Patrimoniul aflat în administrarea agenţilor economici suferă mişcări şi transformări complexe în timpul derulării obiectului lor de activitate.
Asemenea modificări ale elementelor patrimoniale au drept ţintă obţinerea unor rezultate financiare.
Rezultatul poate fi o mărime valorică pozitivă, denumită profit, atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, sau o mărime valorică negativă, denumită pierdere, în situaţia inversă.
Deci, alături de patrimoniu considerat obiect al contabilităţii, şi efectul mişcării, respectiv al transformării lui prin operaţii care generează fie cheltuieli, fie venituri, intră în obiectul de studiu al acesteia.
Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru: consumurile, lucrările executate şi serviciile prestate de care beneficiază entitatea, cheltuieli cu personalul, executarea unor obligaţii legale sau contractuale. De asemenea, în cadrul cheltuielilor se mai cuprind amortizările şi provizioanele constituite, valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute ori alte consumuri legate de evenimente extraordinare.
Veniturile agenţilor economici sunt sumele sau valorile încasate sau de încasat din: livrările de bunuri, executarea de lucrări, prestările de servicii şi din avantajele pe care entitatea a consimţit să le primească; executarea unor obligaţii legale sau contractuale din partea terţilor, din producţia stocată, producţia imobilizată, diminuarea sau anularea provizioanelor, vânzarea activelor cedate şi din alte operaţii extraordinare.
Atât cheltuielile cât şi veniturile înregistrate în contabilitate se colectează prin rezultatul exerciţiului. Ca atare, rezultatul exerciţiului, respectiv profitul sau pierderea, se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii lor.
Rezultatul exerciţiului poate face obiectul mai multor ecuaţii de echilibru şi anume:
- pentru determinarea lui pe baza conturilor de rezultate:
Rezultat = Venituri – Cheltuieli
sau
Venituri = Cheltuieli ± Rezultat
- pentru determinarea lui pe baza bilanţului contabil patrimonial (făcând abstracţie de retragerile/aporturile de capital ale asociaţilor/acţionarilor):
Rezultat = Capitaluri proprii la finele exerciţiului"N" - Capitaluri proprii la
finele exerciţiului „N-1”
c) Elementele extrapatrimoniale – obiect al reflectării contabile speciale
Întreprinderile se pot afla în situaţia în care unele drepturi şi obligaţii, precum şi unele bunuri să nu poată fi integrate în activul şi pasivul entităţii economice, fiind considerate extrapatrimoniale. În această categorie se cuprind:
- angajamente (giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii;
- mijloace fixe luate cu chirie;
- valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie;
- debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare;
- redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate;
- stocuri de natura obiectelor de inventar;
- efecte scontate neajunse la scadenţă;
- alte valori extrapatrimoniale.
Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizează cu ajutorul conturilor în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.
Metoda contabilităţii conturează modul de studiu a obiectului acestei discipline ştiinţifice precum şi mijloacele utilizate pentru realizarea sarcinilor sale.
Dată fiind complexitatea obiectului de studiu, metoda contabilităţii este constituită dintr-un sistem logic de principii şi procedee de lucru.
Principalele procedee specifice metodei contabilităţii sunt:
a) Dubla reprezentare
b) Dubla înregistrare
c) Înregistrarea cronologică şi sistematică
d) Înregistarea sintetică şi analitică
e) Generalizarea şi sintetizarea informaţiilor în raportările financiare anuale.
Obiectivul fundamental al contabilităţii îl costituie furnizarea de informaţii care să ofere o imagine fidelă a situaţiei patrimoniului şi rezultatelor obţinute. Înfăptuirea imaginii fidele de către contabilitate necesită ca informaţiile furnizate de către aceasta să îndeplinească următoarele condiţii:
- datele contabile să fie înregistrate în timp util pentru a putea fi prelucrate şi utilizate;
- informaţiile contabile să ofere utilizatorilor o descriere adecvată, să fie corecte şi complete;
- contabilizarea faptelor să fie în acord cu baza lor juridică şi legală;
- informaţiile de sinteză să servească utilizatorilor pentru luarea deciziilor economice;
- informaţiile să rezulte din aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor contabile.
Pentru creşterea încrederii în imaginea fidelă furnizată de către contabilitate trebuie ca la organizarea contabilităţii entităţilor să se ţină seama de mai multe principii şi anume:
a) Continuitatea activităţii
b) Permanenţa metodelor
c) Prudenţa
d) Independenţa exerciţiului
e) Evaluarea separată a elementelor de activ şi pasiv
f) Intangibilitatea bilanţului de deschidere
g) Necompensarea
h) Prevalenţa economicului asupra juridicului
i) Importanţa relativă (pragul de semnificaţei)
miercuri, 23 iunie 2010
Patrimoniul
Patrimoniul-obiect al contabilităţii
Sub aspect juridic, patrimoniul poate fi definit ca fiind totalitatea drepturilor şi obligaţiilor în expresie bănească aparţinând unei persoane fizice sau juridice.
Sub aspect economic, patrimoniul poate fi definit ca reprezentând totalitatea, respectiv, universalitatea valorilor corporale şi necorporale, contabilizate sub formă de bunuri materiale, nemateriale ori financiare. Ele trebuie să aparţină subiectului de drept care este întreprinderea.
Patrimoniul poate deveni obiect de studiu al contabilităţii numai în cazul în care el este investit, adică utilizat în activitatea economică în vederea obţinerii de bunuri şi servicii destinate vânzării, cumpărării, ori în activităţi administrative şi social – culturale prin care se satisfac necesităţi reale ale entităţii.
Literatura de specialitate prezintă numeroase interpretări şi variante în definirea şi analiza patrimoniului ca obiect al contabilităţii.
Concepţia economico – juridică a patrimoniului îl dedublează în patrimoniu economic şi respectiv patrimoniu juridic.
Forma de prezentare a patrimoniului în contabilitate este aceea a unei balanţe cu două părţi egale. În mod convenţional, parte din stânga egalităţii poate fi denumită patrimoniu economic, iar cea din dreapta egalităţii, patrimoniu juridic. Deci, egalitatea generalizatoare este:
Patrimoniul economic = Patrimoniul juridic
Conţinutul juridic are ca fundament conţinutul economic, iar conţinutul economic este suportul material concret al conţinutului juridic ca provenienţă sau sursă de formare a diverselor elemente patrimoniale concrete, aflate în stânga egalităţii.
● Patrimoniul economic este format, deci, din bunuri economice, ca obiecte de drepturi şi obligaţii, evaluabile în bani.
● Patrimoniul juridic este format din drepturile şi obligaţiile cu valoare economică care reprezintă cauza, provenienţa juridică a elementelor patrimoniale concrete şi formează substanţa juridică a patrimoniului.
Reluând forma de reprezentare a patrimoniului în contabilitate, prin prisma elementelor sale componente, putem formula egalitatea celor două părţi prin ecuaţia:
Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii
În contabilitate, bunurile economice sunt cunoscute ca active patrimoniale, iar drepturile şi obligaţiile, ca pasive patrimoniale, de unde apare o altă ecuaţie a patrimoniului:
Active patrimoniale = Pasive patrimoniale
Sub aspect juridic, patrimoniul poate fi definit ca fiind totalitatea drepturilor şi obligaţiilor în expresie bănească aparţinând unei persoane fizice sau juridice.
Sub aspect economic, patrimoniul poate fi definit ca reprezentând totalitatea, respectiv, universalitatea valorilor corporale şi necorporale, contabilizate sub formă de bunuri materiale, nemateriale ori financiare. Ele trebuie să aparţină subiectului de drept care este întreprinderea.
Patrimoniul poate deveni obiect de studiu al contabilităţii numai în cazul în care el este investit, adică utilizat în activitatea economică în vederea obţinerii de bunuri şi servicii destinate vânzării, cumpărării, ori în activităţi administrative şi social – culturale prin care se satisfac necesităţi reale ale entităţii.
Literatura de specialitate prezintă numeroase interpretări şi variante în definirea şi analiza patrimoniului ca obiect al contabilităţii.
Concepţia economico – juridică a patrimoniului îl dedublează în patrimoniu economic şi respectiv patrimoniu juridic.
Forma de prezentare a patrimoniului în contabilitate este aceea a unei balanţe cu două părţi egale. În mod convenţional, parte din stânga egalităţii poate fi denumită patrimoniu economic, iar cea din dreapta egalităţii, patrimoniu juridic. Deci, egalitatea generalizatoare este:
Patrimoniul economic = Patrimoniul juridic
Conţinutul juridic are ca fundament conţinutul economic, iar conţinutul economic este suportul material concret al conţinutului juridic ca provenienţă sau sursă de formare a diverselor elemente patrimoniale concrete, aflate în stânga egalităţii.
● Patrimoniul economic este format, deci, din bunuri economice, ca obiecte de drepturi şi obligaţii, evaluabile în bani.
● Patrimoniul juridic este format din drepturile şi obligaţiile cu valoare economică care reprezintă cauza, provenienţa juridică a elementelor patrimoniale concrete şi formează substanţa juridică a patrimoniului.
Reluând forma de reprezentare a patrimoniului în contabilitate, prin prisma elementelor sale componente, putem formula egalitatea celor două părţi prin ecuaţia:
Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii
În contabilitate, bunurile economice sunt cunoscute ca active patrimoniale, iar drepturile şi obligaţiile, ca pasive patrimoniale, de unde apare o altă ecuaţie a patrimoniului:
Active patrimoniale = Pasive patrimoniale
marți, 15 iunie 2010
Obiectul si rolul gestiunii fiscale
Obiectul si rolul gestiunii fiscale in conducerea societatilor comerciale
Pentru a gestiona eficient resursele economice si financiare ale intreprinderilor trebuie sa se ia in calcul DIMENSIUNEA FISCALA a afacerilor.
Contabilitatea si fiscalitatea constituie doua discipline INDEPENDENTE una fata de cealalta.
Societatile comerciale,regiile autonome,si alte institutii de stat prezinta un ANSAMBLU de documente contabile si fiscale care trebuie analizate
in ANSAMBLU si NU independent unele de altele.
Unul din interesele informationale onorate de contabilitate este cel fiscal.
PRINCIPIILE FISCALE urmaresc fie STIMULAEREA fie INHIBAREA unor activitati.
Interacttivitatea intre DREPTUL CONTABIL si DREPTUL FISCAL este realizata prin disciplina " Gestiunea Fiscala a Intreprinderii "
Obiectul de studiu al gestiunii fiscale il constituie analiza DISTORSIUNILOR sau a ABATERILOR provocate de incompatibilitatea
intre REGULA FISCALA (ca norma) si cea CONTABILA,COVERGENTA dintre fiscalitate si contabilitateprecum si stabilirea pe baza
analizei a STRATEGIEI RISCULUI FISCAL si EFICIENTEI FISCALE a intreprinderilor.
Gestiunea fiscala se adreseaza tuturor intreprinderilor care au ca obiect de activitate ACTE DE COMERT ,OPERATII ECONOMICE si FINANCIARE
destinate obtinerii de profit (beneficii=o are mai cuprinzatoare decat profitul )
Fiscaliatea are la baza DREPTUL FISCAL,Doctirna fiscala pentru a determina REGIMUL DE IMPOZITARE privind beneficiile,tva-ul,impozitele si taxele locale,contributii
pentru asigurarile sociale,accizele,altele.
Contabilitatea are un rol esential in economie in a furniza situatii financiare.
Aceste SITUATII FINANCIARE trebuie sa prezinte :
Credibilitate
Inteligibilitate (intelese de diversi utilizatori ai informatiei)
Pertinabilitate (in raport cu luarea unor DECIZII )
Corectitudine
Comparabile in TIMP si SPATIU.
Dezvoltarea fiscalitatii genereaza necesitatea crearii unui SISTEM INFORMATIONAL pentru a tine cont de multimea
regulilor fiscale din cauza PENALITATILOR aplicabile in momentul punerii in evidenta a neregurilor.
