unei lucrări
4. Aprecierea unui punct de vedere trebuie făcută după probele care îl susţin şi nu după consecinţe
5. Adevărul să fie stabilit integral, morala sănătoasă se întemeiază pe adevăr.
6. Adevărul modest, dar care rezistă criticii este de preferat adevărurilor spectaculoase, dar necontrolabile.
7. Unghiurile de vedere să fie distinse cu claritate şi să se recunoască şi justeţea altor puncte de vedere decît cel propriu
8. Autorul să fie gata să-şi aplice sieşi ceea ce pretinde oponentului.

Teza este un studiu, pentru aceasta trebuie.

1. Să aibă un punt de vedere original
2. Presupune stăpînirea cuprinzătoare a literaturii de bază în domeniu
3. Presupune luarea în considerare a punctelor de vedere rivale
4. Are intenţii subiacente de sistem.


Fazele elaborării unui studiu:

1. Presupune abordarea unei probleme în vederea unei dezlegări proprii. Cercetarea înseamnă deschiderea de probleme acolo unde bunul simţ vede totul în ordine.
2. Formularea ipotezelor. Explicaţia tentativă. Să fie formulată în aşa fel încît să împlinească condiţia de relevanţă: să fie formulată încît să permită controlul prin evidenţe, să fie un răspuns la problema care a generat cercetare, să fie mai simplă decît ipotezele alternative.
3. Modelarea de soluţii: elaborarea scenariilor alternative.
4. Culegerea informaţiei, stabilirea faptelor. Întocmirea de fişe: de referinţă bibliografică, fişe de extras, fişe de trimitere bibliografică etc. Ordonarea este importantă.
5. Compararea modelelor, alegerea soluţiei: Criteriul alegerii unei soluţii este capacitatea de a răspunde unei nevoi.
6. Argumentarea soluţiei: argumentarea sau demonstraţia.
7. Evaluarea soluţiilor alternative: nu se opreşte la argumentarea unei soluţii, ci critică şi demonstrează de ce nu a ales celelalte soluţii.
8. Redactarea lucrării.

Paşi în redactarea lucrării:
Tratarea unei probleme:

1. Stadiul problemei.
2. Precizarea problemei.
3. Indicarea metodei.
4. Tratarea problemei.
5. Desprinderea concluziei şi integrarea ei în literatura referitoare la problemă.

Reguli:

1. Susţinerea se bazează pe ilustraţii, argumente, exemple.
2. Citatele să fie în ghilimele.
3. Trimiterile exacte.
4. Prezentarea clară.
5. Termenii noi introduşi să fie explicaţi clar.
6. Secvenţele să fie prezenzate într-o înlănţuire logică

CUM SĂ LUĂM NOTIŢE
(După Derek Rowntree, Învaţă cum să înveţi. Introducere programată în tehnica studiului, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1980)
I. IMPORTANŢA NOTIŢELOR
A. Notiţele ne menţin atenţia concentrată şi activă.
B. Notiţele ne asigură o înregistrare scrisă a celor studiate, pentru a fi utilizate în faza de recapitulare.
II. PĂSTRAREA NOTIŢELOR
1. Dacă este vorba de fişe de lectură, acestea se păstrează cel mai bine în plicuri sau in cutii de dimensiuni potrivite.
2. Dacă notiţele se iau pe foi separate, acestea se păstrează cel mai bine într-un dosar cu mecanism (tip biblioraft), catalogate pe subiecte sau autori, pentru a putea fi mai uşor manipulate.
3. Dacă notiţele sînt făcute în caiete, acestea trebuie marcate în mod clar şi depozitate în siguranţă. pentru a putea fi utilizate la nevoie.
III. LUAREA NOTIŢELOR ÎN TIMPUL STUDIULUI
A. Notiţele ar trebui să includă:
1. Ideile principale ale textului studiat şi detaliile importante.
2. Planul logic al expunerii.
B. Luaţi notiţe în faza de aducere aminte, nu a primei lecturi.
C. În afara citatelor importante, folosiţi cuvintele proprii în formularea notiţelor.
D. Adoptaţi forma de schemă (în loc de rezumat) oriunde acest lucru este posibil:
1. dezvoltaţi titlurile şi redactaţi din nou frazele-subiect;
2. scrieţi între paranteze detaliile importante;
3. utilizaţi retrageri ale textului în interiorul paginii, precum şi;
4. litere şi cifre, pentru reliefarea corelaţiilor.
E. Mecanismul luării notiţelor
1. Scrieţi citeţ sau folosind maşina de scris ori computerul.
2. Întocmiţi un sistem de prescurtări şi folosiţi-l în mod consecvent.
3. În cazul utilizării caietelor, folosiţi o amplasare logică, sugestivă a notiţelor pe pagină:
a. folosiţi pagină nouă pentru fiecare nouă serie de notiţe;
b. lăsaţi mult spaţiu alb şi margini late;
c. transcrieţi în partea de sus a paginii datele editoriale ale sursei (numele autorului, titlul lucrării, editura, localitatea, anul apariţiei);
d. transcrieţi în dreptul fiecărui citat, expresie ori idee preluată pagina din text la care se găseşte aceasta.
4. În cazul utilizării fişelor de lectură:
a. transcrieţi datele editoriale ale sursei pe prima fişă;
b. transcrieţi în partea de sus a tuturor celorlalte fişe provenind din această sursă doar numele autorului şi titlul lucrării
c. transcrieţi în fiecare fişă o singură idee sau un singur citat;
d. notaţi pe fiecare fişă numărul exact al paginii din sursă la cere se află ideea notată.
5. Folosiţi culori, diagrame, evidenţierea punctelor cheie etc.
6. Încadraţi cuvintele şi propoziţiile importante.
IV. LUAREA NOTIŢELOR LA LECŢII ŞI PRELEGERI
A. Încercaţi să aplicaţi metoda RICAR.
B. Luaţi puţine notiţe
1. Aceasta vă permite să urmăriţi expunerea profesorului.
2. Scrieţi notiţe mai ample acasă, imediat după lecţie.
C. Verificaţi şi revizuiţi notiţele
Acest lucru trebuie făcut la cel mult câteva ore după prelegere.
1. Faceţi efortul de a vă reaminti conţinutul lecţiei
2. Corectaţi notiţele, adăugând noi detalii, şi dându-le forma finală.
D. Atunci când acest lucru este posibil, discutaţi despre lecţie cu:
1. Profesorii.
2. Colegii.
ANEXĂ
LISTĂ DE CONTROL AL NOTIŢELOR
1. Formatul general. Observaţi dacă nu cumva:
a. caietul de notiţe este prea mic sau prea mare;
b. paginile sunt prea încărcate sau împrăştiate;
c. scrisul este neciteţ;
d. subiectele sunt învălmăşite.
2. Structura notiţelor. Observaţi dacă nu cumva:
a. sunt informaţii insuficiente în partea de sus a foii;
b. notiţele nu au formă de schemă (conţin prea multă proză densă);
c. sunt folosite insuficient titlurile, cifrele, retragerile, evidenţierile;
d. este greu de remarcat organizarea şi corelarea ideilor.
3. Conţinutul şi redactarea. Observaţi dacă nu cumva:
a. unele idei principale sunt omise;
b. sunt prea multe detalii;
c. sunt prea multe cuvinte;
d. frazarea este neclară;
e. sunt prea multe cuvinte ale autorului, în locul cuvintelor proprii;
f. grafice şi tabele importante sunt omise ori greşite.

Conturile de rezerve

In contunile de rezerve sunt evidentiate ,,rezervele legale” constituite in baza prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale. Aceste rezerve au acelasi tratament si in conditiile aplicanii IAS.

In afara rezervelor legale, societatile comerciale au constituite si ,,alte rezerve” care necesita o analiza atenta.

Sumele reflectate la ,,alte rezerve” s-au constituit, de regula in baza unor acte normative si in multe cazuri nu reprezinta rezerve in adevaratul sens, ci venituri am a nate.

In contabilitatea societatilor comerciale putem intalni la ,,alte rezerve” sume provenind din:

a) diferente favorabile de curs valutar constituite in baza Hotararii Guvernului nr. 252/1996 privind regimul diferentelor de curs valutar aferente capitalului social in devize si alte openatiuni, astfel:

- diferente favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la sfarsitul exercitiului financiar a disponibilului in devize, in limita capitalului social subscris si varsat in valuta.

- diferente favorabile de curs valutar intre cursul de schimb de la data subscrierii capitalului social si cursul de schimb de la data varsarii acestuia.

Regula generala de evaluare a disponibilului in valuta la sfarsitul exercitiului este ca diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile reprezinta venituri sau cheltuieli financiare. Aceasta regula era cuprinsa atat in Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991, aprobat prin HG nr. 704/1993, cat si in IAS 21 ,,Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar”.
Prin urmare, diferentele de curs valutar inregistrate in anii precedenti in contul 1068 trebuie trecute, cu ocazia retratarii, la rezultatul reportat, respectiv in contul 1172 “Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29”.



b)sume rezultate din reevaluarea stocului de medicamente conform prevederilor Hotararii Guvemului nr. 58/1994 la societatile comerciale care opereaza in industria de medicamente si farmacii.
Conform prevederilor acestei hotarari agentii economici care au produs si comercializat produsele prevazute in Hotararea Guvemului nr. 206/1993, modificata pnin Hotararea Guvernului nr. 58/1994, ale caror preturi se stabileau sub supravegherea Ministerului Finantelor, procedau la inventarierea si reevaluarea stocurilor de valori materiale la data aplicarii preturilor respective.

Diferentele favorabile rezultate in urma reevaluarii in conformitate cu prevederile de mai sus se inregistrau in fondul de rezerva al agentilor economici.

Cu ocazia retratarii, aceste rezerve se trec in contul 1172 “Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29”.