OBLIGATIILE,RISCUL,CONTROLUL si SANCTIUNILE au fost asociate fiscalitatii in timp,conferindu-i acesteia
o imagine de CONSTRANGERE greu acceptata de Conducerea intreprinderilor dar si de cetatieni
Intreprinderea a fost orientata sa acorde mai multa atentie PARAMETRILOR FISCALI.
De cele mai multe ori fiecare tranzactie economica genereaza obligatii fiscale si din acest motiv trebuie sa se tina cont
de numarul mare de reguli aplicabile si de problemele de armonizare ale fiscalitatii cu contabilitatea.
Statul primeste informatia contabila de la profesionistii in domeniu iar recunoasterea unei informatii FIABILE bazata pe
NORME ,PRINCIPII,REGULI,si POSTULATE cuprinse in Legea Contabilitatii (82/1991),constituie un pas important in realizarea
unui drept contabil autonom ce trebuie respectat si de catre fiscalitate.
Modelul de contabilitate,continutul,este bazat pe MACROECONOMIE unde predomina interventia guvernamentala si influienta regulilor fiscale in materie de NORMALIAZARE contabila.
Astfel informatia contabila trebuie sa devina credibila iar situatiile financiare prezentate de catre intreprinderi care aplica IAS si IFRS trebuie sa raspunda INVESTIRORILOR DE CAPITAL.
Aceasta implica ca Impozitul (in genere) sa devina NEUTRU asupra contabilitatii.
Fiscaliatea are propriile reguli ,principii care NU converg intotdeauna cu cele contabile.In acest sens CODUL FISCAL(nota romanesc) se apropie
in mare masura de REGULILE GENERALE EUROPENE
Gestiunea fiscala- Eficacitatea Fiscala- Strategia Intreprinderii.
Reglementarile de natura fiscala vin sa influenteze DIRECT sau INDIRECT activitatea unei unitati economice ce are calitatea de contribuabil.
Specialistii definesc FISCUL ca fiind administratorul ce are in atributiile sale CALCULUL,PERCEPEREA,URMARIREA PLATII impozitelor,taxelor,si
contributiile datorate de contribuabil statului.
Obiectivele fiscalitatii deci constau in calculul,perceperea,asezarea,urmarirea PLATII impozitelor,taxelor,si contributii datorate de unitatile economice statului.
Obiectivele Gestiunii Fiscale ale Intrprinderii au in vedere asigurarea securitatii si eficacitatii fiscale prin intermediul cercetarii PRESCRIPTIILOR de forma
si fond cum ar fi:
*amanari
*esalonari
*scutiri
toate impuse de dreptul fiscal.
Miza financiara a controlului fiscal este rareori neglijata in masura in care redresarile facute sunt insotite de SANCTIUNI si PENALITATI de o
importanta variabila dar deseori determinanta.
Consecintele financiare ale unei proceduri de unificare pot fi extrem de dificile pentru o intreprindere si pot conduce la o IMAGINE defavorabila a sa sau
de compromis a echilibrului financiar.
Pentru acest motiv intreprinderile sunt tentate a se indrepta spre un comportament mai putin curativ fata de fiscaliate si mai mult orientat spre depistarea si prevenirea riscului fiscal.
In afara activitatii curente realizarea de operatiuni importante impuse mai ales de dezvoltarea sa(fuziuni,consolidari) solicita punerea in aplicare a regulilor
financiare pe care intreprinderea NU le practicase pana la acel moment.Aceasta confruntare cu NOI reguli fiscale implica un anumit GRAD DE RISC.
Din acest motiv se impune aplicarea unor proceduri de control intern specifice regulilor fiscale.
Eficacitatea fiscala se constituie ca element esential al gestiunii fiscale,firma trebuie sa-si conceapa o POLITICA FISCALA autonoma ,detasata de
restul intreprinderii si dotata cu un OBIECTIV unic si independent si anume CERCETAREA CAILOR LEGALE MAI PUTIN IMPOZATE.
Gestiunea fiscala ca si gestiunea comerciala (de productie) se integreaza in gestiunea intreprinderii si deci trebuie definita in functie de obiectivele
politicii generale a intreprinderii sau in raport cu strategia adoptata.
Eficacitatea fiscala a intreprinderii poate fi atinsa direct sa indirect.
Cea DIRECTA poate fi realizata prin intermediul dreptului fiscal ce cuprinde * MASURI DE AJUTOR si INCITARE FISCALA.
Este cert ca intreprinderea care utilizeaza masurile de incitare fiscala atrage un AVANTAJ FINANCIAR imediat.
Obtinerea de avantaje fiscale legale presupune ca intreprinderea cunoaste ansamblul de masuri in vigoare ceea ce NU tine de caracterul temporar
al regulilor fiscale,de frcventele modificari legislative si de publicitate care reuneste traditional masurile speculative ,lasand in umbra celelalte
dispozitii mai exacte dar uneori la fel de avantajoase.
Practica a dovedit ca cea mai buna solutie posibila fiscala este aceea care tine seama de obiectivele si strategiile intreprinderii.
Strategia fiscala a intreprinderii trebuie privita ca o substrategie a dezvoltarii de ansamblu a firmei.
Dintre mijloacele eficacitatii fiscale se mentioneaza
Utilizarea de o maniera optima a masurilor de AJUTOR si INCITARE fiscala si este o eficaciate fiscala directa care poate fi exemplificata
prin folosirea unor metode de AMORTIZARE ACCELERATA ,utilizarea unor metode de EVALUARE A STOCURILOR la iesire in functie de INFLATIE.(CMP)
O alta metoda este APORTUL de CAPITAL SOCIAL in NATURA si devoltarea firmei prin reutilizarea profitului pentru INVESTITII PRODUCTIVE cu
consecinte favorabile asupra diminuarii impozitelor sau scutirii totale da a fi achitate.
Reducerea profitului impozabil cu 10% din pretul de achizitie al echipamentelor tehnologice,etc
Eficacitatea fiscala INDIRECTA este posibila in conditiile in care sistemul de impozite,taxe,si contributii ofera o serie de DEDUCERI fiscale
a unor cheltuieli si ACOPERIREA pierderilor din exercitiile anterioare ,limita unor cheltuieli deductibile partial in functie de masa bruta a profitului.
Eficacitatea fiscala este un element motor al gestiunii fiscale a intreprinderii.
Trebuie conceputa o politica fiscala autonoma detasata de restul intreprinderii ce urmareste cercetarea si atingerea unui cost fiscal optim.
Eficacitatea fiscala NU este totdeauna COMPATIBILA cu cautarea de CAI SI SOLUTII mai putin IMPUSE,ea trebuie abordata ca un
SACRIFICIU FISCAL sau COST FISCAL.
Acest sacrificiu poate fi EVALUAT prin raportarea si integrarea dimensiunii fiscale in DECIZIILE de gestiune fiscala a intreprinderii.
____________________________________________________
Principiile fiscale
Impozitul in sine se justifica prin functionarea oricarei societati care implica costuri necesare acoperirii nevoilor sale.
Dreptul de a introduce impozite il are statul prin organele puterii centrale sau parlament si uneori prin administratiile de stat locale.
Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de stat de importanta nationala ,iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite in favoarea unitatii administrativ teritoriale .
Intreaga activitate de IMPUNERE,URMARIRE,si PERCEPERE a impozitelor si taxelor si perceperea acestora consta in aplicarea si respectarea prevederilor legale si orice abatere in acest sens
inseamna incalcarea legii cu consecinte ce atrag raspunderea celor in cauza.
PRINCIPII
1.JUSTIFICAREA IMPOZITULUI este o problema de cultura a fiecarui individ sa inteleaga ca nici-un stat din lume nu poate functiona daca NU are RESURSE financiare.
sanatatea,securitatea,arta si cultura,invatamantul sunt probleme de importanta nationala
Functionarea lor eficicenta necesita resurse financiare ,statul nu are posibilitatea sa le acopere din resurse proprii.
In masura in care resursele financiare prevenite de la intreprinderi si persoane juridice sau fizice sunt suficiente ,acestea se vor intoarce in beneficiul contribuabililor( se justifica)
2.PRINCIPIUL NEUTRALITATII si EFICACITATII impozitului
NEUTRALITATEA impozitului presupune de a nu fi investit in alta functie decat cea FISCALA adica finantarea cheltuielilor publice FARA sa influenteze conditiile de functionare a economiei,repartitia avutiilor
sau structurilor sociale.
NEUTRALITATEA impozitului poate fi privita sub doua aspecte:
a)din pcv al cercetarii unei EFICACITATI MAXIME a intreprinderii ,pentru resurse si tehnici date un impozit general sau o taxa uniforma pe consumatii provenite de la terti NU afecteaza rezultatele intreprinderii
exemplu : impozitul pe veniturile din salarii (se retine din salariu salariatului),TVA ( taxa ce nu afecteaza cheltuielile si veniturile)sau Contributiile la sistemul asigurarilor sociale (suportate de salariati)
b) din pcv al DINAMICII,progresului tehnic si economic ,impozitul NU trebuie sa INTIMIDEZE beneficiile atunci cand acestea provin dintr-o punere in practica a tehnicilor moderne,eficiente ,a reducerii costurilor si o mai buna orientare a productiei
Beneficiile constituie premisa dezvoltarii intreprinderii si implicit a economiei nationale .
3.PRINCIPIUL TRANSPARENTEI impozitului . Impozitul trebuie PRELEVAT urmarind principii simple si clare care sa NU dea loc interpretarilor arbitrare,iar aplicarea lor sa fie cat mai putin costisitoare.
De cele mai multe ori aplicarea unui impozit a fost transpus pe zeci de pagini in Monitorul Oficial iar conducatorul economis ocupa o mare parte din timp studiind aplicarea corecta in punerea in practica.
Aparitia unei LEGI sau ORDONANTE este urmata de regula de NORME de punere in aplicare ce apar cu o mare intarziere,Instructiuni care nasc confuzii si lasate intarpretarilor aparatului fiscal si care
trebuie sa apere interesele statului fata de agenti economici preocupat in permanenta de a gasi calea legala pentru impunerea cea mai mica.
4.PRINCIPIUL IMPOZITULUI IMPERSONAL acest principiu semnifica faptul ca prelevarea impozitului NU trebuie sa implice cercetarea de tip INCHIZITORIAL la viata persoanelor fizice sau juridice.
Personalul din aparatul fiscal selectionat pe principiul competentei profesional si moral conduce cu siguranta la eficienta activitatii fiscale dar si a diminuarii riscului fiscal al contribuabililor atat timp cat personalul
care se afla in slujba statului reprezinta si un organ de indrumare si control
5.In price societate OBIECTIVUL FINAL si preocuparea esentiala este asigurarea dezvoltarii depline a personalitatii fiecarui cetatean dupa propriile sale aspiratii.
6.PRINCIPIUL NEDISCRIMINATORIU impozitele trebuie sa fie satabilite urmand reguli care sunt ACELASI pentru toti.
trebuie subliniat faptul ca orice masura fiscala directa sau indirecta discriminatorie fata de un grup social oarecare este incompatibila cu principiile generale ale unei societati democratice.
DREPTUL CONTABIL AUTONOM
Contabilitatea reprezinta un instrument de cunoastere si gestiune a PATRIMONIULUI ,a SITUATIEI NETE si a REZULTATULUI obtinut.(PATRIMONIU*SITUATIE NETA*REZULTAT)
Contabilitatea trebuie sa asigure informatii pentru:
Investitorii de capital
Organele fiscale * ca reprezentanti ai statului
Bancheri
Parteneri de afaceri a intreprinderii
Pentru a fi NEUTRA dar si COMPATIBILA ca sistem de comunicare,contabilitatea are la baza Norme si Principii Generale de EVALUARE si calcul economic ,o TERMINOLOGIE precisa si identica pentru toti utilizatorii de informatii.
Raporturile contabilitatii cu exteriorul implicit cu FISCALIATEA pot fi rezumate in urmatoarele reguli si principii:
a) delimitarea cheltuielilor si veniturilor la exercitiul curent in conditiile in care CONTINUITATEA activitatii de exploatare este valida
b)evaluarea activelor la intrare in functie de costul istoric care are o determinare obiectiva si poate fi certificata prin documente.
c)evaluarea ANUALA a tuturor elementelor patrimoniale prin inventariere la valoarea de UTILITATE a tuturor activelor si datoriilor.
d)contabilitatea PIERDERILOR si a DATORIILOR probabile si a deprecierilor de valoare datorate UZURII morale si fizice,DEGRADARII,NEANCASARII CREANTELOR,CLIENTI DUBIOSI si RAU PLATNICI,la inchiderea
fiecarui exercitiu financiar fara a se tine cont de eventualele PLUS VALORI si ACTIVE PROBABILE.
d)DISTINCTIA dintre costurile PERIOADEI si costurile PRODUSULUI cum sunt cheltuielile generale de administratie si desfacere care NU fac obiectul costului de productie conform IAS 2 STOCURI.
PRINCIPIILE CONTABILE.
1.Continuitatea activitatii
2.Corelarea cu fiscaliatea
3.Permanenta metodelor
4.Principiul Prudentei
1.Continuarea activitatii este foarte important de a tine cont de acest principiu deoarece la intocmirea si prezentarea situatiei financiare se va aplica una sau mai multe baze de evaluare combinate din cele patru
costul istoric
costul curent
valoarea actualizata
valoarea realizabila
daca si numai daca intreprinderea estimeaza ca in viitorul previzibil( 12 luni)activitatea continua cel putin un an.
2.corelarea cu fiscalitatea.
Ce trebuie sa faca o intreprindere pentru a evolua daca isi contiunua activitatea?
raspuns a) o analiza a ACTIVELOR CURENTE si a DATORIILOR CURENTE
b) soldul CREANTELOR cu o lichiditate mai MICA de un an trebuie corelat cu viitoarele contracte pe anul urmator.
c) datoriile curente si perioada lor de EXIGIBILITATE sa fie mai MARE decat perioada de LICHIDITATE
d)durata medie in zile a SOLDULUI(debitul) CLIENTI trebuie sa fie mai MICA decat durata medie in zile a creditului FURNIZORI
e)datoriile salariale ,fiscale si asimilate au un grad de exigibilitate pana la 30 de zile.
3.Principiul Permanentei Metodelor
pentru a asigura COMPATIBILITATEA in timp a informatiei contabile ,intreprinderea trebuie sa aplice acelasi norme de evaluare (la iesire)
Modificarile politicii contabile sunt PERMISE numai daca legea le prevede sau daca acestea au rezultat informatii mai relevante si mai credibile.
Nota intr-o economie inflationista (de tip galopanta) trecerea de la tratamentul contabil de baza prevazut de IAS 2 Stocuri ,privind evaluarea stocurilor de materii prime si materiale auxiliare
la iesire(derecunoasterea) de la metoda initiala FIFO la metoda alternativa LIFO ,are implicatii majore asupra activului curent,stocurile prezentate in bilant vor avea o valoare
mai mica dar si asupra REZULTAULUI contabil,cheltuielile cu materiile prime si materiale auxiliare fiind MAJORATE(implicit baza de impozitare se diminueaza)
4.Principiul Prudentei orice element al structurilor situatiilor financiare (bilant) trebuie prezentate pe baza principiului prudentei.
Intrebare : cum aplicam in practica acest principiu odata cu INVENTARIEREA tuturor elementelor de activ si pasiv (patrimoniale)?
Cazul 1. In contabilitate vor fi RECUNOSCUTE numai profiturile REALE la data inchiderii exercitiului financiar ,aceasta presupune sa se tina seama de orice depreciere
de valoare a unui activ conform IAS 36 Deprecierea Activelor.
Vor fi ajustate toate acele active considerate a fi depreciate intre perioada lor de intrare si valoarea contabila neta pentru stocuri la 31.12 N
la fel se procedeaza pentru toate activele in urma inventarierii comparandu-se valoarea contabila de intrare cu valoarea de PIATA
Aici se vor aplica prevederile IAS 16 Imobilizari Corporale privind evaluarea la BILANT si IAS 36 Deprecierea Activelor
la IFRS 5 ,activele pe termen lung detinute pentru vanzarea activitatii INTRERUPTE ,IAS 37 Provizioane,datorii si active contigente
formula contabila
6813 = 291
sau
6814 = %
39x
49x
59x
In schimb daca au fost deprecieri ale activelor inregistrate in anul precedent iar in anul curent prin inventariere se constata prin inventariere se constata ca valoarea realizabila
este mai MARE decat valoarea contabila ,prudenta solicita ajustarea stocurilor la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta ( la fel ca si la compensarea lipsurilor cu plusurile constatate
prin inventariere)
se procedeaza la anularea provizionului constituit
291 = 7841
Cazul 2. in contabilitate se va tine seama de toate obligatiile PREVIZIBILE si de pierderile POTENTIALE care vor lua nastere in cursul exercitiului financiar incheiat pe parcursul
celui anterior chiar daca obligatiile sau pierderile apar intre data incheierii exercitiului si data intocmirii bilantului
formula contabila
6813= 151
aceste PROVIZIOANE sunt tratate ca si obligatii pe tremen lung sau mediu fiind plasate intre DATORII pe termen scurt si Veniturile Amanate (ct.471)
4.PRINCIPUL INDEPENDENTEI EXERCITIILOR
Veniturile si cheltuielile sunt recunoscute in contabilitate NUMAI daca acestea apartin exercitului financiar pentru carste se face raportarea ( un an calendaristic)
5.EVALUAREA SEPARATA A ELEMENTELOR DE ACTIV SI PASIV
Acest pricipiu este asimilat unei norme nationale si solicita faptul ca la stabilirea VALORII TOTALE corespunzatoare unei pozitii din bilant,sa se determine SEPARAT valoarea aferenta fiecarui element individual
de activ si de pasiv.
6.INTANGIBILITATEA BILANTULUI DE DESCHIDERE
onform acestui principiu bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent cu exceptia corectiilor impuse de IAS 8 " Profitul net sau pierderea neta a perioadei,erori fundamentale si modificari ale politicii contabile"
Retragerea situatiilor financiare ( bilant ) privind aplicarea pentru parima data a standardelor internationale,IFRS 1 " Adoptarea pentru prima data a Standardelor Internationale de Raportare Financiara " privind MASURAREA si RECUNOASTEREA specifica faptul ca ,citat, "...bilantul de deschidere reprezinta punctul de plecare pentru contabilitata ulterioara a entitatii "
7.NECOMPENSAREA
Elementele de activ NU pot fi compensate cu valorile elementelor de pasiv,
Veniturile NU pot fi compensate cu cheltuielile ,cu exceptia compensarilor intre activ si pasiv admise de IFRS.
8.PREVALENTA ECONOMICULUI ASUPRA JURIDICULUI
Acest principiu nou introdus in norma contabila nationala solicita faptul ca informatiile in situatiile financiare ( bilant) sa reflecte realitatea (patrimoniala ) economica a evenimentelor si tranzactiilor nu numai FORMA lor
juridica.
9.PRINCIPIUL PRAGULUI DE SEMNIFICATIE
Acest principiu solicita faptul ca elemnetele de structura ale situatiilor financiare care au o valoare semnificativa sa fie prezentate in mod distinct in cadrul situatiilor financiare.
Respectarea si aplicarea acestor principii este OBLIGATORIE deoarece ele contribuie nla realizarea obiectivului de IMAGINE FIDELA claresi completa asupra patrimoniului ,rezultatului si a modificarii capitalului.
Abaterile de la aceste principii NU sunt (in general ) admise decat in cazuri exceptionale ( exemplu -in cazul falimentului-firma nu mai poate respecta principul continuitatii,etc)
Orice abatere de la aceste principii vor fi prezentate in NOTE EXPLICATIVE la prezentarea situatiilor financiare anuale.
nota IFRS = standarde internationale de raportare financiara , IAS = standardele internationale de conatbiliate
CONTABILITATEA SI FISCALITATEA PRIVIND CONTUL DE REZULTATE SI CALCULUI IMPOZITULUI PE PROFIT
Subordonarea contabilitatii fata de fiscalitate este justificata cel putin prin 2 explicatii (motive)
1.In absenta regulii contabile specifice ,norma fiscala se IMPUNE ca norma practica ( adica dc contabilitatea nu raspunde la o norma contabila se aplica norma fiscala)
2.Fiscalitatea este preocupata de regulile determinarii BAZEI de IMPUNERE datorita necesitatii acoperirii cheltuielilor publicedin impozite.
Pe plan international ,nevoia de informare a unei game largi de utilizatori (beneficiari de informatie contabila,ex.statele,actionarii,etc)a dat nastere unui adevarat DREPT CONTABIL complet diferit
de DREPTUL FISCAL
Fiecare dintre cele 2 discipline are autonomia sa,dispun de reglementare specifica si au domeniu propriu de interventie.
Datorita autonomiei celor doua drepturi in principiu NATURA documentelor de intocmit este cea care conditioneaza regula de drept ce trebuie aplicata.
1.in plan CONTABIL pentru determinarea Conturilor Anuale (bilant) este obligatorie aplicarea regulilor contabile chiar daca este seminicativ diferita de cea fiscala
2.in plan FISCAL trebuie aplicate dispozitiile dreptului fiscal ,eventualele divergente cu dreptul contabil implicand corectarea rezultatului contabil
REZULTUL CONTABIL si REZULTATUL FISCAL
Rezultatul unei activitati economice este tratat din doua pcv ,ale rezultatului contabil si a rezultatului fiscal
Un DEFICIT contabil reprezinta o contra-performanta pe care intreprinderea trebuie sa o corecteze pentru a nu influenta in mod negativ activitatea viitoare a intreprinderii.Nu la fel stau lucrurile in cazul unui deficit fiscal care datorita posibilitatilor de raportare constituie de fapt un AVANTAJ care va fi folosit de intreprindere in functie de posibilitatile oferite de legislatie.
Conform normelor legale PROFITUL IMPOZABIL se determina ca diferrenta intre venituri totale ( inclusiv castiguri din orice sursa) si cheltuielile efective(inclusiv cele nedeductibile fiscal) care au contribuit la realizarea veniturilor,(se obtine profitul contabil )la care se adauga cheltuielile nedeductibile fiscal.
Rezultatul contabil in acceptiunea etimologica este " rezultatul BRUT" sau " rezultatul inainte de impozitare" si se calculeaza avand in vedere cerintele contabilitatii de AMGAJAMENT si respectand principiul independentei exercitiului.
rezultatul contabil (rezultatul brut) = venituri totale minus cheltuieli totale.
rezultaul FISCAL = rezultatul contabil minis cheltuielile partial deductibile fiscal plus cheltuielile ndedeductibile fiscal
veniturile
venituri din exploatare (de la grupa 70 la 75 inclusiv)
veniturile financiare ( grupa 76)
veniturile exceptionale (grupa 77)
veniturile financiare sunt
din participatii
din imobilizari financiare
din creante imobilizate
din diferente de curs valutar
din dobanzi (la imprumuturi acordate)
din sconturi (primite),etc
veniturile exceptionale sunt
din despagubiri ,etc
cheltuielile de exploatare (de la grupa 61 la grupa 65 inclusiv)
cu materiile prime
materiale
marfuri
lucrari executate
cu personalul
impozite,taxe,varsaminte asimilate
cu amortizarile capitalului imobilizat
prime,alte ch.de exploatare
din cedarea activelor
cheltuielile financiare
titlurile de plasament cedate
diferente de curs valutar
dobanzi
pierderi din creante legate de participare
alte ch.financiare
cheltuieli extraordinare
calamitati
exproprieri
categoriile de cheltuieli admise spre a fi DEDUSE la calculul impozitului impozabil
1.chelt.efectuate ptr.reabilitatrea bunurilor livrate si a bunurilor imobile,vandute in baza unui contract de vanzare cu plata in RATE sunt deductibile la acelasi termene scadente prevazute in contract
proportional cu valoarea ratei de inregistrare la valoarea totala a livrarii
2.In cazul contractelor de leasing ,utilizatorul va deduce chiria pentru contractul de leasing operational sau amortizarera si dobanzile pentru contractul de leasing financiar.