Aceasta operatie este motivata de faptul ca, la vanzare, stocurile au fost inregistrate in cheltuieli la valoarea reevaluata, diminuand rezultatul exercitiului cu diferenta din reevaluare. Prin trecerea sumei din contul 1068 “Alte rezerve” in rezultatul reportat se efectueaza reintregirea contului de rezultat, deoarece cheltuiala efectiva reprezinta doar costul stocurilor.



c) rezervele constituite ca urmare a participarii societatii cu aport de capital constand in terenuri si mijloace fixe la capitalul social al unei alte societati comerciale.
Potrivit modului de reflectare in contabilitate, diferenta intre valoarea de aport rezultata in urma evaluarii si valoarea ramasa neamortizata in cazul mijloacelor fixe, respectiv valoarea contabila in cazul terenunilor, pentru care s-au primit titluri de participare s-a reflectat in contul 1068 ,,Alte rezerve”. Articolele contabile privind participarea in natura Ia capitalul social au fost prezentate in Precizanile aprobate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 2242/1997 si Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2332/2001 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la incheierea exercitiului financiar pe anul 2001 la persoanele juridice care, potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale, respectiv:




% = 212 - cu valoarea de inregistrare in contabilitate

“Mijloace fixe”
281 - valoarea amortizarii calculate

“Amortizari privind

imobilizarile corporale”

261 - valoarea neamortizata a mijloacelor fixe

“Titluri de participare”




sau




261 = 211 -valoarea titlurilor corespunzatoare terenurilor

“Titluri de participare” “Terenuri”

si

261 = 1068

“Titluni de participare” “Alte rezerve”




-cu diferenta dintre valoarea titlurilor dobandite si valoarea neamortizata a mijloacelor fixe, respectiv valoarea terenurilor.


La cedarea titlunilor de participare astfel dobandite, scaderea din evidenta se efectueaza astfel:




461 = 7641 -cu valoarea negociata a titlurilor vandute

“Debitori diversi” “ Venituri din imobilizari financiare cedate”


6641 = 261 -cu costul de achizitie al titlurilor

“Cheltuieli privind “Titluni de participare”

imobilizarile financiare cedate”



1068 = 261

“Alte rezerve” “Titluni de participare”




In conditiile in care valoarea titlurilor de participare dobandite din participarea cu un activ imobilizat la capitalul social al altor societati comerciale este mai mare decat valoarea neamortizata a imobilizarilor ce fac obiectul participarii, societatea comerciala are un castig. Totusi, par. 22 din lAS 16, specifica faptul ca deoarece procesul de realizare a unui castig este incomplet, nu se recunoaste nici un profit sau pierdere corespunzator acestor tranzactii.

Prin urmare, la retratarea situatiilor financiare, sumele provenind din participarea la capitalul social al altei societati comerciale cu imobilizari evidentiate in contul 106, pot avea unul din tratamentele:

a) fie sumele respective von fi evidentiate in continuare in contul 106, urmand ca la scaderea din evidenta a acestor titluri sa se debiteze contul 106;

b) fie trecerea sumelor din contul 106 in contul 1172 sau 1173 (articol contabil 106= 1172, 106 = 1173) cu conditia ca eventualul sold creditor al contului 1172 sau 1173 sa nu fie distribuit actionarilor iar la scaderea din evidenta a titlurilor care fac obiectul acestei inregistrari sa se efectueze articolul contabil:

1172(1173) = 261.


IV.Cu privire la rezultatul reportat

Contul 107 ,,Rezultatul reportat” nu se retrateaza deoarece acesta prezinta fie sold debitor ceea ce reprezinta pierdere, fie sold creditor care reprezinta profit aferent anilor anteniori, nerepartizat. Cu ocazia retratanli se efectueaza numai preluarea soldului in contul corespunzator noului plan decontuni 107= 1171 sau 1171= 107, dupa caz.


V.Cu privire la conturile de fonduri

Contul 118 “Alte fonduri” are in componenta sa atat sume care sunt de natura rezervelor, cat si sume care sunt de natura veniturilor.

In soldul contului 118 inainte de retratare pot fi surne reprezentand:

a) sume repartizate in anii anteriori din profitul net pentru constituirea surselor proprii de finantare (articol contabil 129 = 118). Aceste surse au caracter permanent si sunt de natura rezervelor. La retratare se efectueaza articolul contabil 118=1068/analitic distinct.

b) sume primite cu titlu gratuit de Ia FPS de societatile care s-au privatizat. Un exemplu privind analiza si reflectarea in contabilitate a sumelor care au avut drept destinatie achizitia sau constructia de active imobilizate este prezentat in Ghidul Practic de aplicare a standardelor Internationale de Contabilitate, editat si difuzat de Editura Economica.

Pentru sumele primite de la FPS avand ca destinatie achitarea datoriilor societatii se aplica tratamentul subventiilor pentru venituri prevazut Ia IAS 20 ,,Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta guvernamentala”.


Sumele primite de la FPS cu aceasta destinatie au fost inregistrate prin articolul contabil 5121 = 118. La retratare aceste sume se preiau in contul 1172 ,,Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29”, articol contabil 118 = 1172.

c) sume preluate in cont 118 “Alte fonduri” din contul 111 ,,Fond de dezvoltare” la aparitia Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, aprobate prin H.G. nr. 909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, modificata si completata prin Ondonanta Guvernului nr. 54/1997.


Pana la aparitia acestor norme, pentru evidentierea surselor de finantare a investitiilor se utiliza contul 111 ,,Fondul de dezvoltare”. Acesta colecta surse atat din amortizare, profit net, cat si din vanzari de active. Soldul creditor reprezenta surse de finantare neutilizate.

Sursele de finantare a investitiilor, ramase neutilizate care au provenit din profit net sau din vanzari de active (care se constituiau tot prin repartizari de profit) constituie surse permanente pentru societate si sunt trecute cu ocazia retratarii in contul 1068 “Alte rezerve” (articol contabil 118= 1068).

d) Sume primite de la bugetul statului cu destinatia de cheltuieli de capital sau subventii pentru investitii de catre societatile sau companiile cu capital majoritar de stat.

Incadrarea sumelor primite in una sau alta din cele doua destinatii se efectueaza in functie de clauzele care au conditionat finantarea.

In cazul in care sumele primite si inregistrate in contul 118 ,,Alte fonduni” au caracter de subventie, atunci se va proceda Ia trecerea sumelor din acest cont in cel de subventii (118 = 131).

In situatia in care sumele primite reprezinta cheltuieli de capital, urmand a majora capitalul social dupa receptia imobilizarilor corporale finantate din acestea si intocmirea formalitatilor juridice, se poate proceda Ia transferul sumelor din cont 118 ,,Alte fonduri” la rezerve, urmand ca ulterior acestea sa fie incorporate in capitalul social in conformitate cu prevederile legale (118 = 1068).

Planificarea reala a contabilitatii

Planificarea productiei tine cont de capacitatea locurilor de munca (planificare cu supraincarcarea locurilor de munca)
Planificarea comenzilor se bazeaza pe cunoasterea datei de start
Se ia in considerare numarul maxim de utilaje prevazut in fisa tehnologica pentru fiecare operatie, precum si raportul de deservire a locului de munca (numar de oameni/ numar de utilaje) pentru fiecare operatie din fisa tehnologica; se prelucreaza informatia referitoare la numarul de componente ce se pot prelucra simultan la o operatie si la nivel de loc de munca (utilaj)
Operatia se planifica pe un interval compact (fara intreruperi datorate altor comenzi)
Timpul de pregatire al unei operatii se adauga o singura data la inceputul ei pe toate utilajele disponibile si nu produce decalaje
Se ia in calcul un tip de dependenta intre operatii - “StartToFinish”; intre operatiile de pe acelasi nivel ordinea de executie este data de numarul secvential, prima operatie de pe un nivel nu poate incepe mai devreme de terminarea tuturor subcomponentelor de pe acel nivel
Se considera ca necesarul de materii prime si materiale este asigurat, astfel incat dependentele intre operatii si materii prime sunt satisfacute implicit si nu influenteaza planificarea
Scenarii de planificare
In realizarea unui scenariu de planificare se porneste de la informatiile existente la nivelul urmatoarelor elemente:
Calendarul de intreprindere
Planul de lucru
Locuri de munca, cu informatii legate de:
numar de utilaje disponibile
planul de lucru asociat
echipa care deserveste locul de munca
numarul de oameni alocati din cadrul echipei si numarul de utilaje pe care acestia pot lucra
numarul de ore de functionare a unui utilaj in cadrul schimbului
numarul maxim de oameni care se pot aloca locului de munca
exceptii de la comportamentul normal (variaza numarul de oameni sau numarul de utilaje)
Operatii
Fisa tehnologica, cu informatii legate de:
modul de deservire a locului de munca aferent fiecarei operatii (cate utilaje poate deservi simultan un om sau cati oameni lucreaza simultan la o operatie pe un utilaj)
faptul ca o operatie poate fi divizata pe unitatea de produs (planificarea respectivei operatii se poate face intercalata cu intreruperi)
numarul maxim de utilaje care se pot aloca unei operatii in functie de echipamentele auxiliare pe care le pot achizitiona sau fabrica (SDV-uri), adica numarul de utilaje de pe locul de munca ce indeplinesc conditiile de executie a operatiei pentru produsul curent
Odata creat un scenariu de planificare aferent comenzilor de sectie selectate, se poate interveni asupra planificarii si se pot analiza rezultatele obtinute prin modificarea urmatoarelor elemente:
Locuri de munca
Planul de lucru aferent locului de munca
Gradul de deservire a locului de munca
Numarul de componente ce se prelucreaza simultan
Durata operatiilor
Numarul maxim de utilaje care se pot aloca unei operatii
Cantitatea de componente de realizat
La consultarea scenariilor de planificare se pot face filtrari la nivel de comenzi de sectie, comenzi interne, ateliere, locuri de munca, operatii, datele putand fi detaliate la nivel de zi, saptamana, luna
Rezultatele planificarii se pot vizualiza grafic sau sub forma de raport, cu posibilitatea de a fi exportate in fisiere Excel; se poate vedea desfasurarea in timp a operatiilor, pe comenzi de sectie sau locuri de munca cu posibilitatea de detaliere a reprezentarii pana la nivel de operatie