3.cheltuielile efectuatepentru popularizarea numelui unei persoane juridice sau serviciu utilizand mijloace de informare in masa si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea
mesajelor publicitare,daca au la baza un CONTRACT SCRIS
4.cheltuielile aferente lucrarilor de consolidare pentru reducerea gradului de risc sismic al cladirilor care prezinta clasa 1 de risc
5.cheltuieli privind transportul ,cazarea salalriatilor ocazionate de delagare,detasare sau deplasare acestora in tara si strainatate,constatate prin documente justificative.
6.cheltuieli reprezentatnd tichete de masa acordate de angajatori in limita valorii lor nominale ,conform Legii 142/1998
Sunt cheltuieli NEDEDUCTIBILE
1.cheltuieli cu impozitul pe profit,reprezentand diferente din anii precedenti sau in anul curent,impozitele platite in strainatate
sunt nedeductibile si impozitele retinute la SURSA platite in numele persoanelor juridice si fizice NEREZIDENTE pentru veniturile realizate in Romania
2.amenzile,confiscarile,majorile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritaile romane
3.cheltuieli de protocol care depasesc limita de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor aferente inclusiv acizele minus cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului
4.cheltuieli cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutiile publice
5.sumele utilizate pentru constituirea de rezerve peste limetele legale de 20 % raportat la capitalul social varsat ,cu exceptia celor create de banci,in limita a 2% din soldul creditelor acordate
,a rezervelor tehnice ale societatilor de asigurari in limita a 5% di profitul contabil anual (pana cand acesta va atinge 20% din capitalul social)
6.sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limita stabilita de lege
7.cheltuieli de sponsorizare peste limita legala (2% raportat la cifra de afaceri)
8.orice alte cheltuieli factute in favoarea actionarilor sau asociatilor inclusiv dobanzile platite in cazul contarctelor civile in situatia in care nu sunt impozitate la persoana fizica.
9.cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile ,activele corporale pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare
10.provizioane ptr.cheltuieli care privesc o cheltuiala nedeductibila
11.alte cheltuieli nedeductibile fiscal
In categoria VENITURILOR NEIMPOZABILE( care se scad din baza de impozitare) sunt inscrise,cf.legii:
1.Dividendele primite de la o alta persoana juridica romana
2.diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare ca urmare a incorporarii rezervelor ,a beneficiilor sau a primelor de emisiune sau prin compensarea unor creante la societatea care detine
participatiile.
3.veniturile respectiv rezulatatele din anularea datoriilor sau incasarea creantelor,dupa caz,ca urmare a trensferului de actiuni sau de parti sociale de la fondul proprietatii de sata conform conventiilor.
4.rambursarile de cheltuieli nedeductibile fiscal precum si veniturile realizate din anularea provizioanelor pentru care NU s-au acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea ori recuperarea
unor cheltuieli nedeductibile
--------------------------------------------------
Pentru a gestiona eficient resursele economice si financiare ale intreprinderilor trebuie sa se ia in calcul DIMENSIUNEA FISCALA a afacerilor.
Contabilitatea si fiscalitatea constituie doua discipline INDEPENDENTE una fata de cealalta.
Societatile comerciale,regiile autonome,si alte institutii de stat prezinta un ANSAMBLU de documente contabile si fiscale care trebuie analizate
in ANSAMBLU si NU independent unele de altele.
Unul din interesele informationale onorate de contabilitate este cel fiscal.
PRINCIPIILE FISCALE urmaresc fie STIMULAEREA fie INHIBAREA unor activitati.
Interacttivitatea intre DREPTUL CONTABIL si DREPTUL FISCAL este realizata prin disciplina " Gestiunea Fiscala a Intreprinderii "
Obiectul de studiu al gestiunii fiscale il constituie analiza DISTORSIUNILOR sau a ABATERILOR provocate de incompatibilitatea
intre REGULA FISCALA (ca norma) si cea CONTABILA,COVERGENTA dintre fiscalitate si contabilitateprecum si stabilirea pe baza
analizei a STRATEGIEI RISCULUI FISCAL si EFICIENTEI FISCALE a intreprinderilor.
Gestiunea fiscala se adreseaza tuturor intreprinderilor care au ca obiect de activitate ACTE DE COMERT ,OPERATII ECONOMICE si FINANCIARE
destinate obtinerii de profit (beneficii=o are mai cuprinzatoare decat profitul )
Fiscaliatea are la baza DREPTUL FISCAL,Doctirna fiscala pentru a determina REGIMUL DE IMPOZITARE privind beneficiile,tva-ul,impozitele si taxele locale,contributii
pentru asigurarile sociale,accizele,altele.
Contabilitatea are un rol esential in economie in a furniza situatii financiare.
Aceste SITUATII FINANCIARE trebuie sa prezinte :
Credibilitate
Inteligibilitate (intelese de diversi utilizatori ai informatiei)
Pertinabilitate (in raport cu luarea unor DECIZII )
Corectitudine
Comparabile in TIMP si SPATIU.
Dezvoltarea fiscalitatii genereaza necesitatea crearii unui SISTEM INFORMATIONAL pentru a tine cont de multimea
regulilor fiscale din cauza PENALITATILOR aplicabile in momentul punerii in evidenta a neregurilor.
OBLIGATIILE,RISCUL,CONTROLUL si SANCTIUNILE au fost asociate fiscalitatii in timp,conferindu-i acesteia
o imagine de CONSTRANGERE greu acceptata de Conducerea intreprinderilor dar si de cetatieni
Intreprinderea a fost orientata sa acorde mai multa atentie PARAMETRILOR FISCALI.
De cele mai multe ori fiecare tranzactie economica genereaza obligatii fiscale si din acest motiv trebuie sa se tina cont
de numarul mare de reguli aplicabile si de problemele de armonizare ale fiscalitatii cu contabilitatea.
Statul primeste informatia contabila de la profesionistii in domeniu iar recunoasterea unei informatii FIABILE bazata pe
NORME ,PRINCIPII,REGULI,si POSTULATE cuprinse in Legea Contabilitatii (82/1991),constituie un pas important in realizarea
unui drept contabil autonom ce trebuie respectat si de catre fiscalitate.
Modelul de contabilitate,continutul,este bazat pe MACROECONOMIE unde predomina interventia guvernamentala si influienta regulilor fiscale in materie de NORMALIAZARE contabila.
Astfel informatia contabila trebuie sa devina credibila iar situatiile financiare prezentate de catre intreprinderi care aplica IAS si IFRS trebuie sa raspunda INVESTIRORILOR DE CAPITAL.
Aceasta implica ca Impozitul (in genere) sa devina NEUTRU asupra contabilitatii.
Fiscaliatea are propriile reguli ,principii care NU converg intotdeauna cu cele contabile.In acest sens CODUL FISCAL(nota romanesc) se apropie
in mare masura de REGULILE GENERALE EUROPENE
Gestiunea fiscala- Eficacitatea Fiscala- Strategia Intreprinderii.
Reglementarile de natura fiscala vin sa influenteze DIRECT sau INDIRECT activitatea unei unitati economice ce are calitatea de contribuabil.
Specialistii definesc FISCUL ca fiind administratorul ce are in atributiile sale CALCULUL,PERCEPEREA,URMARIREA PLATII impozitelor,taxelor,si
contributiile datorate de contribuabil statului.
Obiectivele fiscalitatii deci constau in calculul,perceperea,asezarea,urmarirea PLATII impozitelor,taxelor,si contributii datorate de unitatile economice statului.
Obiectivele Gestiunii Fiscale ale Intrprinderii au in vedere asigurarea securitatii si eficacitatii fiscale prin intermediul cercetarii PRESCRIPTIILOR de forma
si fond cum ar fi:
*amanari
*esalonari
*scutiri
toate impuse de dreptul fiscal.
Miza financiara a controlului fiscal este rareori neglijata in masura in care redresarile facute sunt insotite de SANCTIUNI si PENALITATI de o
importanta variabila dar deseori determinanta.
Consecintele financiare ale unei proceduri de unificare pot fi extrem de dificile pentru o intreprindere si pot conduce la o IMAGINE defavorabila a sa sau
de compromis a echilibrului financiar.
Pentru acest motiv intreprinderile sunt tentate a se indrepta spre un comportament mai putin curativ fata de fiscaliate si mai mult orientat spre depistarea si prevenirea riscului fiscal.
In afara activitatii curente realizarea de operatiuni importante impuse mai ales de dezvoltarea sa(fuziuni,consolidari) solicita punerea in aplicare a regulilor
financiare pe care intreprinderea NU le practicase pana la acel moment.Aceasta confruntare cu NOI reguli fiscale implica un anumit GRAD DE RISC.
Din acest motiv se impune aplicarea unor proceduri de control intern specifice regulilor fiscale.
Eficacitatea fiscala se constituie ca element esential al gestiunii fiscale,firma trebuie sa-si conceapa o POLITICA FISCALA autonoma ,detasata de
restul intreprinderii si dotata cu un OBIECTIV unic si independent si anume CERCETAREA CAILOR LEGALE MAI PUTIN IMPOZATE.
Gestiunea fiscala ca si gestiunea comerciala (de productie) se integreaza in gestiunea intreprinderii si deci trebuie definita in functie de obiectivele
politicii generale a intreprinderii sau in raport cu strategia adoptata.
Eficacitatea fiscala a intreprinderii poate fi atinsa direct sa indirect.
Cea DIRECTA poate fi realizata prin intermediul dreptului fiscal ce cuprinde * MASURI DE AJUTOR si INCITARE FISCALA.
Este cert ca intreprinderea care utilizeaza masurile de incitare fiscala atrage un AVANTAJ FINANCIAR imediat.
Obtinerea de avantaje fiscale legale presupune ca intreprinderea cunoaste ansamblul de masuri in vigoare ceea ce NU tine de caracterul temporar
al regulilor fiscale,de frcventele modificari legislative si de publicitate care reuneste traditional masurile speculative ,lasand in umbra celelalte
dispozitii mai exacte dar uneori la fel de avantajoase.
Practica a dovedit ca cea mai buna solutie posibila fiscala este aceea care tine seama de obiectivele si strategiile intreprinderii.
Strategia fiscala a intreprinderii trebuie privita ca o substrategie a dezvoltarii de ansamblu a firmei.
Dintre mijloacele eficacitatii fiscale se mentioneaza
Utilizarea de o maniera optima a masurilor de AJUTOR si INCITARE fiscala si este o eficaciate fiscala directa care poate fi exemplificata
prin folosirea unor metode de AMORTIZARE ACCELERATA ,utilizarea unor metode de EVALUARE A STOCURILOR la iesire in functie de INFLATIE.(CMP)
O alta metoda este APORTUL de CAPITAL SOCIAL in NATURA si devoltarea firmei prin reutilizarea profitului pentru INVESTITII PRODUCTIVE cu
consecinte favorabile asupra diminuarii impozitelor sau scutirii totale da a fi achitate.
Reducerea profitului impozabil cu 10% din pretul de achizitie al echipamentelor tehnologice,etc
Eficacitatea fiscala INDIRECTA este posibila in conditiile in care sistemul de impozite,taxe,si contributii ofera o serie de DEDUCERI fiscale
a unor cheltuieli si ACOPERIREA pierderilor din exercitiile anterioare ,limita unor cheltuieli deductibile partial in functie de masa bruta a profitului.
Eficacitatea fiscala este un element motor al gestiunii fiscale a intreprinderii.
Trebuie conceputa o politica fiscala autonoma detasata de restul intreprinderii ce urmareste cercetarea si atingerea unui cost fiscal optim.