Pregatirea fabricatiei

Descrierea tehnologica a produselor finite, subansamblelor, reperelor, etc., sub forma unei structuri arborescente, pe nivele
Fiecarei componente procesate (reper, subansamblu, produs finit, etc.) ii este asociata o Fisa tehnologica (pe baza cataloagelor predefinite de locuri de munca, operatii, categorii de tarife, caracteristici tehnologice, catalogul de materii prime, materiale, etc.) in care se precizeaza:
Nomenclatorul de produs = lista de materii prime, materiale, componente procesate (semifabricate/ repere/ subansamble), impreuna cu normele de consum si lista de componente alternative
Tehnologia de fabricatie = lista de operatii, in ordine tehnologica, pentru fiecare operatie precizandu-se:
Normele de timp pe operatii (timpi de pregatire om, respectiv masina si timpi executie om, respectiv masina)
Categoria de tarifare a operatiei respective, categorie care in Catalogul de tarife pe categorii de operatii are prevazut un tarif pe unitatea de timp (minute, ore, etc.) in care se face normarea operatiilor
Locul de munca (utilaj, echipa, sectia, atelierul sau sectorul)
Necesarul de SDV-uri
Setul de caracteristici tehnologice
Posibilitatea stabilirii unor derogari permanente sau temporare in ce priveste materialele sau normele de consum din fisa tehnologica a unui articol (componente echivalente). Aceste derogari pot fi stabilite la modul general sau restrictive pe o anumita comanda client sau pentru un anumit produs
Orice componenta (semifabricat/ reper/ produs finit) poate avea mai multe variante tehnologice sau constructive gestionate automat de sistem
Documentatia tehnologica contine o serie de rapoarte dintre care:
Nomenclator produs
Fisa tehnologica centralizatoare
Lista SDV
Extras de manopera
Lista de materiale
Grafic de prelucrari
Fisa de urmarire
Specificatie componente pe clasa operatii
Specificatie componente pe clasa de locuri de munca

Programarea si lansarea productiei
Instrumentul pentru programarea productiei (denumit Program comercial) permite planificarea/ lansarea in productie a fiecarei comenzi client sau a comenzilor pe stoc
Comenzile client pe un acelasi produs finit se pot cumula intr-o singura comanda daca nu intereseaza urmarirea in productie distinct pe fiecare comanda client in parte
La fiecare comanda din Programul comercial se poate asocia o sectie (atelier/ sector) raspunzatoare de predarea produsului finit (chiar daca produsul finit si componentele acestuia pe parcursul fluxului de fabricatie trec prin mai multe sectii, ateliere sau sectoare); comenzii i se mai ataseaza o data de start si o data de final, date ce sunt preluate din datele comenzii client si se pot ajusta si inaintea lansarii efective in productie (activarea comenzii de productie)
Toate documentele din cadrul Documentatiei de lansare pot fi generate (in cazul cand in structura organizatorica avem definite sectii/ ateliere/ sectoare) la nivelul sectiilor (atelierelor/ sectoarelor) locurilor de munca (utilaje) pentru care au fost definite operatiile in fisa tehnologica
Se poate opta, in urma unor setari, pentru o urmarire pe flux atat la nivel de componente (semifabricate, repere, subansamble) prin evidentierea notelor de predare a componentelor pe flux la trecerea de la un atelier/ sector la altul, cat si la nivel de produs finit, avand in acest caz nota de predare doar pentru produsul finit
Se poate opta pentru evidentierea stadiului productiei pe flux si prin raportarea realizarilor la nivelul operatiilor din cadrul fisei tehnologice, lucru care permite si transmiterea spre modulul de salarizare a realizarilor in cazul formatiilor de lucru in acord individual sau colectiv
Pentru a permite urmarirea (realizari, consumuri, manopera) si la nivel de componente (semifabricate/ repere) ale produsului finit, sistemul genereaza un set de subcomenzi (numite comenzi interne) pentru fiecare componenta, subcomenzi atasate de comanda de productie (numita comanda de sectie)
Pe masura ce sunt incarcate comenzile de sectie se pot urmari o serie de indicatori ai programului de fabricatie din perioada curenta, cum sunt: valoarea productiei lansate, gradul de incarcare a capacitatilor de productie pe grupe de utilaje, indicatori care pot ajuta la stabilirea structurii programului de fabricatie (productie) din perioada curenta
Setul de rapoarte legat de comenzile din programul de fabricatie sunt:
Program de pregatire
Program de fabricatie
Program de productie cantitativ/ valoric

Productia contractata
Centralizator timpi si manopera/ operatii
Centralizator timpi si manopera/ comanda
Centralizator manopera lansata/ clase de locuri de munca
Centralizator manopera lansata/ ateliere
Program de productie la nivel de sectie
Raportare timpi si manopera la nivel de sectie
In functie de specificul de productie se poate opta pentru setul de documente de lansare a productiei care se potrivesc cu acest specific, documentatia de lansare cuprinzand:
Bon de consum
Bonuri de consum generate din comenzile de sectie
Fisa limita detaliata pe componente
Fisa limita de consum centralizata pe produs
Fisa limita de consum colectiva centralizata pe comenzi
Bon de lucru
Dispozitie de lucru
Centralizator dispozitii lucru/ categorii tarife
Necesar materii prime si materiale
Necesar SDV-uri
Necesar utilaje
Necesar colaborari
Fisa de insotire a productiei

Urmarirea productiei
Pe masura inregistrarii productiei realizate, a consumurilor aferente si a realizarilor de manopera se poate urmari stadiul pe flux al productiei
Se poate opta pentru o urmarire detaliata la nivel de repere/ subansamble/ produs finit sau strict doar la nivel de produs finit
Urmarirea detaliata poate fi realizata in doua moduri, fie prin operarea de documente de predare (nota de predare) a componentelor respective, fie prin operarea realizarilor pe operatiile din fluxul tehnologic la nivelul acestor componente
Pe parcursul procesului de productie se pot evidentia atat realizarile conforme cat si cele neconforme (cazul rebuturilor), putandu-se suplimenta comenzile din punctul in care a rezultat rebutul
Inregistrarea unui consum se poate face fie pe materia prima/ materialul specificat in fisa tehnologica, fie pe materialul specificat in derogarea aferenta materiei prime/ materialului prevazut in fisa tehnologica
In functie de setarile de aplicatie alese se poate controla operarea realizarilor si a consumurilor prin permiterea sau nu a depasirii la predare a cantitatilor lansate pe comanda, respectiv a cantitatilor de materii prime, materiale prevazute conform fisei tehnologice
Statusurile pe care o comanda le poate lua sunt: inactiva, activa, suspendata, anulata si terminata si pe masura ce se raporteaza realizarile, respectiv consumurile, o comanda ajunge in statusul terminata
Sistemul permite stabilirea la nivelul fisei tehnologice a restituirilor obligatorii de materii prime, materiale; prin stabilirea acestor restituiri sistemul nu permite trecerea in statusul terminat a comenzii pana ce aceste cantitati nu au fost restituite
Suportul pentru calculul costurilor directe la nivelul fiecarei comenzi interne de productie, defalcat pe elemente de cost configurabile de utilizator reprezinta un instrument oferit de sistem in scopul imbunatatirii performantelor economice
Rapoartele care permit urmarirea realizarii productiei sunt:
Urmarire comenzi sectie
Urmarire comenzi interne
Consumuri efective pe comanda
Realizari efective pe comanda
Manopera pe comanda
Productia marfa realizata
Centralizator timpi si manopera/ operatii
Centralizator timpi si manopera/ comanda
Program de productie la nivel de sectie
Raport timpi si manopera la nivel de sectie
Urmarire comenzi de prelucrare la terti
Productia neterminata

Pregatirea productiei part2

Fluxul productiv se imparte in faze de lucru, in functie de tipurile de materie prima, categoriile de operatii ce se executa asupra acestora, materialele auxiliare ce se folosesc si tipurile de semifinite obtinute. O faza poate fi impartita la randul ei in una sau mai multe etape de lucru
Atat din faza de pregatire a productiei, cat si de-a lungul intregului proces se poate urmari pentru articole sau operatii orice caracteristica de natura tehnologica (si nu numai) numita parametru (de exemplu: rezistenta la intindere, temperatura, responsabilul de operatie, etc.). Parametrilor li se pot atasa cel putin doua valori: normata si realizata. Valorile normate se ataseaza retetelor si planurilor de operatii, iar valorile realizate vor fi inregistrate la urmarirea pe flux a productiei
Reteta este documentul tehnologic prin care se precizeaza materiile prime si materialele auxiliare, precum si proportia de combinare a acestora, necesare pentru realizarea unui anumit produs; atasarea retetei se poate face atat unui produs aferent fazei, cat si unui produs finit aferent procesului
Planurile de operatii sunt grupari de operatii care trebuie executate la nivel de faza pentru realizarea unui anumit produs/ semifabricat
Pentru stabilirea necesarului de materii prime, materiale auxiliare si operatii necesare pentru realizarea unui anumit produs se definesc sabloane de necesar; scopul lor consta in inregistrarea datelor pentru listarea lunara a necesarului de aprovizionat (cumulat la nivelul comenzilor selectate), stocarea datelor pentru determinarea numarului de angajati necesar, a gradului de incarcare a locurilor de munca (indirect); sablonul de necesar reprezinta documentatia care va sta la baza antecalculatiei

Urmarirea productiei part2

Inregistrarea produselor si a cantitatilor care se doresc a fi obtinute potrivit comenzilor clientilor se face in asa-numitele comenzi de productie. Scopul comenzilor de productie este:
evidentierea produselor care trebuie obtinute
alocarea comenzilor lansate pe comenzi-clienti
repartizarea materiei prime intre comenzi de productie
gestionarea comenzilor in lucru/ terminate/ in asteptare
vizualizarea gradului de realizare a comenzilor
Lansarea si urmarirea efectiva a productiei se face prin intermediul comenzilor interne pe faze, care au si rolul de a crea legaturile intre faze. Aceste comenzi interne permit inregistrarea si evidentierea consumurilor de materii prime si materiale auxiliare, precum si a predarilor de produse finite/ semifabricate, inregistrarea si urmarirea raportarilor de manopera si colectarea datelor pentru realizarea calculatiei de cost

Mentenanta

Mentenanta reprezinta totalitatea activitatilor depuse de compartimente specializate din cadrul unei organizatii pentru asigurarea functionarii sistemului la un grad cat mai ridicat de eficienta si la costuri cat mai scazute. Prin activitati se pot intelege atat operatiile de intretinere a utilajelor sau SDV-urilor existente, cat si crearea de obiective, SDV-uri noi menite sa asigure functionarea normala sau dezvoltarea sistemului. Cea mai importanta sarcina a mentenantei este de a asigura disponibilitatea echipamentelor pe termen lung.
Mentenanta preventiva este „mentenanta ce are ca obiect de activitate reducerea probabilitatilor de defectare sau degradare a mijloacelor fixe".
Tipurile de mentenanta preventiva sunt urmatoarele:

Mentenanta sistematica, respectiv „mentenanta realizata prin activitati de intretinere, reparatii curente, revizii si reparatii capitale, constituite in “planul de exploatare si reparatii". (Sisteme de intretinere si reparatii preventive sub forma reparatiilor planificate de tipul revizii tehnice (RT), reparatii curente de gradul 1 (RC1), gradul 2 (RC2), reparatii capitale (RK), preventive sub forma verificarilor periodice (Vp), reviziilor partiale (Rp) si a reviziilor generale (Rg), Sistemul de intretinere si reparatii preventive pe grupe de utilaje prin stabilirea frecventei interventiilor).
Mentenanta predictiva, cu semnificatia „mentenantei realizate prin intermediul urmaririi parametrilor de uzura ai elementelor sau subansamblurilor–cheie ale mijloacelor fixe, folosind instrumente specifice (analizatoare de uzura, de vibratii, de ulei, etc.)", urmand ca interventiile de mentenanta sa fie realizate inainte de aparitia defectului.
Mentenanta corectiva (curativa, paliativa) reprezinta ansamblul de activitati realizate dupa defectarea mijlocului fix sau dupa degradarea functiei sale in mod neprevazut. Aceste activitati constau in localizarea si diagnosticarea defectelor in interventii pentru restabilirea bunei functionari.
In urma analizei informatiilor existente referitoare la activitatea practica de mentenanta si a cerintelor privind un modul care sa gestioneze activitatea de mentenanta s-a stabilit urmatoarea structura a modulului de mentenanta:
Pregatirea activitatilor de mentenanta
Definire catalog tipuri de interventii - desemneaza clasa tehnica a interventiei, gruparea se face pe cicluri de interventii care se asociaza echipamentelor. In general gruparea este data de tipul de succesiune a interventiilor (ciclu sau repetitive)
Definire catalog echipamente - mijloace fixe pentru care se planifica, inregistreaza si urmareste activitatea de mentenanta
Definire cataloage de contoare - anumite echipamente au contoare care permit masurarea si inregistrarea folosirii echipamentului. Adesea interventiile de intretinere depind de indicatiile contoarelor. Va exista un catalog general de contoare care se grupeaza in seturi de contoare, care se vor atasa echipamentelor. Valorea contoarelor, care se va folosi in planificarea activitatii de mentenanta va rezulta din evaluarea formulei de calcul atasata fiecarui set de contor, iar rezultatul acestui calcul va fi exprimat in unitatea de masura atasata acestei valori
Normative lucrari de mentenanta - definire catalog cicluri de reparatii
Fise tehnologice de reparatii - insiruirea operatiilor, materiilor prime si a pieselor de schimb care se folosesc curent intr-un tip de reparatie. O fisa tehnologica se defineste la nivel de interventie, si se preia cu posibilitatea de a fi modificata pe echipamente.

Planificarea si urmarirea activitatilor de mentenanta
Planuri de interventii - in baza unor criterii de selectie a echipamentelor si/ sau a interventiilor realizeaza planificarea acestora pe un interval dat
Interventii neplanificate
Programe de reparatii
Comenzi de mentenanta - coduri unice de identificare a executiei unei activitati de mentenanta, la nivelul comenzii si pe baza fiselor tehnologice asociate. Se poate determina necesarul de materii prime si materiale, piese de schimb si costurile efective cu manopera
Documentatie de lansare lucrari de reparatii
Inregistrare raportari de manopera pe comenzi


Rapoarte
Rapoarte de urmarire a interventiilor de mentenanta
Planuri de reparatii
Comenzi la terti
Proces verbal de predare-primire


Gestiunea stocurilor din cadrul sistemului este orientat pentru satisfacerea necesitatilor de urmarire si informare legate de fluxul fizic al bunurilor stocabile in cadrul unitatii.Se urmaresc documente de gestiune, stocurile curente/ pe depozite, gestionarea cataloagelor de articole, depozite, destinatii de consum, unitati de masura, precum si cu o serie de rapoarte partial definibile de catre utilizator.

Cataloage
Articole – permite definirea si caracterizarea articolelor pe urmatoarele grupe de informatii:
Date de identificare (cod, denumire, index)
Date legate de caracterizarea contabila (grupa articolului)
Informatii de gestiune:
Pret de vanzare
Pret standard
Selectare articol stocabil
Depozit
Stoc minim/ stoc maxim
Permite sau nu stoc negativ
Unitate de masura/ unitati de masura secundare
Caracteristici definibile de utilizator
Tipul articolului
Informatii utilizate pentru calculatia costurilor
Depozite – din acest punct de vedere sistemul permite:
Definirea depozitelor proprii
Definirea depozitelor de tip magazin
Definirea depozitelor utilizate pentru custodii/ procese de prelucrare in lohn/ prelucrari la terti
Unitati de masura – se pot defini unitatile de masura utilizate in sistem grupate pe clase de unitati. In cadrul unitatilor din aceeasi clasa se pot defini echivalente
Destinatii de consum - reprezinta o facilitate introdusa pentru usurarea procesului de colectare in costuri a cheltuielilor in conditiile in care nu se cunoaste comanda/ nu se lucreaza cu comenzi de productie
Grupare depozite pentru calcul CMP – se utilizeaza in conditiile in care se doreste ca descarcarea de gestiune (stabilirea pretului de descarcare) sa se realizeze indiferent de depozit (sau pentru mai multe depozite)
Stocuri pe depozite/ stocuri curente
Prin intermediul celor doua interfete sistemul permite:
Vizualizarea stocurilor la data dorita de utilizator
Surprinderea stocurilor negative si a celor care depasesc limitele “Stoc minim” si “Stoc maxim”
Filtrarea stocurilor in functie de diverse criterii (articol, depozit, tip articol, etc.)
Recalcul stocuri si preturi pe documente
Actualizare preturi standard
Operatii de gestiune
Nota de predare – permite predarea bunurilor obtinute in urma proceselor de prelucrare pe comanda interna/ destinatii de consum. Tipul de document permite:
Preluarea automata a unei comenzi interne
Exprimarea cantitatilor pentru un articol si in alta unitate de masura decat unitatea de masura de baza a articolului
Reflectarea in gestiune a modificarilor si contarea documentului
Vizualizarea/ listarea documentului
Nota de restituire – document utilizat pentru returnarea la magazie a materiilor prime/ materialelor ridicate pe baza de bon de consum. Documentul permite:
Preluarea automata a unei comenzi interne
Exprimarea cantitatilor pentru un articol si in alta unitate de masura decat unitatea de masura de baza a articolului
Reflectarea in gestiune a modificarilor si contarea documentului
Vizualizarea/ listarea documentului
Transferuri intre gestiuni – set de documente (interfete) utilizate pentru transferul materialelor dintr-o gestiune in alta
Bon de consum/ bon de consum–diverse – set de documente utilizate pentru inregistrarea consumurilor de bunuri stocabile. Prin intermediul lor sistemul permite:
Preluarea automata a unei comenzi interne
Exprimarea cantitatilor pentru un articol si in alta unitate de masura decat unitatea de masura de baza a articolului
Reflectarea in gestiune a modificarilor si contarea documentului
Vizualizarea/ listarea bonului de consum
Bon de consum pentru operatiuni temporare – se utilizeaza in cazul operatiunilor de lohn
Protocol – se utilizeaza pentru inregistrarea cheltuielilor de protocol din materialele acordate in acest sens
Imputare – document utilizat pentru descarcarea de gestiune a materialelor imputate angajatilor
Casare – permite inregistrarea descarcarii de gestiune/ contarea articolelor casate
Transformari articole – permite transferul de valoare intre articole
Inventariere – set de documente prin care se permite inregistrarea plusurilor/ minusurilor de inventar
Prelucrari la terti – prin intermediul interfetelor dedicate sistemul permite gestionarea proceselor de prelucrare la terti cu/ fara comanda interna (de productie)
Reevaluare pret de stoc – tip de document care ofera posibilitatea inregistrarii diferentelor din reevaluarea stocurilor precum si evidentierea stocurilor in gestiune la noul pret
Regularizare descarcare de gestiune
Rapoarte
Fisa de magazie
Fisa cont analitic pentru valori materiale
Balanta analitica de materiale
Centralizator intrari/ iesiri materiale – reprezinta o centralizare pe conturi/ conturi corespondente a intrarilor/ iesirilor de materiale
Descarcare de gestiune - fereastra permite vizualizarea, listarea si transmiterea prin email a documentelor de iesire din perioada si pentru articolele selectate
Lista de inventariere
Urmarire stocuri – raportul permite surprinderea legaturilor intre intrarile si iesirile de bunuri
Evolutie stocuri – grafic ce prezinta evolutia stocurilor pentru articolele, perioada, depozitele selectate
Vechime stocuri – permite vizualizarea vechimii stocurilor
Documente de gestiune - permite vizualizarea, listarea si transmiterea prin email a documentelor de gestiune pe tipuri de documente, grupate/ filtrate in functie de o serie de criterii selectate de utilizator
Stocuri critice – scoate in evidenta articolele pentru care cantitatea existenta se afla sub cantitatea de siguranta stabilita de utilizator
Rapoarte stocuri/ vanzari – grupare de rapoarte care surprind legatura intre vanzare – stocuri – achizitii. Contine urmatoarele rapoarte:
Stocuri / vanzari
Vechime stocuri/ vanzari
Vanzari/ stocuri provenite din avize nefacturate