Eficacitatea fiscala NU este totdeauna COMPATIBILA cu cautarea de CAI SI SOLUTII mai putin IMPUSE,ea trebuie abordata ca un
SACRIFICIU FISCAL sau COST FISCAL.
Acest sacrificiu poate fi EVALUAT prin raportarea si integrarea dimensiunii fiscale in DECIZIILE de gestiune fiscala a intreprinderii.
____________________________________________________
Principiile fiscale
Impozitul in sine se justifica prin functionarea oricarei societati care implica costuri necesare acoperirii nevoilor sale.
Dreptul de a introduce impozite il are statul prin organele puterii centrale sau parlament si uneori prin administratiile de stat locale.
Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de stat de importanta nationala ,iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite in favoarea unitatii administrativ teritoriale .
Intreaga activitate de IMPUNERE,URMARIRE,si PERCEPERE a impozitelor si taxelor si perceperea acestora consta in aplicarea si respectarea prevederilor legale si orice abatere in acest sens
inseamna incalcarea legii cu consecinte ce atrag raspunderea celor in cauza.
PRINCIPII
1.JUSTIFICAREA IMPOZITULUI este o problema de cultura a fiecarui individ sa inteleaga ca nici-un stat din lume nu poate functiona daca NU are RESURSE financiare.
sanatatea,securitatea,arta si cultura,invatamantul sunt probleme de importanta nationala
Functionarea lor eficicenta necesita resurse financiare ,statul nu are posibilitatea sa le acopere din resurse proprii.
In masura in care resursele financiare prevenite de la intreprinderi si persoane juridice sau fizice sunt suficiente ,acestea se vor intoarce in beneficiul contribuabililor( se justifica)
2.PRINCIPIUL NEUTRALITATII si EFICACITATII impozitului
NEUTRALITATEA impozitului presupune de a nu fi investit in alta functie decat cea FISCALA adica finantarea cheltuielilor publice FARA sa influenteze conditiile de functionare a economiei,repartitia avutiilor
sau structurilor sociale.
NEUTRALITATEA impozitului poate fi privita sub doua aspecte:
a)din pcv al cercetarii unei EFICACITATI MAXIME a intreprinderii ,pentru resurse si tehnici date un impozit general sau o taxa uniforma pe consumatii provenite de la terti NU afecteaza rezultatele intreprinderii
exemplu : impozitul pe veniturile din salarii (se retine din salariu salariatului),TVA ( taxa ce nu afecteaza cheltuielile si veniturile)sau Contributiile la sistemul asigurarilor sociale (suportate de salariati)
b) din pcv al DINAMICII,progresului tehnic si economic ,impozitul NU trebuie sa INTIMIDEZE beneficiile atunci cand acestea provin dintr-o punere in practica a tehnicilor moderne,eficiente ,a reducerii costurilor si o mai buna orientare a productiei
Beneficiile constituie premisa dezvoltarii intreprinderii si implicit a economiei nationale .
3.PRINCIPIUL TRANSPARENTEI impozitului . Impozitul trebuie PRELEVAT urmarind principii simple si clare care sa NU dea loc interpretarilor arbitrare,iar aplicarea lor sa fie cat mai putin costisitoare.
De cele mai multe ori aplicarea unui impozit a fost transpus pe zeci de pagini in Monitorul Oficial iar conducatorul economis ocupa o mare parte din timp studiind aplicarea corecta in punerea in practica.
Aparitia unei LEGI sau ORDONANTE este urmata de regula de NORME de punere in aplicare ce apar cu o mare intarziere,Instructiuni care nasc confuzii si lasate intarpretarilor aparatului fiscal si care
trebuie sa apere interesele statului fata de agenti economici preocupat in permanenta de a gasi calea legala pentru impunerea cea mai mica.
4.PRINCIPIUL IMPOZITULUI IMPERSONAL acest principiu semnifica faptul ca prelevarea impozitului NU trebuie sa implice cercetarea de tip INCHIZITORIAL la viata persoanelor fizice sau juridice.
Personalul din aparatul fiscal selectionat pe principiul competentei profesional si moral conduce cu siguranta la eficienta activitatii fiscale dar si a diminuarii riscului fiscal al contribuabililor atat timp cat personalul
care se afla in slujba statului reprezinta si un organ de indrumare si control
5.In price societate OBIECTIVUL FINAL si preocuparea esentiala este asigurarea dezvoltarii depline a personalitatii fiecarui cetatean dupa propriile sale aspiratii.
6.PRINCIPIUL NEDISCRIMINATORIU impozitele trebuie sa fie satabilite urmand reguli care sunt ACELASI pentru toti.
trebuie subliniat faptul ca orice masura fiscala directa sau indirecta discriminatorie fata de un grup social oarecare este incompatibila cu principiile generale ale unei societati democratice.
DREPTUL CONTABIL AUTONOM
Contabilitatea reprezinta un instrument de cunoastere si gestiune a PATRIMONIULUI ,a SITUATIEI NETE si a REZULTATULUI obtinut.(PATRIMONIU*SITUATIE NETA*REZULTAT)
Contabilitatea trebuie sa asigure informatii pentru:
Investitorii de capital
Organele fiscale * ca reprezentanti ai statului
Bancheri
Parteneri de afaceri a intreprinderii
Pentru a fi NEUTRA dar si COMPATIBILA ca sistem de comunicare,contabilitatea are la baza Norme si Principii Generale de EVALUARE si calcul economic ,o TERMINOLOGIE precisa si identica pentru toti utilizatorii de informatii.
Raporturile contabilitatii cu exteriorul implicit cu FISCALIATEA pot fi rezumate in urmatoarele reguli si principii:
a) delimitarea cheltuielilor si veniturilor la exercitiul curent in conditiile in care CONTINUITATEA activitatii de exploatare este valida
b)evaluarea activelor la intrare in functie de costul istoric care are o determinare obiectiva si poate fi certificata prin documente.
c)evaluarea ANUALA a tuturor elementelor patrimoniale prin inventariere la valoarea de UTILITATE a tuturor activelor si datoriilor.
d)contabilitatea PIERDERILOR si a DATORIILOR probabile si a deprecierilor de valoare datorate UZURII morale si fizice,DEGRADARII,NEANCASARII CREANTELOR,CLIENTI DUBIOSI si RAU PLATNICI,la inchiderea
fiecarui exercitiu financiar fara a se tine cont de eventualele PLUS VALORI si ACTIVE PROBABILE.
d)DISTINCTIA dintre costurile PERIOADEI si costurile PRODUSULUI cum sunt cheltuielile generale de administratie si desfacere care NU fac obiectul costului de productie conform IAS 2 STOCURI.
PRINCIPIILE CONTABILE.
1.Continuitatea activitatii
2.Corelarea cu fiscaliatea
3.Permanenta metodelor
4.Principiul Prudentei
1.Continuarea activitatii este foarte important de a tine cont de acest principiu deoarece la intocmirea si prezentarea situatiei financiare se va aplica una sau mai multe baze de evaluare combinate din cele patru
costul istoric
costul curent
valoarea actualizata
valoarea realizabila
daca si numai daca intreprinderea estimeaza ca in viitorul previzibil( 12 luni)activitatea continua cel putin un an.
2.corelarea cu fiscalitatea.
Ce trebuie sa faca o intreprindere pentru a evolua daca isi contiunua activitatea?
raspuns a) o analiza a ACTIVELOR CURENTE si a DATORIILOR CURENTE
b) soldul CREANTELOR cu o lichiditate mai MICA de un an trebuie corelat cu viitoarele contracte pe anul urmator.
c) datoriile curente si perioada lor de EXIGIBILITATE sa fie mai MARE decat perioada de LICHIDITATE
d)durata medie in zile a SOLDULUI(debitul) CLIENTI trebuie sa fie mai MICA decat durata medie in zile a creditului FURNIZORI
e)datoriile salariale ,fiscale si asimilate au un grad de exigibilitate pana la 30 de zile.
3.Principiul Permanentei Metodelor
pentru a asigura COMPATIBILITATEA in timp a informatiei contabile ,intreprinderea trebuie sa aplice acelasi norme de evaluare (la iesire)
Modificarile politicii contabile sunt PERMISE numai daca legea le prevede sau daca acestea au rezultat informatii mai relevante si mai credibile.
Nota intr-o economie inflationista (de tip galopanta) trecerea de la tratamentul contabil de baza prevazut de IAS 2 Stocuri ,privind evaluarea stocurilor de materii prime si materiale auxiliare
la iesire(derecunoasterea) de la metoda initiala FIFO la metoda alternativa LIFO ,are implicatii majore asupra activului curent,stocurile prezentate in bilant vor avea o valoare
mai mica dar si asupra REZULTAULUI contabil,cheltuielile cu materiile prime si materiale auxiliare fiind MAJORATE(implicit baza de impozitare se diminueaza)
4.Principiul Prudentei orice element al structurilor situatiilor financiare (bilant) trebuie prezentate pe baza principiului prudentei.
Intrebare : cum aplicam in practica acest principiu odata cu INVENTARIEREA tuturor elementelor de activ si pasiv (patrimoniale)?
Cazul 1. In contabilitate vor fi RECUNOSCUTE numai profiturile REALE la data inchiderii exercitiului financiar ,aceasta presupune sa se tina seama de orice depreciere
de valoare a unui activ conform IAS 36 Deprecierea Activelor.
Vor fi ajustate toate acele active considerate a fi depreciate intre perioada lor de intrare si valoarea contabila neta pentru stocuri la 31.12 N
la fel se procedeaza pentru toate activele in urma inventarierii comparandu-se valoarea contabila de intrare cu valoarea de PIATA
Aici se vor aplica prevederile IAS 16 Imobilizari Corporale privind evaluarea la BILANT si IAS 36 Deprecierea Activelor
la IFRS 5 ,activele pe termen lung detinute pentru vanzarea activitatii INTRERUPTE ,IAS 37 Provizioane,datorii si active contigente
formula contabila
6813 = 291
sau
6814 = %
39x
49x
59x
In schimb daca au fost deprecieri ale activelor inregistrate in anul precedent iar in anul curent prin inventariere se constata prin inventariere se constata ca valoarea realizabila
este mai MARE decat valoarea contabila ,prudenta solicita ajustarea stocurilor la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta ( la fel ca si la compensarea lipsurilor cu plusurile constatate
prin inventariere)
se procedeaza la anularea provizionului constituit
291 = 7841
Cazul 2. in contabilitate se va tine seama de toate obligatiile PREVIZIBILE si de pierderile POTENTIALE care vor lua nastere in cursul exercitiului financiar incheiat pe parcursul
celui anterior chiar daca obligatiile sau pierderile apar intre data incheierii exercitiului si data intocmirii bilantului
formula contabila
6813= 151
aceste PROVIZIOANE sunt tratate ca si obligatii pe tremen lung sau mediu fiind plasate intre DATORII pe termen scurt si Veniturile Amanate (ct.471)
4.PRINCIPUL INDEPENDENTEI EXERCITIILOR
Veniturile si cheltuielile sunt recunoscute in contabilitate NUMAI daca acestea apartin exercitului financiar pentru carste se face raportarea ( un an calendaristic)
5.EVALUAREA SEPARATA A ELEMENTELOR DE ACTIV SI PASIV
Acest pricipiu este asimilat unei norme nationale si solicita faptul ca la stabilirea VALORII TOTALE corespunzatoare unei pozitii din bilant,sa se determine SEPARAT valoarea aferenta fiecarui element individual
de activ si de pasiv.