APROVIZIONARE

Cataloage
Furnizori – permite colectarea si urmarirea urmatoarelor tipuri de date pentru fiecare furnizor:
Date de identificare: denumire, cod (intern), cod fiscal, capital social, nr. ORC
Adresa/ date contact
Date privind calitatea partenerului (furnizor/ client), precum si grupa din care face parte. In functie de grupa furnizorului se vor stabili si conturile utilizate in procesul de contare automata a documentelor
Date bancare
Camp pentru observatii
Alte date furnizor
Platitor/ neplatitor de TVA
Conditii de plata
Conditii de livrare
Discount – informativ
Valoare maxima comanda – informativ
Numarul nostru client – informativ


Alte functionalitati atasate catalogului de furnizori:
Vizualizare caracterizare contabila
Vizualizare facturi cu sold
Rasfoire/ filtrare/ cautare
Conditii de plata – permite definirea termenelor de plata negociate cu partenerii urmand ca acestea sa se aplice pe factura (cu calculul automat al scadentei)
Cerere de oferta/ oferta furnizor
Sistemul permite conducerea evidentei:
Cererilor de oferta transmise furnizorilor
Ofertelor primite de la furnizori in diverse monede
Functionalitati aferente:
Rasfoirea/ filtrarea/ cautarea ofertelor furnizori in functie de datele introduse
Vizualizarea/ listarea cererii de oferta (format Word)
Gruparea ofertelor pe tipuri (definibile de utilizator)
Marcarea ofertelor solutionate
Evidentierea preturilor ofertate in functie de cantitatile comandate
Definirea termenelor de valabilitate aferente ofertelor
Specificarea conditiilor de livrare si de plata avute in vedere de catre furnizor la ofertare
Contracte/ comenzi ferme furnizor
Sistemul permite inregistrarea si urmarirea:
Comenzilor ferme transmise furnizorilor
Contractelor incheiate cu furnizorii
Comenzilor ferme generate pe baza esalonarilor de livrare aferente contractelor
Functionalitati aferente:
Rasfoirea/ filtrarea/ cautarea contractelor furnizor in functie de datele introduse
Vizualizarea/ listarea contractelor furnizor (format Word)
Gruparea contractelor pe tipuri de contracte
Exprimarea preturilor in moneda contractului
Specificarea conditiilor de livrare si de plata inscrise in contract
Gestionarea statusurilor (fazelor) prin care trece un contract
Posibilitatea esalonarii unui contract
Urmarirea grafica a achizitiilor prin raportul “Situatie achizitii”
Operatii de aprovizionare
Factura furnizor cu urmatoarele functionalitati:
Preluarea facturilor de la furnizor in moneda mandantului (ROL/ RON de la 01.07.2005)
Preluare comanda furnizor pe factura
Preluare aviz de intrare pe factura (inclusiv retur marfa furnizor/ consumuri lunare nefacturate)
Generare Nota de intrare-receptie din factura
Operarea facturilor si in alte unitati de masura decat unitatea de masura de baza a articolului
Permite dirijarea pe obiecte de cost a articolelor de cheltuieli
Aviz de intrare cu urmatoarele functionalitati:
Preluarea avizelor de la furnizor in moneda mandantului (ROL/ RON de la 01.07.2005)
Preluare comanda furnizor pe aviz
Generare Nota de intrare-receptie din aviz
Operarea facturilor si in alte unitati de masura decat unitatea de masura de baza a articolului
Aviz de intrare - diverse cu urmatoarele functionalitati:
Preluarea avizelor de la furnizor in moneda mandantului (ROL/ RON de la 01.07.2005)
Preluare comanda furnizor pe aviz
Generare Nota de intrare-receptie din aviz
Operarea avizelor si in alte unitati de masura decat unitatea de masura de baza a articolului
Permite definirea mai multor tipuri de operatii, fiecare dintre acestea fiind caracterizata contabil distinct (potrivit dorintei utilizatorului)
Retur de marfa cu urmatoarele functionalitati:
Operarea retururilor de marfa catre furnizor in moneda mandantului (ROL/ RON de la 01.07.2005)
Factura externa import cu urmatoarele functionalitati:
Preluarea facturilor de la furnizori externi in moneda documentului (diferita de ROL/ RON de la 01.07.2005)
Preluare comanda furnizor pe factura
Operarea facturilor si in alte unitati de masura decat unitatea de masura de baza a articolului
Permite dirijarea pe obiecte de cost a articolelor de cheltuieli
Nota de intrare receptie cu urmatoarele functionalitati:
Preluare date factura pe NIR si receptionarea acestora
Preluare date DVI pe NIR si receptionarea acestora
Listare NIR
Intocmirea de Note de intrare receptie partiale
Consumuri lunare nefacturate cu urmatoarele functionalitati:
Permite inregistrarea consumurilor aferente lunii, dar pentru care facturile se primesc doar in perioada urmatoare
Rapoarte
Situatii achizitii
Liste contracte/ comenzi
Liste oferte
Statistici aprovizionare – grupare distincta a urmatoarelor rapoarte
Situatii cumparari
Situatii comparative cumparari
Situatii desfasurate cumparari
Situatii personalizate cumparari

DESFACERE

Cataloage
Clienti – permite colectarea si urmarirea urmatoarelor tipuri de date pentru fiecare client:
Date de identificare: denumire, cod (intern), cod fiscal, capital social, nr. ORC
Adresa/ date contact
Date privind calitatea partenerului (furnizor/ client), precum si grupa din care face parte. In functie de grupa clientului se vor stabili si conturile utilizate in procesul de contare automata a documentelor
Date bancare
Camp pentru observatii
Alte date client:
Conditii de plata
Conditii de livrare
Limita maxima de creditare
Discount – informativ
Valoare maxima comanda – informativ
Numarul nostru client – informativ


Alte functionalitati atasate catalogului de clienti:
Vizualizare caracterizare contabila
Vizualizare facturi cu sold
Rasfoire/ filtrare/ cautare
Conditii de plata – permite definirea termenelor de plata negociate cu partenerii urmand ca acestea sa se aplice pe factura (cu calculul automat al scadentei)
Elemente de calcul – permite definirea indicatorilor utilizati in antecalculatie
Definire banci implicite – liste de preturi – permite selectarea unei banci ca si banca de referinta in furnizarea cursurilor valutare utilizate de listele de preturi
Cerere de oferta/ oferta client
Sistemul permite conducerea evidentei:
Cererilor de oferta primite de la clienti
Ofertelor transmise clientilor in diverse monede
Functionalitati aferente:
Rasfoirea/ filtrarea/ cautarea ofertelor clienti in functie de datele introduse
Vizualizarea/ listarea cererii de oferta (format Word)
Gruparea ofertelor pe tipuri (definibile de utilizator)
Marcarea ofertelor solutionate
Evidentierea preturilor ofertate in functie de cantitatile comandate
Preluarea rezultatului unei antecalculatii
Definirea termenelor de valabilitate aferente ofertelor
Specificarea conditiilor de livrare si de plata avute in vedere la ofertare
Contracte/ comenzi ferme client
Sistemul permite inregistrarea si urmarirea:
Comenzilor ferme primite de la clienti
Contractelor incheiate cu clientii
Comenzilor ferme generate pe baza esalonarilor de livrare aferente contractelor
Functionalitati aferente:
Rasfoirea/ filtrarea/ cautarea contractelor client in functie de datele introduse
Vizualizarea/ listarea contractelor client (format Word)
Vizualizarea/ listarea dispozitiei de livrare
Gruparea contractelor pe tipuri de contracte
Exprimarea preturilor in moneda contractului
Specificarea conditiilor de livrare si de plata inscrise in contract
Gestionarea statusurilor (fazelor) prin care trece un contract
Posibilitatea esalonarii unui contract
Posibilitatea generarii unei comenzi de sectie direct din esalonarile contractului/ pozitiile comenzii ferme
Planificare livrari
Sistemul permite planificarea livrarilor produselor aflate in stoc la o anumita data, precum si listarea dispozitiei de livrare
Antecalculatie
Sistemul permite:
Calculul pretului antecalculat pentru un produs. In calcul se va lua in considerare:
Cantitatea si pretul materiilor prime/ materialelor consumate (prin preluare din fisa tehnologica)
Cantitatea si tariful pe operatiile necesare realizarii produsului (prin preluare din fisa tehnologica)
Cantitatea si pretul semifabricatelor
Alte elemente de calcul definite de utilizator
Crearea mai multor variante de calcul pentru acelasi produs
Vizualizarea/ listarea antecalculatiei pentru un anumit produs
Calculul pretului se poate realiza atat in moneda mandantului, cat si intr-o alta moneda selectata de utilizator (preturile materiilor prime/ materialelor si tarifele pe operatii se vor exprima doar in moneda mandantului)
Calculul se poate realiza pentru o cantitate de produse finite definita de utilizator
Politici comerciale
Sistemul permite definirea listelor de preturi si atasarea acestora clientilor carora li se aplica
Operatii de desfacere
Factura client cu urmatoarele functionalitati:
Preluarea facturilor clienti in moneda mandantului (ROL/ RON de la 01.07.2005)
Preluare comanda client pe factura
Preluare aviz de iesire pe factura (inclusiv retur marfa client)
Generare aviz (in cazul in care nu s-a creat anterior)
Selectarea depozitului din care se realizeaza vanzarea (la nivel de detaliu document)
Operarea facturilor si in alte unitati de masura decat unitatea de masura de baza a articolului
Vizualizarea/ listarea facturilor client
Aviz de iesire cu urmatoarele functionalitati:
Preluarea avizelor de iesire in moneda mandantului (ROL/ RON de la 01.07.2005)
Preluare comanda client pe aviz
Operarea avizelor si in alte unitati de masura decat unitatea de masura de baza a articolului
Aviz de intrare - diverse cu urmatoarele functionalitati:
Preluarea avizelor de iesire in moneda mandantului (ROL/ RON de la 01.07.2005)
Preluare comanda client pe aviz
Operarea avizelor si in alte unitati de masura decat unitatea de masura de baza a articolului
Permite definirea mai multor tipuri de operatii, fiecare dintre acestea fiind caracterizata contabil distinct (potrivit dorintei utilizatorului)
Retur de marfa client cu urmatoarele functionalitati:
Operarea retururilor de marfa ale clientilor in moneda mandantului (ROL/ RON de la 01.07.2005)
Factura externa export cu urmatoarele functionalitati:
Operarea facturilor externe de export in moneda documentului (diferita de ROL/ RON de la 01.07.2005)
Preluare comanda client pe factura
Operarea facturilor si in alte unitati de masura decat unitatea de masura de baza a articolului
Vizualizarea/ listarea invoice-ului si a facturii fiscale
Nota de consum cu urmatoarele functionalitati:
Permite inregistrarea consumurilor de materii prime/ materiale aferente produselor exportate in cadrul proceselor de lohn
Sponsorizari/ Reclamatii:
Permite inregistrarea iesirilor de produse finite sub forma sponsorizarilor sau pentru satisfacerea reclamatiilor clientilor
Rapoarte
Situatii livrari
Liste contracte/ comenzi
Liste oferte
Statistici desfacere – grupare distincta a urmatoarelor rapoarte:
Situatii vanzari
Situatii comparative vanzari
Situatii desfasurate vanzari
Situatii personalizate vanzari