6.INTANGIBILITATEA BILANTULUI DE DESCHIDERE
onform acestui principiu bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent cu exceptia corectiilor impuse de IAS 8 " Profitul net sau pierderea neta a perioadei,erori fundamentale si modificari ale politicii contabile"
Retragerea situatiilor financiare ( bilant ) privind aplicarea pentru parima data a standardelor internationale,IFRS 1 " Adoptarea pentru prima data a Standardelor Internationale de Raportare Financiara " privind MASURAREA si RECUNOASTEREA specifica faptul ca ,citat, "...bilantul de deschidere reprezinta punctul de plecare pentru contabilitata ulterioara a entitatii "
7.NECOMPENSAREA
Elementele de activ NU pot fi compensate cu valorile elementelor de pasiv,
Veniturile NU pot fi compensate cu cheltuielile ,cu exceptia compensarilor intre activ si pasiv admise de IFRS.
8.PREVALENTA ECONOMICULUI ASUPRA JURIDICULUI
Acest principiu nou introdus in norma contabila nationala solicita faptul ca informatiile in situatiile financiare ( bilant) sa reflecte realitatea (patrimoniala ) economica a evenimentelor si tranzactiilor nu numai FORMA lor
juridica.
9.PRINCIPIUL PRAGULUI DE SEMNIFICATIE
Acest principiu solicita faptul ca elemnetele de structura ale situatiilor financiare care au o valoare semnificativa sa fie prezentate in mod distinct in cadrul situatiilor financiare.
Respectarea si aplicarea acestor principii este OBLIGATORIE deoarece ele contribuie nla realizarea obiectivului de IMAGINE FIDELA claresi completa asupra patrimoniului ,rezultatului si a modificarii capitalului.
Abaterile de la aceste principii NU sunt (in general ) admise decat in cazuri exceptionale ( exemplu -in cazul falimentului-firma nu mai poate respecta principul continuitatii,etc)
Orice abatere de la aceste principii vor fi prezentate in NOTE EXPLICATIVE la prezentarea situatiilor financiare anuale.
nota IFRS = standarde internationale de raportare financiara , IAS = standardele internationale de conatbiliate
CONTABILITATEA SI FISCALITATEA PRIVIND CONTUL DE REZULTATE SI CALCULUI IMPOZITULUI PE PROFIT
Subordonarea contabilitatii fata de fiscalitate este justificata cel putin prin 2 explicatii (motive)
1.In absenta regulii contabile specifice ,norma fiscala se IMPUNE ca norma practica ( adica dc contabilitatea nu raspunde la o norma contabila se aplica norma fiscala)
2.Fiscalitatea este preocupata de regulile determinarii BAZEI de IMPUNERE datorita necesitatii acoperirii cheltuielilor publicedin impozite.
Pe plan international ,nevoia de informare a unei game largi de utilizatori (beneficiari de informatie contabila,ex.statele,actionarii,etc)a dat nastere unui adevarat DREPT CONTABIL complet diferit
de DREPTUL FISCAL
Fiecare dintre cele 2 discipline are autonomia sa,dispun de reglementare specifica si au domeniu propriu de interventie.
Datorita autonomiei celor doua drepturi in principiu NATURA documentelor de intocmit este cea care conditioneaza regula de drept ce trebuie aplicata.
1.in plan CONTABIL pentru determinarea Conturilor Anuale (bilant) este obligatorie aplicarea regulilor contabile chiar daca este seminicativ diferita de cea fiscala
2.in plan FISCAL trebuie aplicate dispozitiile dreptului fiscal ,eventualele divergente cu dreptul contabil implicand corectarea rezultatului contabil
REZULTUL CONTABIL si REZULTATUL FISCAL
Rezultatul unei activitati economice este tratat din doua pcv ,ale rezultatului contabil si a rezultatului fiscal
Un DEFICIT contabil reprezinta o contra-performanta pe care intreprinderea trebuie sa o corecteze pentru a nu influenta in mod negativ activitatea viitoare a intreprinderii.Nu la fel stau lucrurile in cazul unui deficit fiscal care datorita posibilitatilor de raportare constituie de fapt un AVANTAJ care va fi folosit de intreprindere in functie de posibilitatile oferite de legislatie.
Conform normelor legale PROFITUL IMPOZABIL se determina ca diferrenta intre venituri totale ( inclusiv castiguri din orice sursa) si cheltuielile efective(inclusiv cele nedeductibile fiscal) care au contribuit la realizarea veniturilor,(se obtine profitul contabil )la care se adauga cheltuielile nedeductibile fiscal.
Rezultatul contabil in acceptiunea etimologica este " rezultatul BRUT" sau " rezultatul inainte de impozitare" si se calculeaza avand in vedere cerintele contabilitatii de AMGAJAMENT si respectand principiul independentei exercitiului.
rezultatul contabil (rezultatul brut) = venituri totale minus cheltuieli totale.
rezultaul FISCAL = rezultatul contabil minis cheltuielile partial deductibile fiscal plus cheltuielile ndedeductibile fiscal
veniturile
venituri din exploatare (de la grupa 70 la 75 inclusiv)
veniturile financiare ( grupa 76)
veniturile exceptionale (grupa 77)
veniturile financiare sunt
din participatii
din imobilizari financiare
din creante imobilizate
din diferente de curs valutar
din dobanzi (la imprumuturi acordate)
din sconturi (primite),etc
veniturile exceptionale sunt
din despagubiri ,etc
cheltuielile de exploatare (de la grupa 61 la grupa 65 inclusiv)
cu materiile prime
materiale
marfuri
lucrari executate
cu personalul
impozite,taxe,varsaminte asimilate
cu amortizarile capitalului imobilizat
prime,alte ch.de exploatare
din cedarea activelor
cheltuielile financiare
titlurile de plasament cedate
diferente de curs valutar
dobanzi
pierderi din creante legate de participare
alte ch.financiare
cheltuieli extraordinare
calamitati
exproprieri
categoriile de cheltuieli admise spre a fi DEDUSE la calculul impozitului impozabil
1.chelt.efectuate ptr.reabilitatrea bunurilor livrate si a bunurilor imobile,vandute in baza unui contract de vanzare cu plata in RATE sunt deductibile la acelasi termene scadente prevazute in contract
proportional cu valoarea ratei de inregistrare la valoarea totala a livrarii
2.In cazul contractelor de leasing ,utilizatorul va deduce chiria pentru contractul de leasing operational sau amortizarera si dobanzile pentru contractul de leasing financiar.
3.cheltuielile efectuatepentru popularizarea numelui unei persoane juridice sau serviciu utilizand mijloace de informare in masa si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea
mesajelor publicitare,daca au la baza un CONTRACT SCRIS
4.cheltuielile aferente lucrarilor de consolidare pentru reducerea gradului de risc sismic al cladirilor care prezinta clasa 1 de risc
5.cheltuieli privind transportul ,cazarea salalriatilor ocazionate de delagare,detasare sau deplasare acestora in tara si strainatate,constatate prin documente justificative.
6.cheltuieli reprezentatnd tichete de masa acordate de angajatori in limita valorii lor nominale ,conform Legii 142/1998
Sunt cheltuieli NEDEDUCTIBILE
1.cheltuieli cu impozitul pe profit,reprezentand diferente din anii precedenti sau in anul curent,impozitele platite in strainatate
sunt nedeductibile si impozitele retinute la SURSA platite in numele persoanelor juridice si fizice NEREZIDENTE pentru veniturile realizate in Romania
2.amenzile,confiscarile,majorile de intarziere si penalitatile datorate catre autoritaile romane
3.cheltuieli de protocol care depasesc limita de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor aferente inclusiv acizele minus cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului
4.cheltuieli cu diurna care depasesc limitele legale stabilite pentru institutiile publice
5.sumele utilizate pentru constituirea de rezerve peste limetele legale de 20 % raportat la capitalul social varsat ,cu exceptia celor create de banci,in limita a 2% din soldul creditelor acordate
,a rezervelor tehnice ale societatilor de asigurari in limita a 5% di profitul contabil anual (pana cand acesta va atinge 20% din capitalul social)
6.sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limita stabilita de lege
7.cheltuieli de sponsorizare peste limita legala (2% raportat la cifra de afaceri)
8.orice alte cheltuieli factute in favoarea actionarilor sau asociatilor inclusiv dobanzile platite in cazul contarctelor civile in situatia in care nu sunt impozitate la persoana fizica.
9.cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile ,activele corporale pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare
10.provizioane ptr.cheltuieli care privesc o cheltuiala nedeductibila
11.alte cheltuieli nedeductibile fiscal
In categoria VENITURILOR NEIMPOZABILE( care se scad din baza de impozitare) sunt inscrise,cf.legii:
1.Dividendele primite de la o alta persoana juridica romana
2.diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare ca urmare a incorporarii rezervelor ,a beneficiilor sau a primelor de emisiune sau prin compensarea unor creante la societatea care detine
participatiile.
3.veniturile respectiv rezulatatele din anularea datoriilor sau incasarea creantelor,dupa caz,ca urmare a trensferului de actiuni sau de parti sociale de la fondul proprietatii de sata conform conventiilor.
4.rambursarile de cheltuieli nedeductibile fiscal precum si veniturile realizate din anularea provizioanelor pentru care NU s-au acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea ori recuperarea
unor cheltuieli nedeductibile
--------------------------------------------------
marți, 1 iunie 2010
PROFIT SI PIERDERE CONTABIL SI FISCAL
INTRODUCERE.
Pentru inceput trebuie sa mentionez ca potrivit art. 19 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, in contabilitatea societatilor comerciale, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar.Profitul si pierderea pot fi clasificate ca fiind profit si pierdere contabila si profit si pierdere fiscala.
CAPITOLUL I.
Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor care se concretizeaza în cresteri ale capitalului propriu, altele decât din contributii ale actionarilor.
Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.
Conform IAS 1 se clasifica veniturile si cheltuielile in:
Din punct de vedere contabil,
Cheltuielile si veniturile sunt clasificate dupa:
a) natura (cheltuieli cu salarii, materiale, venituri din prestari de servicii)
b)destinatie , adica:
b.1.) cheltuieli de productie de baza
b.2) cheltuielile generale de administratie:de desfacere ,cheltuieli cu activitatea bancara (comisioane, dobanzi) , cu activitatea nebancara (operatii vizand lizingul, factoringul, scontari, operatii cu titluri si cheltuieli cu activitati administrative.
In Romania contul de profit si pierdere se intocmeste dupa natura si le imparte in 3 activitati:
1.De exploatare
2.Financiare
3.Extraordinare
Cheltuieli cu impozitul pe profit nu sunt cheltuieli propriuzise dar apar in contabilitate pentru evidenta si control.Ele sunt prelevari din venituri in favoarea statului in conformitate cu prevederile legale.
cheltuieli cu impozitul pe profitul curent (suma varsata la stat)
cheltuieli cu impozitul amanat
Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar. Rezultatul definitiv al exercitiului se stabileste la inchiderea acestuia.
In Romania exercitiul financiar este anul calendaristic.Pornind de la aceste prevederi legale, o entitate economica poate obtine ca rezultat contabil, profit sau pierdere.
Veniturile si cheltuielile se pot gasi în Contul de profit si pierdere în diferite moduri astfel încât sa furnizeze informatia relevanta pentru procesul decizional.
Profitul este valoarea care ramane dupa ce cheltuielile au fost deduse (scazute) din venituri.Profitul poate fi definit ca fiind excedentul de venit obtinut din vanzarile unei entitati economice peste nivelul cheltuielilor care le-au generat.
Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea si verificarea situatiilor financiare anuale,potrivit Hotararii Adunarii Generale a actionarilor sau asociatilor.
Potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor,pierderea contabila reportata se acopera din:
-profitul exercitiului financiar,
-profitul reportat,
-rezerve,
-prime de capital,
-capital social.
Cheltuielile
Din punct de vedere fiscal,
Tinand cont de aspectul fiscal, o intreprindere trebuie sa inregistreze toate documentele justificative care sunt realizate in numele acesteia, ceea ce inseamna ca unele dintre ele contin cheltuieli care nu sunt recunoscute de sistemul fiscal. Daca acestea trebuie contabilizate, la calculul impozitului pe profit ele trebuie eliminate din calcul, facand o baza de impozitare mai mare a profitului impozabil si implicit a impozitului pe profit pe care intreprinderea il datoreaza bugetului de stat.