DESFACERE CU AMANUNTUL

Date de baza
Introducerea unitatilor de masura
Definirea depozitelor de tip magazin
Definirea caselor aferente depozitelor de tip magazin
Definirea si administrarea articolelor
Definirea caracterizarilor si formulelor contabile necesare pentru gestionarea articolelor la pret cu amanuntul
Definirea conditiilor de plata
Gestionarea furnizorilor si clientilor
Procesul de aprovizionare in comertul cu amanuntul
Aprovizionarea in comertul cu amanuntul pe baza de avize de intrare - facturi interne
Aprovizionarea in comertul cu amanuntul pe baza de facturi externe
Transfer-intrare in magazine din alte depozite
Retur catre furnizor din magazin
Procesul de desfacere in comertul cu amanuntul
Desfacere la intern in comertul cu amanuntul
Cu Raport Z, cu preluare fisier de la casa de marcat
Cu Borderou de vanzari zilnice
Cu Factura fiscala
Transfer-retur din magazin catre depozitul de provenienta a marfii sau produsului finit
Procese de gestiune in comertul cu amanuntul
Majorare-diminuare de pret
Inventariere-plusuri si minusuri
Actualizare articole si actualizare case de marcat –crearea fisierelor de actualizare a articolelor care se trimit catre casa de marcat
Rapoarte comertul cu amanuntul
Lista preturi magazin
Raport gestiune magazin
Balanta analitica de materiale
Fisa de magazie
Stocuri curente
Stocuri pe depozite

CONTABILITATE FINANCIARA(GENERALA)

Configurari
Configurarea planului de conturi si posibilitatea lucrului cu conturi analitice pe doua nivele:
utilizare analitice detaliate de articol
utilizare analitice detaliate de tert
utilizare analitice detaliate de angajat
utilizare analitice detaliate de trezorerie
utilizare analitice detaliate de costuri
Definirea monografiei contabile
Gestionarea cursurilor valutare
Gestionarea tipurilor de documente
Contare automata
Definirea caracterizarilor contabile utilizand sabloane de caracterizari:
caracterizare standard articol
caracterizare standard mijloc fix
caracterizare standard personal
caracterizare standard tert
caracterizare standard TVA cumparari
caracterizare standard TVA vanzari
Gestionarea metodelor de descarcare de gestiune folosite pentru fiecare grupa de articole stocabile
Gestionare caracterizari contabile articole, terti, angajati
Definirea regulilor de contare automata: formule contabile care folosesc linii din caracterizarile contabile definite si conturi din planul de conturi
Operatii diverse
Inchiderea perioadelor financiare
Operarea notelor contabile diverse; posibilitatea de a crea sabloane de note contabile diverse pentru formulele care se repeta de la o perioada la alta
Inchiderea automata a conturilor de venituri si cheltuieli
Regularizarea facturilor parteneri existente in sold la un moment dat
Actualizare creante si datorii in valuta cu generare automata de note contabile diverse de diferente de curs valutar
Centralizarea din punct de vedere financiar-contabil a proceselor comerciale si de gestiune precum si a operatiunilor din salarizare si imobilizari
Aprovizionare
Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pana in momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului
Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul
Operarea Declaratiilor vamale de import
Operarea Declaratiei vamale pentru operatiuni temporare
Evidenta instrumentelor de plata (extracontabil)
Desfacere
Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pana in momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului
Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul
Evidenta instrumentelor de incasare (extracontabil)
Comert cu amanuntul
Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pana in momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului
Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul
Gestiunea stocurilor
Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pana in momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului
Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul
Majorare de valoare pentru articole stocabile
Salarizare
Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pana in momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului
Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul
Imobilizari
Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pana in momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului
Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul
Obiecte de inventar
Consultarea operativa a documentelor primare si posibilitatea modificarii lor pana in momentul validarii (celelalte statusuri ale unui document sunt: operat, contat, stornat); stornarea se poate face dupa validarea documentului
Vizualizarea si listarea notelor contabile centralizat pe modul
Trezoreria
Definirea trezoreriilor:
definire banci cu atasare conturi reprezentative si monede
definire case cu atasare conturi reprezentative si monede
definire diverse de trezorerie cu atasare conturi reprezentative si monede
Operatii de trezorerie:
Introducerea si contarea automata a documentelor de casa/ banca
Operarea regularizarilor avansurilor de trezorerie
Operarea operatiunilor de compensare: cu circuite de compensare sau directe
Evidenta separata a operatiunilor de creditare, acreditive, etc.
Calcularea si contarea automata a diferentelor de curs valutar
Consultarea operativa a componentei de sold client/ furnizor
Facilitati
Ordonarea crescatoare/ descrescatoare a datelor din coloane, filtrarea datelor afisate in ferestre dupa diverse criterii, precum si listarea acestora in functie de filtrele facute
Posibilitatea recontarii documentelor
Vizualizarea informatiilor contabile in rapoarte imediat dupa salvarea si contarea documentelor
Vizualizare si verificare note contabile generate de toate documentele din sistem
Posibilitati multiple de selectie in cadrul rapoartelor
Facilitati in operarea facturilor cu tip de TVA taxare inversa
Transmiterea automata in Contabilitatea de gestiune a notelor contabile care au fost contate pe conturi care au fost specificate ca se urmaresc in costuri
Inchiderea veniturilor si cheltuielilor de cate ori se doreste in cursul unei luni
Rapoarte contabile
Balanta de verificare sintetica si analitica
Balanta analitica de furnizori si clienti
Fisa de cont sintetica si analitica
Situatie facturi cu sold
Situatia platilor/ incasarilor lunare
Situatia facturi parteneri
Situatia solduri parteneri
Fisa sah
Jurnal de cumparari/ vanzari
Registru Jurnal
Situatia soldurilor
Nota centralizatoare
Rapoarte de trezorerie
Registru de Casa/ Banca
Situatia datoriilor in functie de termenul de exigibilitate
Situatia creantelor in functie de termenul de lichidare
Rapoarte Directia Financiara
Decont de TVA
Declaratie de obligatii de plata la bugetul statului
Declaratie rectificativa

MIJLOACE FIXE

Configurari
Definirea claselor de imobilizari
Definirea articolelor
Definirea locurilor de folosinta
Definirea partenerilor
Configurarea numerelor de inventar
Receptia imobilizarilor
Receptia imobilizarilor achizitionate cu titlu oneros
Receptia imobilizarilor intrate prin aport la capital
Receptia imobilizarilor intrate cu titlu gratuit
Receptia imobilizarilor constatate plus la inventar
Receptia imobilizarilor din productie proprie
Receptia imobilizarilor achizitionate prin leasing financiar
Receptia imobilizarilor in curs de executie
Receptia finala a imobilizarilor in curs de executie
Planificarea amortizarilor
Planificarea amortizarilor pentru imobilizarile cu valoare reziduala prin:
Metoda liniara
Metoda accelerata
Metoda degresiva
Formula de amortizare poate fi modificata chiar din luna in care au fost date in folosinta
Prin rectificare, exista posibilitatea introducerii unei formule noi de amortizare, in urma modificarilor legislative
Iesirea imobilizarilor
Fragmentarea imobilizarilor
Schimbarea locului de folosinta a imobilizarilor
Conservarea imobilizarilor
Intrare in conservare
Iesire din conservare
Rapoarte
Lista de inventariere
Fisa Mijlocului Fix
Balanta imobilizarilor
Situatia valorica a imobilizarilor
Registrul numerelor de inventar
Situatia imobilizarilor intrate / iesite
Situatia amortizarilor


OBIECTE DE INVENTAR

Cataloage
Operatii
Operatia determina tratamentul contabil pentru procesul de dare in folosinta a materialelor de natura obiectelor de inventar
Tip obiecte de inventar
Tipul este utilizat pentru clasificarea materialelor de natura obiectelor de inventar:
SDV
Echipamente de protectie, etc.
Operatii cu obiectele de inventar
Dare in folosinta Obiecte de Inventar
Documentul are rol multiplu:
Realizeaza descarcarea de gestiune din depozit a materialelor de natura obiectelor de inventar care se dau in folosinta
Realizeaza intrarea in evidenta pe angajati, departamente si locuri de munca a materialelor de natura obiectelor de inventar date in folosinta
Stabileste tipul uzurii, respectiv forma de esalonare
Uzura integrala sau esalonata
Esalonare
dupa norma de timp
dupa norma fizica
Documentul se conteaza automat
Uzura obiectelor de inventar
Documentul are rolul de a inregistra lunar uzura esalonata
In cazul obiectelor de inventar cu uzura esalonata dupa norma fizica, uzura poate fi inregistrata prin stabilirea numarului de operatii pe fiecare comanda de sectie
Documentul se conteaza automat
Evidenta obiectelor de inventar
Reprezinta o fereastra utila pentru:
consultarea operativa a materialelor de natura obiectelor de inventar in folosinta
modificarea angajatului, a locului de munca, a perioadelor sau numarului de operatii pentru esalonarea uzurii si a obiectelor de cost
Rapoarte
Situatia obiectelor de inventar