Principiul conectarii cheltuielilor la venituri
Varietatea cheltuielilor care sunt ocazionate de activitatea agentilor economici, in functie de natura activitatii pe care o desfasoara fiecare tip in parte, face imposibila o enumerare stricta a cheltuielilor care sunt considerate nedeductibile din punct de vedere fiscal.
Din acest punct de vedere trebuie facut apel la doctrina, si anume trebuie aplicat principiul conectarii cheltuielilor la venituri, care impune recunoasterea in situatiile financiare numai a acelor cheltuieli care sunt ocazionate de desfasurarea curenta a activitatii societatii comerciale. Alte cheltuieli pe care aceasta le ocazioneaza nu trebuie recunoscute in situatiile financiare. Acest punct de vedere este unul mai mult de natura strict contabila.
O interpretare a principiului conectarii cheltuielilor la venituri ca unele cheltuieli nu sunt recunoscute sau admise in calculul impozitului pe profit deoarece nu sunt producatoare de venituri. O cheltuiala este deductibila din punct de vedere fiscal numai daca prin realizarea ei sunt generate venituri. Daca prin ocazionarea ei nu sunt generate venituri, atunci acea cheltuiala este considerata nedeductibila din punct de vedere fiscal.
Tot in categoria cheltuielilor nedeductibile din punct de vedere fiscal se inscriu si acele cheltuieli care sunt producatoare de venituri, dar de o valoare inferioara acestora. Astfel, daca o intreprindere realizeaza cheltuieli generatoare de venituri, dar de o valoare inferioara acestora, diferenta dintre cheltuieli (mai mari) si venituri (mai mici) este considerata nedeductibila din punct de vedere fiscal, marind astfel baza de impozitare a impozitului pe profit.
Din punct de vedere fiscal cheltuielile sunt :
a)deductibile fiscal
b)nedeductibile fiscal
c)partial deductibile fiscal
Cele mai importante cheltuieli care sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal in Codul Fiscal Roman sunt:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;
b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale.
Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate ori serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile pentru contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
h) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;
i) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere ori de leasing, potrivit clauzelor contrac- tuale;
j) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. Este in limita a 3% din cifra de afaceri.
2. Nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale.
CAPITOLUL II
Veniturile
Din punct de vedere fiscal veniturile sunt:
a)impozabile
b)neimpozabile
Exemple de venituri neimpozabile:
a) veniturile din variatia stocurilor;
b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;
d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementarilor legale;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;
f) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare;
si altele
Cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal trebuie judecate cel putin din doua puncte de vedere. In primul rand trebuie respectata regula fiscala potrivit careia sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal acele cheltuieli care sunt enumerate de Codul Fiscal, indiferent de natura activitatii desfasurate de o societate comerciala.
In al doilea rand, trebuie aplicat principiul conectarii cheltuielilorla venituri.
Pierderea este valoarea negativa care ramane dupa ce cheltuielile au fost deduse din venituri si se mai poate defini ca fiind diminuari de beneficii economice.
Pierderea este: „nerealizare de profit”, un „minus de profit”, un „gol de profit”, o „pierdere de profit”.
Pierderile de profit reprezinta diminuari ale beneficiilor economice. Astfel, cand cheltuielile depasesc veniturile, are loc o pierdere de profit.
Rezultatul Brut /Rezultatul Net.
a)Pierdere bruta/Profit brut.
Profit brut. In legislatia de specialitate in vigoare nu este data o definitie a „profitului brut”, insa aceasta exprima diferenta pozitiva intre „veniturile totale ”inregistrate in contabilitate indiferent daca veniturile sunt sau nu impozabile si „cheltuielile totale”inregistrate in contabilitate ,indiferent de natura si felul lor sau daca sunt sau nu deductibile fiscal .Acest profit brut se mai numeste si profit contabil.
Profitul contabil brut = venituri totale – cheltuieli totale
Pierdere bruta. Daca cheltuielile totale sunt mai mari decat veniturile totale, se inregistreaza pierdere bruta sau pierdere contabila.
Pierdere contabila bruta = cheltuieli totale – venituri totale
Pierderea contabila bruta
In reglementarile contabile, pierderile contabile sunt recunoscute ca reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii.
Profitul contabil net/Pierderea contabila neta.
Profitul contabil net/Pierderea contabila neta este profitul/pierderea ce rezulta dupa ce s-a scazut cheltuiala cu impozitul pe profit(soldul contului 121).
Baza de Impozitare=Rezultatul Fiscal.
Baza de impozitare=Rezultatul contabil net+Cheltuieli nedeductibile-Venituri neimpozabile.
Veniturile neimpozabile sunt „veniturile scutite de la impozitare”, adica veniturile care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil si a impozitului pe profit.
Veniturile neimpozabile sunt, de regula, acele venituri care au mai fost supuse impozitarii.
Din punct de vedere contabil , cheltuielile entitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru consumuri de stocuri,personal si terti,inclusiv provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierderi de valoare(cheltuieli nemonetare).
Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care nu indeplinesc conditiile legale pentru a fi scazute din venituri, in scopul determinarii profitului impozabil si a impozitului pe profit.
CAPITOLUL III
In practica, entitatea poate inregistra rezultate diferite la finele exercitiului financiar, fapt ce o plaseaza intr-una din urmatoarele situatii:
1.obtine profit contabil brut, profit impozabil si in consecinta are profit contabil net;
Exemplu:
VT=10.000
CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit)
__________
Profit brut=2.000
C.neded=500
V.neimp=300
C.imp.prof.=352
______________
P.brut=10.000-8.000=2.000
P.net=10.000-8.000-352=1.648
P.imp=(10.000-300)-(8.000+500)=2.200
Imp.Prof=2.200*16/100=352
sau P.imp.=2.000+500-300
2.obtine profit contabil brut, are pierdere fiscala si prezinta si profit contabil net;
Exemplu:
VT=10.000
CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit)
___________
P.brut = 2.000
C.neded=500
V.neimp=3.000
C.imp.prof.=0
_____________________
P.Brut=10.000-8.000=2.000
P.net=10.000-8.000-0=2.000
P.imp=(10.000-3.000)-(8.000-500)=0 (-500)
sau P.imp.=2.000+500-3000
3.obtine pierdere contabila bruta, are profit impozabil si prezinta pierdere contabila neta;
Exemplu:
VT=7.000
CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit)
___________
P.brut = -1.000
C.neded=1.500
V.neimp=100
C.imp.prof.=64
_____________________
P.Brut=7.000-8.000=-1.000
P.net=7.000-8.000-64=-1.064
P.imp=(7.000-100)-(8.000-1.500)=400
Imp.Prof=400*16/100=64
sau -1.000+1.500-100
4.obtine pierdere contabila bruta, are pierdere fiscala si in final prezinta pierdere contabila neta.
Exemplu:
VT=7.000
CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit)
___________
P.brut = -1.000
C.neded=500
V.neimp=800
C.imp.prof.=0
P.Brut=7.000-8.000=-1.000
P.net=7.000-8.000-0=-1.000
P.imp=(7.000-800)-(8.000-500)=-1.300
Imp.Prof=0
sau -1000+500-800
momentul in care o entitate inregistreaza pierdere contabila bruta, nu mai poate inregistra profit contabil net. Profit contabil net este singura sursa din care se pot repartiza dividende.
CAPITOLUL V –PROFIT SI PIERDERE
De retinut ca atat profitul contabil brut, cat si pierderea fiscala nu se regasesc in evidenta financiar-contabila, ci numai extracontabil, in Registrul fiscal si in consecinta in „Declaratia privind impozitul pe profit”.
In ceea ce priveste pierderile, trebuie sa facem distinctia intre pierderile contabile si pierderile fiscale.
Pierderea contabila se refera la pierderea contabila bruta si pierderea contabila neta, pe care le gasim reglementate prin Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pierderea contabila bruta se recupereaza din profiturile contabile brute obtinute in urmatorii ani, fara a se limita perioada de timp in care pierderea contabila bruta dintr-un an se poate recupera din profiturile contabile brute obtinute in viitor.
In cazul pierderii fiscale exista prevederi prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si prin normele metodologice de aplicare a acestuia, ca aceasta se poate recupera din profitul impozabil obtinut in urmatorii 5 ani consecutivi, iar incepand din anul 2009 aceasta perioada de recuperare s-a marit la 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor fiscale se vor efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
Nota: In Balanta de Verificare la contul 121 "Profit si pierdere" , soldul reprezinta Profit contabil net sau Pierdere Contabila neta deoarece contine inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit.
Formula de calcul pentru a se determina Baza de Impozitare (sau Rezultatul Fiscal) este:
Baza de impozitare (Rezultatul Fiscal) = (Sold cont 121 + Cheltuieli nedeductibile+ ch.cu impozitul pe profit calculat anterior in exercitiul financiar curent - Veniturile neimpozabile + Rezultatul Fiscal (pierderi fiscale)anul N-1).
Baza de Impozitare *16/100 = Impozit pe profit brut.
Impozit pe profit brut (de la 01.01 N la data calcularii)- Cheltuielile cu Impozitul pe profit calculat anterior in exercitiul financiar curent = Impozit pe profit de plata (net).
In aplicarea prevederilor art. 18 alin. (2) coroborat cu art. 34 alin. (15) lit. a) din Codul fiscalla calculul impozitului datorat se vor avea in vedere urmatoarele:
d) compararea impozitului pe profit aferent cu impozitul minim calculat si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
In practica se defalca contul 1171 la data de 31.12.N-1, in cazul cand exista pierderi contabile in :
D1171.01= Pierderi fiscale anul N-1 (se recupereaza in max.7 ani) -folositi acest sold la calculul impozitului pe profit in anul N
D1171.02= Pierderi nefiscale (diferenta) anul N-1(nu are limita de recuperare)
Se intocmeste un dosar "fiscal" cu toate declaratiile fiscale la care se anexeaza copii dupa Ordinele de Plata.
Se intocmeste extracontabil “ Fisa Fiscala a firmei “in care sa contina:
-Data,nr.decont
-Data exigibilitatii
-Suma obligatiei
-Data si nr. OP
-Suma achitata
-sold final
-Nr.zile intarziere plata.
-Penalizari
Cu aceasta fisa ,inclusiv dosarul "fiscal",registrul de calcul Imp.pe profit,balantele de verificare,se efectueaza punerea de acord prin efectuarea punctajului cu Administratia Financiara.
Pentru inceput trebuie sa mentionez ca potrivit art. 19 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, in contabilitatea societatilor comerciale, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar.Profitul si pierderea pot fi clasificate ca fiind profit si pierdere contabila si profit si pierdere fiscala.
CAPITOLUL I.
Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor care se concretizeaza în cresteri ale capitalului propriu, altele decât din contributii ale actionarilor.
Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.
Conform IAS 1 se clasifica veniturile si cheltuielile in:
Din punct de vedere contabil,
Cheltuielile si veniturile sunt clasificate dupa:
a) natura (cheltuieli cu salarii, materiale, venituri din prestari de servicii)
b)destinatie , adica:
b.1.) cheltuieli de productie de baza
b.2) cheltuielile generale de administratie:de desfacere ,cheltuieli cu activitatea bancara (comisioane, dobanzi) , cu activitatea nebancara (operatii vizand lizingul, factoringul, scontari, operatii cu titluri si cheltuieli cu activitati administrative.
In Romania contul de profit si pierdere se intocmeste dupa natura si le imparte in 3 activitati:
1.De exploatare
2.Financiare
3.Extraordinare
Cheltuieli cu impozitul pe profit nu sunt cheltuieli propriuzise dar apar in contabilitate pentru evidenta si control.Ele sunt prelevari din venituri in favoarea statului in conformitate cu prevederile legale.
cheltuieli cu impozitul pe profitul curent (suma varsata la stat)
cheltuieli cu impozitul amanat
Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar. Rezultatul definitiv al exercitiului se stabileste la inchiderea acestuia.