CONTABILITATE DE GESTIUNE

Cataloage
Construirea si gestionarea ierarhiei de centre de cost (definite dupa criterii ca: locuri sau locatii fizice, domenii de activitate, familii sau grupe de produse, grupe de clienti, etc.), utila si necesara la repartizarea costurilor indirecte, decontarea prestatiilor interne si cumularea costurilor la nivele ierarhice superioare
Construirea si gestionarea ierarhiei de procese tehnico–economice, ceea ce ofera posibilitatea colectarii cheltuielilor pe proces, activitate sau faza din cadrul fluxului tehnologic, independent de centre sau purtatori de cost
Construirea si gestionarea purtatorilor de cost:
Produse finite
Semifinite
Proiecte
Toate aceste ierarhii se prezinta sub forma unor arborescente reale, existand posibilitatea definirii de arborescente paralele. Arborescenta reala defineste reprezentarea reala a structurii ierarhice de centre, purtatori de cost si procese tehnico-economice, pe cand arborescentele paralele sunt utilizate in scopul reprezentarii grafice a repartizarilor de costuri indirecte sau comune si in scopul analizelor de cost
Definirea tipurilor de cost pentru postcalcul, calculul costului real si analiza costurilor
Atribuirea automata (prin preluarea informatiilor din modulul Productie) sau manuala a obiectelor de cost
Configurarea planului de conturi
Configurarea inregistrarilor contabile financiare exceptate la postcalcul
Reguli de contare
Contarea automata a operatiilor de repartitie primara
Contarea automata a operatiilor de repartitie secundara
Contarea automata a operatiilor de inchidere de conturi
Inregistrari in contabilitatea de gestiune
Operatii de repartitie primara
Colectarea cheltuielilor in costuri
Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara cu contare automata
Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara cu contare manuala
Operarea costurilor supletive
Operatii de repartitie secundara
Repartizare de costuri si contarea acestora
Repartizarea cheltuielilor indirecte de sectie
Repartizarea cheltuielilor indirecte de intreprindere
Decontare de costuri si contarea acestora
Translocari de costuri si contarea acestora
Operatii de inchidere a conturilor
Inchiderea perioadei de gestiune
Construirea si salvarea Balantei de Verificare
Verificarea corelatiilor dintre Contabilitatea de Gestiune si Contabilitatea Financiara
Indicatori
Declararea indicatorilor generici
Definirea indicatorilor pe obiecte de cost si editarea formulelor de calcul
Operarea sau calculul automat al valorilor indicatorilor definiti
Indicatorii sunt utilizati la automatizarea operatiunilor de repartizare a costurilor
Analiza costurilor
Instrument flexibil care permite efectuarea de analize particularizate (prin intermediul functiunii Tabele pivotante (Pivot-Table) din Excel), utilizatorul putand selecta obiectele de cost (centru, purtator, proces, faza) pentru care doreste sa urmareasca marimea si evolutia costurilor; scoate in evidenta transparenta sistemului de calculatie a costurilor
Analiza costurilor bugetate in raport cu cele reale
Rapoarte
Balanta de verificare
Fisa Cont Analitica
Jurnal de Inregistrare
Fisa de Postcalcul
Fisa de postcalcul pe comenzi
Fisa de postcalcul pe faze
Analiza Costurilor

CONTABILITATEA RESURSELOR UMANE

Configurari
Configurarea grilelor de impozitare lunare si anuale
Definirea modului de calcul al concediilor medicale pe tipuri de coduri de indemnizatii de asigurari sociale
Configurarea constantelor lunare (ore/ luna lucrate in regie, ore/ luna lucrate in acord, procent intreruperi, procent somaj, procent contributii sanatate, CAS, somaj, fond de accidente de munca si boli profesionale, salariul mediu brut, salariul minim pe economie, samd.)
Definirea indicatorilor de salarizare
Gestionarea flexibila a indicatorilor, definiti pentru construirea formulelor de calcul al salariilor, cu istoric pe perioade, permitand adaugarea si modificarea acestora de catre utilizator
Definirea nomenclatorului de functii, al caselor de sanatate, al casierilor si al bancilor
Definirea tipurilor de avansuri (chenzinal, prime, de concediu de odihna, indemnizatii de conducere, samd.), retineri (imputatii, CAR, popriri, pensie alimentara, garantii materiale, samd.), sporuri (vechime, conditii nocive, fidelitate, samd.)
Gestionarea persoanelor plecate din cadrul intreprinderii
Definirea deducerilor de baza si a deducerilor suplimentare pentru calculul impozitului pe salariu si modificarea acestora in functie de schimbarile legislative
Editor si generator de rapoarte, statistici privind personalul
Configurarea structurii organizatorice a intreprinderii
Configurarea datelor referitoare la angajati
Operatiuni de baza
Operarea pontajului zilnic sau lunar, preluarea pontajului din fisiere Excel daca e cazul
Colectarea informatiilor si monitorizarea eficienta a timpului efectiv de lucru, a intarzierilor, absentelor si orelor suplimentare
Rapoarte si statistici cu privire la gestiunea resurselor de timp de catre angajati, ore suplimentare lucrate, pontajul lunar detaliat
Posibilitatea importului datelor de pontaj din aplicatia existenta de pontaj automat sau din sistemul de control acces
Preluarea automata a datelor legate de manopera din raportarile de productie
Administrarea personalului (vechimea in munca, tipul de contract, zilele de concediu de odihna cuvenite si efectuate, data angajarii, locul de munca, conditiile de munca, carte de munca, salariu, persoane aflate in intretinere, banca, contul si numarul de card pentru plata salariilor, specificarea sporurilor cuvenite, planificarea concediului de odihna, sanctiuni, control medical periodic, etc.)
Calculul sumelor cuvenite pentru efectuarea orelor suplimentare, de noapte, obligatii cetatenesti, intreruperi tehnologice, samd.
Calculul avansului chenzinal in mod automat pentru toata unitatea sau doar pentru un departament, pornind de la procentul introdus de utilizator sau de la o suma fixa; cu posibilitatea rotunjirii sumei avansului si optiunea calcularii acestuia dintr-o baza de calcul prestabilita
Calculul concediului de odihna pornind de la media zilnica din ultimele 3 luni, prin preluarea din pontaj a orelor aferente perioadei de concediu de odihna; se ofera posibilitatea modificarii ulterioare a datelor
Calculul automat al indemnizatiilor pentru concediile medicale, cu defalcarea acestora si a zilelor de concediu medical pe angajator si asigurator (FNUASS sau FAAMBP)
Calculul primelor de vacanta sau a altor tipuri de prime
Calculul automat al salariului brut pornind de la salariul net in valuta sau lei
Calculul automat al sporurilor prin preluarea orelor din pontajul lunar
Gestionarea retinerilor pe categorii - CAR, garantii materiale, imputatii, popriri, etc. pe perioade de timp, prin definirea ratelor ca procent dintr-o baza de calcul sau ca suma lunara dintr-o suma totala precizata
Simularea calculului salariilor
Avertizare in cazul aparitiei unor diferente intre pontaje si zilele de concediu medical, zilele de concediu de odihna cuvenite si cele efectuate, venitul brut realizat si salariul minim brut pe economie
Avertizare in cazul unui rest de plata negativ pe statul de plata
Posibilitatea acordarii salariului - avans si rest de plata - prin casieria societatii si/ sau unul sau mai multe carduri (care apartin unor banci diferite)
Posibilitatea introducerii si intretinerii flexibile a unor indicatori definiti suplimentar; acestia impreuna cu alti indicatori pot fi modificati in fereastra “Camp utilizator”
Calculul unor diferente-salarii, tinand cont si de modificarile de curs valutar
Posibilitatea calcularii si preluarii in salarii a unei sume suplimentare brute aferente sumei suplimentare nete negociate
Gestionarea tichetelor de masa
Inchiderea perioadelor de salarizare, cu posibilitatea deschiderii unei luni anterioare inchise (fara pierderea datelor introduse pentru luna curenta), in vederea efectuarii unor corectii si transmiterea diferentelor de salar (sume de retinut/ de plata) in luna curenta de calcul
Urmarirea cheltuielilor salariale pe centre de cost
Indexare automata a salariilor, cu filtrarea angajatilor vizati dupa mai multe criterii
Transferul automat al datelor in contabilitatea financiara
Transferul automat al datelor in programele software autorizate ale institutiilor publice (generarea dischetei cu declaratia CAS, declaratia de somaj, declaratia de sanatate, declaratia concediilor medicale, fise fiscale, samd.)
Gestionarea datelor pentru intocmirea Registrului general de evidenta a salariatilor si generarea fisierului ce urmeaza a fi transmis la ITM
Generarea de adeverinte (pentru medicul de familie, pentru somaj – insoteste carnetul de munca la plecarea din unitate, etc.) si raportari obligatorii lunare si periodice catre Institutul National de Statistica
Gestionarea ordinelor de plata cu care s-au achitat contributiile obligatorii
Listarea pe formularul “certificat de concediu medical” a datelor ce trebuiesc completate de catre angajator: nume platitor, tip asigurat, media zilnica, cuantumul indemnizatiei de asigurari sociale
Managementul personalului
Fisa angajatului (definirea angajatilor si a datelor personale, date de contact, date profesionale, persoane in intretinere, definirea tipului contractului de munca si a duratei acestuia, definirea datelor referitoare la salarii, sporuri, samd.)
Gestionarea timpilor de lucru
Planificarea orelor de program
Adminstrarea orelor suplimentare, absente, delegatii, invoiri
Urmarirea timpului de lucru zilnic al fiecarui angajat
Calcularea orelor pontate si lucrate
Statistici, evaluari diverse sub forma tabelara si grafica
Registrul general de evidenta a salariatilor
Adeverinte si decizii specifice
Declaratii si raportari
Declaratie asigurari de sanatate
Declaratie concedii medicale
Declaratie asigurari sociale
Declaratie somaj
Fise fiscale
Statul de plata catre Inspectoratul Teritorial de Munca
Registrul general de evidenta a salariatilor
Rapoarte Resurse umane
Centralizator salarii negociate
Centralizator pe sexe
Centralizator pe studii
Centralizator pe vechime
Centralizator date angajati
Centralizator salarii modificate
Date personale angajati
Contract de munca
Centralizator functii
Centralizator concedii medicale
Persoane carora le expira contractul
Istoric modificari
Centralizator persoane in intretinere
Centralizator situatie medicala
Centralizator sanctiuni
Planificare concedii
Generator rapoarte
Rapoarte personalizate
Editare rapoarte personalizate
Statistici Resurse umane
Grafice
Miscare de personal
Costul fortei de munca, cu optiuni pentru IND TS si S3 anual
Locuri de munca, cu optiuni pentru LV (vacante) si Statistica pe varste
Salarii pe ocupatii in octombrie
Structura personalului pe studii si functii
Adeverinte Resurse umane
Adeverinte contributii, cu optiuni pentru Somaj, CAS si Zile fara plata
Adeverinte pentru medic
Adeverinta salar
Centralizator venituri angajat
Decizii, cu optiuni pentru Acordul partilor, Pensionare si Demisie
Rapoarte Salarizare
Rapoarte avans
Stat de plata avansuri pe departamente
Stat de plata avans pe casieri
Stat de plata alte avansuri
Fluturasi avans
Centralizator avans
Centralizator alte avansuri
Rapoarte salarii
Stat de plata pe departamente
Stat de plata pe casieri
Stat de plata pe tip de contracte
Fluturasi salarii
Centralizator salarii
Centralizator salarii pe departamente
Rapoarte prezenta
Centralizator prezenta personal
Centralizator pontaj lunar
Centralizator concedii de odihna
Rapoarte retineri
Centralizator retineri
Centralizator retineri detaliate
Statistica retineri
Centralizator retineri pe angajat
Rapoarte tichete
Centralizator tichete de masa
Centralizator tichete de masa returnate
Centralizator carnete cu bonuri de masa
Rapoarte contributii
Centralizator contributii
Centralizator contributii pe luni
Rapoarte speciale
Centralizator realizari acord
Centralizator concedii medicale
Centralizator sporuri acordate
Centralizator manopera pe echipe
Centralizator pe obiecte de costing
Nota contabila
Rapoarte personalizate
Editare rapoarte personalizate

TABLOUL DE BORD - DECIZII MANAGERIALE TOPMANAGEMENT

Tabloul de bord dezvoltat in cadrul sistemului ofera posibilitatea prezentarii situatiilor/ rapoartelor manageriale in doua formate:
Grafic
Acestea sunt grupate astfel:
Desfacere:
Graficul evolutiei vanzarilor
Graficul evolutiei exporturilor
Ponderea vanzarilor la export din total vanzari
Aprovizionare:
Graficul evolutiei aprovizionarilor pe furnizori
Graficul evolutiei importurilor
Ponderea importurilor din total aprovizionari
Productie:
Graficul evolutiei consumurilor pe comenzi
Graficul evolutiei consumurilor pe destinatii
Graficul evolutiei predarilor pe comenzi
Graficul evolutiei predarilor pe destinatii
Stocuri:
Graficul evolutiei stocurilor pe grupe de articole
Graficul evolutiei stocurilor in magazine
Ponderea stocurilor in magazine din total stocuri
Financiar:
Graficul evolutiei creantelor
Graficul evolutiei datoriilor
Contabilitate:
Graficul evolutiei stocurilor pe grupe de conturi
Graficul evolutiei rulajelor pe grupe de conturi
Tabele multidimensionale
Acestea se prezinta dupa cum urmeaza:
Desfacere:
Evolutia vanzarilor pe depozite si clienti
Evolutia valorica a exporturilor
Aprovizionare:
Evolutia aprovizionarilor cu materii prime/ materiale pe furnizori
Evolutia cantitativ-valorica a importurilor
Evolutia valorica a serviciilor facturate
Productie:
Evolutia consumurilor pe comenzi
Evolutia consumurilor pe destinatii
Evolutia predarilor pe comenzi
Evolutia predarilor pe destinatii
Stocuri:
Evolutia stocurilor cantitativ/ valorica pe grupe de articole
Evolutia stocurilor in magazine
Financiar:
Evolutia cifrei de afaceri
Evolutia cheltuielilor/ veniturilor
Evolutia datoriilor
Evolutia creantelor
Solduri curente clienti
Solduri curente furnizori
Contabilitate:
Evolutia soldurilor pe grupe de conturi
Evolutia rulajelor pe grupe de conturi
Bugetul de venituri si cheltuieli
Bugetul de venituri si cheltuieli constituie un instrument de control al cheltuielilor si veniturilor prin compararea previziunilor cu realizarile.
Bugetul de venituri si cheltuieli se poate face pe o perioada selectata (luni, trimestru, an), adica previzionarea veniturilor si cheltuielilor pe perioada dorita si compararea acestora cu veniturile si cheltuielile realizate din aceeasi perioada.
Definirea indicatorilor
Sistemul propune un set de indicatori - grupati intr-o structura arborescenta pe trei nivele, cu posibilitatea ca utilizatorul sa-si defineasca componenta nivelului trei. Fiecarui nivel "operational 3" i se pot atasa conturi operationale din planul de conturi astfel:
Grupei de Venituri: conturile din planul de conturi care sunt in categoria cont "Venituri"
Grupei de Cheltuieli: conturile din planul de conturi care sunt in categoria cont "Cheltuieli"
Indicatorii care se pot defini sunt:
primari - compusi dintr-un cont operational sau o insumare de conturi operationale
calculati - care folosesc indicatorii primari definiti
Se pot atasa mai multe conturi operationale unui singur indicator (o insumare de valori pe conturi). Un cont operational incadrat intr-un indicator nu se mai poate folosi in calculul altui indicator. Fiecarui indicator definit i se poate asigna un Responsabil (din lista angajatilor societatii).
Previzionarea bugetelor
Se pot previziona bugete de venituri si cheltuieli aferente perioadei selectate.
Se pot previziona mai multe variante de buget pentru aceeasi perioada, dar una singura va fi activa. Din varianta de previzionare activa se vor citi datele in rapoarte pentru comparatii cu valorile realizate. Previzionarea se poate face in moneda mandantului sau in valuta paralela.
Realizarea bugetelor
Valorile realizate aferente perioadei selectate se vor importa automat din modulul de Contabilitate financiara sau se pot importa dintr-un fisier existent.
Analiza bugetelor
Analiza se realizeaza utilizand urmatoarele categorii de rapoarte:
Rapoarte previzionare
Rapoarte comparative pentru analiza abaterilor

GESTIONAREA DOCUMENTELOR CONTABILE- ARHIVARE
gestionarea si urmarirea documentelor in format electronic prin incorporarea unor elemente de control al documentelor conform sistemelor de management al calitatii prevazute in normele ISO 9001.

Gestionarea dosarelor de documente
Construirea si gestionarea dosarelor de documente pe o structura arborescenta si ierahizarea acestora in functie de optiunea utilizatorului
Posibilitatea mutarii unui dosar intr-o alta locatie in cadrul structurii arborescente, a stergerii sau redenumirii acestuia
Posibilitatea alocarii drepturilor de administrare, scriere, respectiv citire pentru dosarul selectat in structura arborescenta (se aloca in momentul definirii acesteia si se pot modifica oricand ulterior)
Posibilitatea importului de documente (atat electronic, cat si prin scanare) in cadrul dosarului selectat

Gestionarea documentelor
Importul si gestionarea documentelor in cadrul dosarelor existente in structura arborescenta:
Import de documente in format electronic sau prin scanare
Importul unei versiuni modificate a unui document in format electronic sau prin scanare
Mutarea unui document intr-un alt dosar
Consultarea unui document importat
Descarcarea unui document importat pentru editare intr-o locatie specificata de utilizator si importarea versiunii modificate
Alocarea drepturilor de administrare, scriere, respectiv citire pentru documentul selectat in structura arborescenta
Alocarea si vizualizarea informatiilor de identificare a documentului structurate pe categorii si campuri

Cautarea unui document
Cautarea documentelor importate in functie de informatiile de identificare a acestora (categorii, respectiv campuri), a denumirii documentului, a locatiei acestuia, a unui text continut, a datei crearii sau a marimii acestuia
Cautarea se poate solicita pentru toate documentele, indiferent de statusul lor, pentru cele blocate (descarcate pentru editare), pentru cele libere sau a ultimelor versiuni

Administrarea drepturilor
Alocarea drepturilor de administrare, scriere si citire, atat pentru dosare, cat si pentru documentele importate
Alocarea drepturilor se poate realiza atat pentru unul sau mai multi utilizatori, cat si pentru unul sau mai multe grupuri de utilizatori

Bilant
Cont de profit si pierdere
Situatia fluxurilor de trezorerie
Note explicative
Active imobilizate
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Repartizarea profitului
Analiza rezultatului de exploatare
Situatia creantelor si datoriilor
Principii, politici si metode contabile
Actiuni si obligatiuni
Informatii privind salariatii, administratorii si directorii
Principalii indicatori economico - financiari
Alte informatii
Situatii anuale
Balanta anuala
Si a Situatiilor finale conform OMF-94/2001 :
Bilant
Cont de profit si pierdere
Situatia fluxurilor de trezorerie
Situatia modificarii capitalului propriu
Note explicative
Active imobilizate
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Repartizarea profitului
Analiza rezultatului de exploatare
Situatia creantelor si datoriilor
Principii, politici si metode contabile
Actiuni si obligatiuni
Informatii privind salariatii, administratorii si directorii
Principalii indicatori economico - financiari
Alte informatii
Situatii anuale
Balanta anuala