In Romania exercitiul financiar este anul calendaristic.Pornind de la aceste prevederi legale, o entitate economica poate obtine ca rezultat contabil, profit sau pierdere.
Veniturile si cheltuielile se pot gasi în Contul de profit si pierdere în diferite moduri astfel încât sa furnizeze informatia relevanta pentru procesul decizional.
Profitul este valoarea care ramane dupa ce cheltuielile au fost deduse (scazute) din venituri.Profitul poate fi definit ca fiind excedentul de venit obtinut din vanzarile unei entitati economice peste nivelul cheltuielilor care le-au generat.
Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea si verificarea situatiilor financiare anuale,potrivit Hotararii Adunarii Generale a actionarilor sau asociatilor.
Potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor,pierderea contabila reportata se acopera din:
-profitul exercitiului financiar,
-profitul reportat,
-rezerve,
-prime de capital,
-capital social.
Cheltuielile
Din punct de vedere fiscal,
Tinand cont de aspectul fiscal, o intreprindere trebuie sa inregistreze toate documentele justificative care sunt realizate in numele acesteia, ceea ce inseamna ca unele dintre ele contin cheltuieli care nu sunt recunoscute de sistemul fiscal. Daca acestea trebuie contabilizate, la calculul impozitului pe profit ele trebuie eliminate din calcul, facand o baza de impozitare mai mare a profitului impozabil si implicit a impozitului pe profit pe care intreprinderea il datoreaza bugetului de stat.
Principiul conectarii cheltuielilor la venituri
Varietatea cheltuielilor care sunt ocazionate de activitatea agentilor economici, in functie de natura activitatii pe care o desfasoara fiecare tip in parte, face imposibila o enumerare stricta a cheltuielilor care sunt considerate nedeductibile din punct de vedere fiscal.
Din acest punct de vedere trebuie facut apel la doctrina, si anume trebuie aplicat principiul conectarii cheltuielilor la venituri, care impune recunoasterea in situatiile financiare numai a acelor cheltuieli care sunt ocazionate de desfasurarea curenta a activitatii societatii comerciale. Alte cheltuieli pe care aceasta le ocazioneaza nu trebuie recunoscute in situatiile financiare. Acest punct de vedere este unul mai mult de natura strict contabila.
O interpretare a principiului conectarii cheltuielilor la venituri ca unele cheltuieli nu sunt recunoscute sau admise in calculul impozitului pe profit deoarece nu sunt producatoare de venituri. O cheltuiala este deductibila din punct de vedere fiscal numai daca prin realizarea ei sunt generate venituri. Daca prin ocazionarea ei nu sunt generate venituri, atunci acea cheltuiala este considerata nedeductibila din punct de vedere fiscal.
Tot in categoria cheltuielilor nedeductibile din punct de vedere fiscal se inscriu si acele cheltuieli care sunt producatoare de venituri, dar de o valoare inferioara acestora. Astfel, daca o intreprindere realizeaza cheltuieli generatoare de venituri, dar de o valoare inferioara acestora, diferenta dintre cheltuieli (mai mari) si venituri (mai mici) este considerata nedeductibila din punct de vedere fiscal, marind astfel baza de impozitare a impozitului pe profit.
Din punct de vedere fiscal cheltuielile sunt :
a)deductibile fiscal
b)nedeductibile fiscal
c)partial deductibile fiscal
Cele mai importante cheltuieli care sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal in Codul Fiscal Roman sunt:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;
b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale.
Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate ori serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile pentru contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
h) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;
i) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere ori de leasing, potrivit clauzelor contrac- tuale;
j) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. Este in limita a 3% din cifra de afaceri.
2. Nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale.
CAPITOLUL II
Veniturile
Din punct de vedere fiscal veniturile sunt:
a)impozabile
b)neimpozabile
Exemple de venituri neimpozabile:
a) veniturile din variatia stocurilor;
b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;
d) veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementarilor legale;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;
f) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare;
si altele
Cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal trebuie judecate cel putin din doua puncte de vedere. In primul rand trebuie respectata regula fiscala potrivit careia sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal acele cheltuieli care sunt enumerate de Codul Fiscal, indiferent de natura activitatii desfasurate de o societate comerciala.
In al doilea rand, trebuie aplicat principiul conectarii cheltuielilorla venituri.
Pierderea este valoarea negativa care ramane dupa ce cheltuielile au fost deduse din venituri si se mai poate defini ca fiind diminuari de beneficii economice.
Pierderea este: „nerealizare de profit”, un „minus de profit”, un „gol de profit”, o „pierdere de profit”.
Pierderile de profit reprezinta diminuari ale beneficiilor economice. Astfel, cand cheltuielile depasesc veniturile, are loc o pierdere de profit.
Rezultatul Brut /Rezultatul Net.
a)Pierdere bruta/Profit brut.
Profit brut. In legislatia de specialitate in vigoare nu este data o definitie a „profitului brut”, insa aceasta exprima diferenta pozitiva intre „veniturile totale ”inregistrate in contabilitate indiferent daca veniturile sunt sau nu impozabile si „cheltuielile totale”inregistrate in contabilitate ,indiferent de natura si felul lor sau daca sunt sau nu deductibile fiscal .Acest profit brut se mai numeste si profit contabil.
Profitul contabil brut = venituri totale – cheltuieli totale
Pierdere bruta. Daca cheltuielile totale sunt mai mari decat veniturile totale, se inregistreaza pierdere bruta sau pierdere contabila.
Pierdere contabila bruta = cheltuieli totale – venituri totale
Pierderea contabila bruta
In reglementarile contabile, pierderile contabile sunt recunoscute ca reduceri ale beneficiilor economice si pot rezulta sau nu ca urmare a desfasurarii activitatii curente a entitatii.
Profitul contabil net/Pierderea contabila neta.
Profitul contabil net/Pierderea contabila neta este profitul/pierderea ce rezulta dupa ce s-a scazut cheltuiala cu impozitul pe profit(soldul contului 121).
Baza de Impozitare=Rezultatul Fiscal.
Baza de impozitare=Rezultatul contabil net+Cheltuieli nedeductibile-Venituri neimpozabile.
Veniturile neimpozabile sunt „veniturile scutite de la impozitare”, adica veniturile care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil si a impozitului pe profit.
Veniturile neimpozabile sunt, de regula, acele venituri care au mai fost supuse impozitarii.
Din punct de vedere contabil , cheltuielile entitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru consumuri de stocuri,personal si terti,inclusiv provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierderi de valoare(cheltuieli nemonetare).
Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care nu indeplinesc conditiile legale pentru a fi scazute din venituri, in scopul determinarii profitului impozabil si a impozitului pe profit.
CAPITOLUL III
In practica, entitatea poate inregistra rezultate diferite la finele exercitiului financiar, fapt ce o plaseaza intr-una din urmatoarele situatii:
1.obtine profit contabil brut, profit impozabil si in consecinta are profit contabil net;
Exemplu:
VT=10.000
CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit)
__________
Profit brut=2.000
C.neded=500
V.neimp=300
C.imp.prof.=352
______________
P.brut=10.000-8.000=2.000
P.net=10.000-8.000-352=1.648
P.imp=(10.000-300)-(8.000+500)=2.200
Imp.Prof=2.200*16/100=352
sau P.imp.=2.000+500-300
2.obtine profit contabil brut, are pierdere fiscala si prezinta si profit contabil net;
Exemplu:
VT=10.000
CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit)
___________
P.brut = 2.000
C.neded=500
V.neimp=3.000
C.imp.prof.=0
_____________________
P.Brut=10.000-8.000=2.000
P.net=10.000-8.000-0=2.000
P.imp=(10.000-3.000)-(8.000-500)=0 (-500)
sau P.imp.=2.000+500-3000
3.obtine pierdere contabila bruta, are profit impozabil si prezinta pierdere contabila neta;
Exemplu:
VT=7.000
CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit)
___________
P.brut = -1.000
C.neded=1.500
V.neimp=100
C.imp.prof.=64
_____________________
P.Brut=7.000-8.000=-1.000
P.net=7.000-8.000-64=-1.064
P.imp=(7.000-100)-(8.000-1.500)=400
Imp.Prof=400*16/100=64
sau -1.000+1.500-100
4.obtine pierdere contabila bruta, are pierdere fiscala si in final prezinta pierdere contabila neta.
Exemplu:
VT=7.000
CT=8.000 (fara ch.cu imp.pe profit)
___________
P.brut = -1.000
C.neded=500
V.neimp=800
C.imp.prof.=0
P.Brut=7.000-8.000=-1.000
P.net=7.000-8.000-0=-1.000
P.imp=(7.000-800)-(8.000-500)=-1.300
Imp.Prof=0
sau -1000+500-800
momentul in care o entitate inregistreaza pierdere contabila bruta, nu mai poate inregistra profit contabil net. Profit contabil net este singura sursa din care se pot repartiza dividende.
CAPITOLUL V –PROFIT SI PIERDERE
De retinut ca atat profitul contabil brut, cat si pierderea fiscala nu se regasesc in evidenta financiar-contabila, ci numai extracontabil, in Registrul fiscal si in consecinta in „Declaratia privind impozitul pe profit”.
In ceea ce priveste pierderile, trebuie sa facem distinctia intre pierderile contabile si pierderile fiscale.
Pierderea contabila se refera la pierderea contabila bruta si pierderea contabila neta, pe care le gasim reglementate prin Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pierderea contabila bruta se recupereaza din profiturile contabile brute obtinute in urmatorii ani, fara a se limita perioada de timp in care pierderea contabila bruta dintr-un an se poate recupera din profiturile contabile brute obtinute in viitor.
In cazul pierderii fiscale exista prevederi prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si prin normele metodologice de aplicare a acestuia, ca aceasta se poate recupera din profitul impozabil obtinut in urmatorii 5 ani consecutivi, iar incepand din anul 2009 aceasta perioada de recuperare s-a marit la 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor fiscale se vor efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
Nota: In Balanta de Verificare la contul 121 "Profit si pierdere" , soldul reprezinta Profit contabil net sau Pierdere Contabila neta deoarece contine inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit.
Formula de calcul pentru a se determina Baza de Impozitare (sau Rezultatul Fiscal) este:
Baza de impozitare (Rezultatul Fiscal) = (Sold cont 121 + Cheltuieli nedeductibile+ ch.cu impozitul pe profit calculat anterior in exercitiul financiar curent - Veniturile neimpozabile + Rezultatul Fiscal (pierderi fiscale)anul N-1).
Baza de Impozitare *16/100 = Impozit pe profit brut.
Impozit pe profit brut (de la 01.01 N la data calcularii)- Cheltuielile cu Impozitul pe profit calculat anterior in exercitiul financiar curent = Impozit pe profit de plata (net).
In aplicarea prevederilor art. 18 alin. (2) coroborat cu art. 34 alin. (15) lit. a) din Codul fiscalla calculul impozitului datorat se vor avea in vedere urmatoarele:
d) compararea impozitului pe profit aferent cu impozitul minim calculat si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
In practica se defalca contul 1171 la data de 31.12.N-1, in cazul cand exista pierderi contabile in :
D1171.01= Pierderi fiscale anul N-1 (se recupereaza in max.7 ani) -folositi acest sold la calculul impozitului pe profit in anul N
D1171.02= Pierderi nefiscale (diferenta) anul N-1(nu are limita de recuperare)
Se intocmeste un dosar "fiscal" cu toate declaratiile fiscale la care se anexeaza copii dupa Ordinele de Plata.
Se intocmeste extracontabil “ Fisa Fiscala a firmei “in care sa contina:
-Data,nr.decont
-Data exigibilitatii
-Suma obligatiei
-Data si nr. OP
-Suma achitata
-sold final
-Nr.zile intarziere plata.
-Penalizari
Cu aceasta fisa ,inclusiv dosarul "fiscal",registrul de calcul Imp.pe profit,balantele de verificare,se efectueaza punerea de acord prin efectuarea punctajului cu Administratia Financiara.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)